647 matches
-
greco-catolic Ioan Bob a acordat sprijinul material necesar pentru ridicarea unui lăcaș de cult din cărămidă în stil baroc, devenind astfel ctitorul bisericii, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse de János Topler. Reprezentanții Școlii Ardelenești, cum ar fi Petru Maior și Gheorghe Șincai au fost de origini mureșeni. Chiar dacă amândoi reprezentanți a mișcării culturale române, care s-a înscris în contextul iluminismului european, au urmat numai câțiva ani cursurile Colegiului Reformat din Târgu Mureș, după
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
adus și de centrul de instruire național în medicina de urgență, efectuat de SMURD Târgu Mureș. Prin transferarea Academiei de Arta Teatrală din Cluj s-a creat Universitatea de Arte, care a purtat mult timp numele actorului, regizorului de origine ardelenească István Szentgyörgyi. Academia are trei secții cu predare în limba română și în maghiară: actorie, teatrologie și regie, iar în urma finalizării lucrărilor de reabilitare Casei Pálffy din strada Bolyai, a fost dat în folosință sediul Facultății de Muzică. Cercetarea în
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
organul constituțional și politic preparlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante. Locul de adunare a stărilor s-a stabilizat într-
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
merje, vergea=verjea. -"C" urmat de "e" ori "i" se pronunța "Ș " dar (o alofonă locală) un Ș mai catifelat decat cel normal(literar). Exemple: faci=fași; toarce=toarșe; cineva=șiniva, cerne(făina)=șerne, ciuruie=șiuruie, fecior=feșior. "NOA"-ul ardelenesc dar pronunțat fiecare sunet(literă) cu aceeaș intensitate,acelaș accent. Se pune de regula la început de expresie si are sensul de "ei, hei, măi, mai". Exemple: noa ai fost la târg; noa hai sa plecăm; noa taci odată. Cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
în condițiile în care transportul lor nu era asigurat, situație care s-a perpetuat până în prezent. Concluzionând cele prezentate anterior, se poate spune că școala în limba română în comuna Livadia a funcționat cu eficiență maximă, dupa modelul școlii sătești ardelenești, între anii 1919-1960. Învățătorii școlii cei mai reprezentativi au fost membrii familiilor Cincora și Târjoianu, precum și directorul Groza Ilie. Introducerea sistemului comunist de învățământ și reducerea la patru clase a școlii din sat, au fost factorii decisivi în diminuarea calității
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
aspectele sociale ale satului Livadia, venite din vremurile trecute și dispărute complet prin instaurarea epocii comuniste. Atmosfera de teamă, teroare, a fost resimțită și aici ca și în toată țara. Au existat și alte aspecte ale vieții în acest sat ardelenesc din Țara Hațegului, dar nu sunt cunoscute din păcate, iar alte izvoare nu există și bătrânii au dispărut nu mai există posibilitatea de a le mai cunoaște. De amintit și jandarmii români după 1918, și cei unguri dinainte de 1918 care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ale țării: • Alina, Gabi, Doina, Eli, Neli, Simona, etc. • Daniel, Gabriel, Silviu, Dan, Sorin, s-a păstrat Neluțu, Marius. Astfel că deceniile de la mijlocul sec. XX, au adus odată cu instaurarea regimului comunist și a colectivizării schimbarea completă a vechiului sat (ardelenesc) în ceea ce privește vorbirea, îmbrăcămintea, obiceiuri, ocupații și mai ales mentalitatea. Desigur că toate aceste modificări (transformări) se produc normal în evoluția societății umane, nu numai în aceste zone ci peste tot în lume. Este transformarea obișnuită a societății omenești din toate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
acestui tablou. Așa cum s-a prezentat în capitolul anterior, în deceniile de după anii 1950 - 1960, transformările produse după al doilea război mondial de armatele Rusiei comuniste, după ocuparea țării noastre, au transformat complet fața acesteia, deci și a satului tradițional ardelenesc, sub toate aspectele lui, amintite anterior. Livadia de astăzi sub aspectul fizic, ca și al generației actuale de săteni, (ai deceniului 90 și după) seamănă foarte puțin cu al părinților și bunicilor actualei generații de locuitori. De asemenea menționăm că
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dominantă a lăcașului de cult, aflat pe o culme de deal, la care se adaugă sistemul exterior de iluminare format dintr-o rețea complexă de proiectoare creează pe timp de noapte o atmosferă de împăcare și liniște sufletească specifică satului ardelenesc. Reparația bisericii din sat a fost singurul obiectiv urmărit și finanțat de săteni ,aceștia neavând alte inițiative "lumești" după 1960, cum ar fi reamenanjarea sau dezvoltarea satului așa cum s-a întâmplat în satele învecinate. Ulițele satului au continuat să fie
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
maramureșean, unul din cele 5 subdialecte de bază ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean. Subdialectul maramureșean se vorbește exclusiv în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești, care include și graiul moldovenesc și graiul bănățean, spre deosebire de grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești, care include și graiul moldovenesc și graiul bănățean, spre deosebire de grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire de tranziție foarte fragmentate ale Transilvaniei, clasificarea graiului maramureșean ca o varietate individuală este îngreunată, ca și în cazul graiului crișean, de numărul mic de trăsături fonetice distinctive
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
Maramureșul de Nord), dar numărul lor este în scădere. Deși este vorbit într-o zonă restrânsă, graiul maramureșean poate fi divizat mai departe, utilizând particularități predominant lexicale, în trei ramuri: Multe particularități sunt împărtășite cu graiul crișean, cu alte graiuri ardelenești învecinate și unele cu graiul moldovenesc. În graiul maramureșean: "Să rógă lu Dumňedzău, îș fačă cručă și dzîce: Dómňe, agiută-mi. Șî fémeia ié u uău șî-l sparge ďe car ca să-i sie ușóră arătura, ca șî uou." În româna
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
partea Aliaților. Atrocitățile au fost comise în prima fază în lunile septembrie și octombrie ale anului 1940 în zone situate în imediata apropiere a noii granițe care traversa Transilvania, iar apoi, patru ani mai târziu, în timpul retragerii forțelor germano-ungare ținuturile ardelenești (până la începutul lui octombrie 1944). Astfel o primă clasificare a masacrelor din Transilvania poate fi următoarea: Aceste atrocități pot fi împărțite după etnia celor vizați în: La cinci zile după Dictatul de la Viena, la 5 septembrie 1940, ora 7.00
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
organul constituțional și politic pre-parlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante. Locul de adunare a stărilor s-a stabilizat într-
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
păresimi, există în Ardeal mai multe metode de a alege citiri pentru postul mare. Unii iau apostolul și evanghelia sfântului zilei. Dar chiar în parohiile unde vinerea se săvârșesc înaintesfințitele, se citește o evanghelie. În parohiile ce țin vechiul obicei ardelenesc, preotul deschide evangheliarul la întâmplare, citește evanghelia ce se ivește, și eventual rostește o predică ad-hoc. În alte parohii, la înaintesfințite se alege evanghelia în funcție de paricopa de la cartea Facerii. Mai există două metode de a alege citirile. Una, cea mai
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. Între compozițiile lui Ivanovici se înscriu nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.
