651 matches
-
trebuie încep aiurea un ritm anapoda, se arată în față, în lumina tare a reflectoarelor și, pe muzica melancolică, execută un dans furtunos, "bat tureacul", cum zice provincialul, adică execută acele mișcări, pe care le găsim prezente transetnic, în dansurile ardelenești românești și ungurești. Vă spun acum ce este și cu naivii, vă spun ce sunt aceștia: ei se prezintă, de regulă, ca niște semeni de-ai noștri care văd într-un fel și vine un ins cu program politic, adică
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
puține, prin crochiuri esențiale, autorul epistolei schițează o tipologie a oamenilor politici ardeleni și din Vechiul Regat, distingând între naivitatea morală și lipsa de experiență a primilor, și îndrăzneala și inteligența ofensivă, debarasată de scrupule, a celorlalți. Portretul făcut elitei ardelenești nu este deloc flatant, iar cel al politicienilor regățeni este de-a dreptul antipatic. Dar în privința aceasta, Vuia mai schițase și anterior judecăți de valoare. Într-o scrisoare către Iosif Popovici, docent la Universitățile din Viena și Budapesta, iar mai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Numele Focșeneanu pe care-l au un număr mare de familii din orașul de astăzi atestă că străbunii lor erau originari din satul Focșa de lângă Făgăraș. Numele Bran, purtat de asemenea de un grup de oameni, confirmă si el originea ardelenească a acestora, cu ascendenți în localitatea Bran, lângă Brașov. Jocul popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
obișnuitei garnituri, moșierul strânsese mobile de felurite stiluri și vechimi, bine armonizate, printre care un fel de armoar sculptat în stilul Renașterii și pe care, zicea gazda, l-a cumpărat în Normandia. Pe dulapuri, în cuiere țărănești, se îngrămădeau ulcele ardelenești și poterie occidentală, printre care câteva tipsii perugine de la începutul secolului al XVI-lea. Ceaiul însuși fu servit în cești de porțelan subțire japonez. Pascalopol scoase dintr-un dulap un bocal de farmacie italiană din secolul al XVIII-lea și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca și a bivolilor. Degetele picioarelor atârnând fără scări erau îmbrăcate într-o coajă de tină. Noroiul în care intrase i se lipise în țurțuri de perii fluierelor. Sudoarea, îngroșată cu colb, îi brobona fruntea adăpostită sub o pălărie mică, ardelenească, foarte unsuroasă, și semănând cu tichia lui Mercur. Părea Hermes însuși, rătăcit prin nămoluri, cu caduceul rupt. - Tu ești, măi Lepădat! zise Pascalopol. Unde îi duceți? - D-apăi îi mânăm mai sus, la jgheaburi! - N-ați pierdut nici unul? - Ba nu, numai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să nu participe la convorbire, fața lui exprima jena de a nu pricepe despre ce vorbea anume Pascalopol. Acesta tăie fraza și, smulgând un măr de la gura Otiliei tocmai când slujnica aducea castronul cu supă, îl aruncă pe un blid ardelenesc de pe masă. - Produce mult o moșie? întrebă Felix, numai ca să spună ceva. - Produce, firește, răspunse Pascalopol tehnic, dacă o exploatezi rațional. Eu cultiv îndeosebi oleaginoase, cu comenzi anticipate din Anglia. Culturile specializate sunt mai rentabile. Pentru asta e nevoie însă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care se băga în sufletul tuturor și o ardeleancă timidă, reținută și retrasă, probabil complexată, pe care el, tînăr singur, a curtat-o asiduu. Îl atrăsese la ea, din prima clipă, vocea domoală, maternă aproape, rostind cuvintele cu pronunțate inflexiuni ardelenești, ceea ce i-a amintit de doamna cu care discuta de un timp, la Valea Brîndușelor, problemele de plan; cea pe care, mai apoi, cînd o întîlnea în stația de autobuz sau pe alee, o saluta simplu, colegial aproape, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