Iosif Ivanovici () [Corola-website/Science/308225_a_309554]
-
În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan „Șezătoarea. Foaia poporului român” (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea ˝ Fata mulțumitoare˝, - o încercare de versificare a poveștii ˝Toarceți fete, c-a murit Baba Cloanța˝, pe care o va introduce în volumul „Povești ardelenești din popor adunate”, partea 1 ( editat în cinci părți), 1888, ce a cunoscut o deosebită popularitate. Vasile Alecsandri îi scria, de la Paris, că le-a citit „cu multă placere”, îndemnându-l să continue „prețioasa culegere și publicare, menită a ocupa
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
limba majoritară în județul Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este utilizată de aproximativ 50% din populația acestor județe. Este vorbită în șase graiuri: sudic (în Timiș), de la Tisa (în Arad), de nord-est (în Crișana), ardelenesc (în Transilvania și Maramureș), secuiesc (în Harghita, Covasna, Mureș) și ceangăiesc (în Moldova). Limba romani este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O mare parte a romilor nu mai vorbesc limba romani, ei folosind româna
Limbile vorbite în România () [Corola-website/Science/307769_a_309098]
-
la conducerea căruia se afla noul comandant al Comandamentului Trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe D. Mărdărescu (numit în funcție la 12 aprilie 1919), în sarcina căruia cădeau obiective de ofensivă. În componența acestui grup intrau Divizia 2 Vânători și Regimentul ardelenesc "Beiuș", în linia întâi; Divizia 1 Vânători, în linia a doua; Divizia 18 ardelenească, în linia a treia, ca rezervă generală (această unitate fiind dislocată în zona Cluj-Alba Iulia) În urma bătăliei de pe Tisa (20-26 iulie 1919), armata română, victorioasă, înaintează
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
(n. 26 septembrie 1907, Adjud - d. 13 ianuarie 1958, București) a fost un poet, eseist și traducător român din perioada interbelică. Frate al actorului și poetului Emil Botta. Tatăl, medic, provine dintr-o veche familie ardelenească. Mama este corsicana Franceschi. Licențiat în greacă veche, latină, drept și educație fizică. Descendent al unei familii nobiliare ardelene care cuprindea foști voievozi ai cetății și ținutului Chioarului din Maramureș, urmează școala primară la Adjud și începe studiile liceale la
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q. polycarpa" Schur (gorun ardelenesc), "Q. cerris" L.(cerul). Dintre speciile exotice menționăm: "Q. suber" (stejar de plută), "Q. ilex" (stejar de stîncă). Scoarța de stejar are proprietăți astringerite, hemostatice și antiseptice. Decoctul se poate utiliza extem ca pansament pentru răni supurante și pentru ameliorarea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile "ardelenești". Bucătăria românească a suferit în timp multe modificări,în perioada fanariotă spre exemplu,au fost aduse în Țările Românești foarte multe preparate cu specific turcesc, domnitorii aducându-și din țările de proveniență uneori bucătarii. Unul din preparatele ce caracterizează perioada
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
limba majoritară în județul Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este utilizată de aproximativ 50% din populația acestor județe. Este vorbită în șase graiuri: sudic (în Timiș), de la Tisa (în Arad), de nord-est (în Crișana), ardelenesc (în Transilvania și Maramureș), secuiesc (în Harghita, Covasna, Mureș) și ceangăiesc (în Moldova). Limba romani este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O mare parte a rromilor nu mai vorbesc limba romani, ei folosind româna
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
pentru organizarea justiției. Una dintre lucrările sale, deosebit de folositoare românilor transilvăneni, a fost "Îndreptariu în cauzele urbariale, compus pentru poporul român din Ardeal de un jurist practic". Această lucrare a reprezentat o contribuție de excepțională importanță pentru reglementarea cauzelor urbariale ardelenești, favorizând înțelegerea de către români a legislației în domeniu. Urcând din treaptă în treaptă, apreciat de întreaga elită juridică și administrativă a Principatului, Vasile L. Pop a ajuns, în anul 1859, consilier la Ministerul de Justiție din Viena. Baronul episcop ortodox
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]