eventual ar realiza altul, căruia să-i fie tovarășa ideală, partea de echilibru în viață. Îmi place cum îmi atingi mîna... Ce fain e! rîde Liliana. Mihai observă din nou scînteierea ochilor migdalați, pătruns plăcut de rostirea cu pronunțat accent ardelenesc a cuvîntului "fain". Își vede vîrful degetelor plimbîndu-se peste degetele femeii, într-o atingere abia perceptibilă. "De ce m-a impresionat mîna ei?! Doar e o mînă obișnuită, poate puțin cam mare... Ba nu e mare, pentru că și ea e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cu Ungaria era cam încordat, deși nu de-a dreptul ostil, ceea ce se dete pe față nu atât în privire politică, dar cu atât mai mult în cea economică. Una din gelozie contra Valachiei, apoi din îngrijire pentru interesele negoțului ardelenesc, regele Ludovic I se văzu hotărât a dispune ca toți negustorii străini care ar veni în Ardeal și în Brașov cu mărfuri de băcănie nici să aibă voie a neguța cu mărunțișul în acest oraș, nici să esporteze cumva mărfurile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legiuit, Mihail, destinat a-l moșteni, care îndată după moartea tîtîne-său căută să se puie în posesiunea țării și eliberă deja hrisoave domnești. Astfel dete la 5 iunie 1418 din Argeș un document de privilegiu pentru coloniștii germani din orășelul ardelenesc Helta, prin care le dădea acestora dreptul de-a-și paște vitele în munții Valachiei și pe lângă acestea le dădea asigurarea că-i va apăra efectiv pe ei și orășelul lor contra oricărui atac dușmănesc. CAPITOLUL VI ÎNCEPUTUL EXISTENȚEI DE SINE
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sus se călesc în restul de unt și se stinge cu 2 linguri coniac. Se servesc toate calde de pe un platou cu cartofi natur alături. Vinul indicat este vinul de Cotnari numit „Voevod“. Rețeta nr. 6 Ciorbă de salată verde ardelenească Ingrediente: 800 g salată verde, ½ l borș proaspăt, 1 legătură ceapă verde, 4 căței de usturoi, 2 gălbenușuri, 100 g ulei, 100 g smântână, 2 linguri orez, 1 legătură de pătrunjel verde. Mod de preparare: Ceapa și usturoiul se taie
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
turnăm peste sarmalele așezate frumos în rânduri 1 cană de borș și 1 cană de suc de roșii. Se fierb 2 ore. La sfârșit le dăm la cuptor ca să se rumenească ușor. Le servim cu mămăliguță. Rețeta nr. 16 Tocăniță ardelenească Ingrediente: 300 g pulpă de porc, 300 g pulpă de vacă, 4 cepe mari călite în ulei, 4 rinichi de porc bine curățați, 2 lingurițe de boia dulce, 200 g ciuperci din conservă, 150 g ulei, 100 g smântână. Mod
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pe lingură compoziția și se pun în apă cu puțină sare - apa trebuie să fiarbă în clocote mici, se pun cu lingura găluște și când se ridică la suprafață sunt fierte bine. Aceste găluște se folosesc la gulașul cu paprică ardelenesc. Sunt excelente în acest gulaș când le turnăm în cratița cu gulaș și servim acest preparat aparte. Rețeta nr. 103 Balmuș moldovenesc „Denisa“ Ingrediente: Într-un litru de lapte, punem 3 linguri de smântână groasă, o lingură jumătate unt, 150
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în Depresiunea Baia Mare; - speciile de arbori cu vârstă și dimensiuni impresionante cum sunt, spre exemplu, Stejarii seculari de la Cristianul (Brașov), ș.a.; Garofița Pietrei Craiului Teiul lui Eminescu b) existența
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de soare - de an, dacă vreți -, undeva deasupra norilor din care ieșeau vârfuri înzăpezite de munte. Un remarcabil personaj mi s-a părut Dorel, cabanierul (și salvamontistul din zonă). Mi-a plăcut mândria cu care vorbea - cu un cuceritor accent ardelenesc - de cabana lui pe care a făcut-o „din nimic“. În povestirile lui - și cred că ar avea de spus cât pentru zece volume consistente - apăreau constant actualii și foștii lui câini (foștii fiind mâncați de lupi), lupi, foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
ziua când expiră viza, se va întoarce”. C.Ș.: Și s-a întors. A.B.: S-a întors. S-a întors foarte tulburat că nepotul nu știe limba părinților. Se trăgea dintr-o familie de memorandiști, o familie în tradiția ardelenească de luptători, și i se părea straniu ca un urmaș al lor să nu știe limba părinților. Sora lui i-a promis că nepotul o să vină să vadă România. S-a pregătit în mod special. În mintea lui existau o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
fi tentat, mai ales, romanul psihologic. Ei, tot timpul a trebuit să renunț la una sau la alta, din nevoia de a-mi împlini misiunea. C.Ș.: Vezi scrisul ca pe o misiune? A.B.: Este vorba despre această țăcăneală ardelenească. Trebuie să-ți faci datoria, chiar dacă pierzi tu, chiar dacă ești în pierdere. C.Ș.: De unde știi că ești în pierdere? A.B.: Simt când pierd. Am pierdut, de exemplu, tot timpul în publicistică sau în interviuri. Am repetat până la exasperare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Flash, Maya, 3D Studio Max... Povestea calfelor călătoare Veronica D. Niculescu Trec de poșta mare, mă strecor printre mașinile care sugrumă Strada Mitropoliei. Taxiurile s-au bulucit în fața barierelor ce mărginesc Piața Mare, un șofer înjură crunt, cu dulce accent ardelenesc. Îmi pare rău că încă nu mi-am luat bicicletă. Fac stânga, trec pe lângă Hermann-primar și mă strecor pe sub bolta de piatră. După ce trec de poarta de fier a vechii Case Altemberg sunt salvată, căci am ajuns în alt secol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
poetului ... “Îngerii săi sunt prelungiri ale lumii fenomenale, ieșiți poate dintr-o lungă contemplare a zăpezilor...Fără să caute culoarea, peisajul d-lui Voiculescu devine colorat prin chipul în care e văzut. E ceva aici din arta icoanei pe sticlă ardelenești, la care petele de culoare sunt materia... Sunt în opera d-lui Voiculescu destule poeme pe temeiul cărora să-l putem socoti, fără să ne facem silință conștiinței, unul dintre cei mai de seamă poeți contemporani”. Călinescu ștergea acuzația unora
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
scăpărătoare: "De ce nu înveți Codrine, îl întrebau, de ce ești leneș? Uite, acum știi, unde-ți umblă mintea la meditații?" Unde să-i umble? De la o bancă la alta, stârnind râsete pe unde trecea. Ce le povestea? Avea un puternic accent ardelenesc, și în limbaj un argou de la el din sat, care nouă, regățenilor, ne stârnea o veșnică încîntare, mai ales când tăceam schimb de înjurături: el râdea de-ale noastre, neînțelegîndu-le încărcătura, noi de-ale lui, tot așa, fiindcă ne scăpa
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. S ALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1 kg ceapă, 1 kg gogonele, 1 kg morcov, 1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g boabe de muștar, 10 g piper, 10 g coriandru, foi de dafin. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
datinii la care au con- tribuit „măsurile polițienești, mânuite de străini [= austrieci]” (19). În sfârșit, în 1912, folcloristul Alexiu Viciu scria că unul dintre motivele principale care l-au determinat să întocmească și să publice (în 1914) colecția de colinde ardelenești „a fost faptul că în unele părți ale țerii administrațiunea le oprește în parte (turca) sau de tot, ori le mărginește în timp” (12, p. 2). într-adevăr, excesele și manifestările agresive din cadrul săr- băto rilor de iarnă sunt atestate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el este sinonim (chiar dacă nu atât de explicit) cu motivul paltin (copac) care crește („într-o zi ca într-un an”) din trupul defunctu lui, motiv din belșug atestat în textele populare româ nești și de aiurea. În unele variante ardelenești ale baladei Meșterul Manole, din trupul (coastele, ochii) femeii zidite cresc „două păltinele” sau „doi păltișori”, iar pruncul continuă să trăiască, legănat de vânt, într-un „langăn” de paltin sau într-un leagăn pus „în vârf de păltinaș” (42, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
coastele, ochii) femeii zidite cresc „două păltinele” sau „doi păltișori”, iar pruncul continuă să trăiască, legănat de vânt, într-un „langăn” de paltin sau într-un leagăn pus „în vârf de păltinaș” (42, pp. 176, 196, 284). într-o variantă ardelenească a basmu lui Doi feți cu stea în frunte, din trupurile celor doi copii îngropați de vii au răsărit doi paltini mirifici (57). Ei „crescură cum alți paltini nu cresc : în fiecare zi un an, în fiecare noapte alt an
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cazurile comentate, copacii (paltinii) cresc din trupurile unor eroi îngropați (de vii) care continuă (chiar dacă, uneori, aparent) să trăiască (soția meșterului Manole) sau chiar revin la viață (feții cu stea în frunte). Același motiv folcloric complex apare într-un basm ardelenesc, Mama cea rea : „[Pe fată] o aflară moartă și mult timp o plânseră și o jeliră, ca pe o soră a lor, în urmă-i făcură un coșciug de aur ș-o așezară într-un vârf de paltin, ca să o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]