4,501 matches
-
to contribute to the economical devellopment of the villages, primary by the implementation of some working units as a result of the cooperation between migratory people and the local or/and national authorities. Primit la redacție: decembrie 2005 Regimuri de arendă și rețele de schimb. O analiză a managementului fermelor agricole CERASELA VOICULESCU Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București Studiul încearcă să răspundă la următoarea întrebare: cum reușesc fermele agricole să facă față provocărilor impuse de economia postsocialistă? Fără a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a început restituirea terenurilor agricole către foștii proprietari potrivit legii 18/1991. Cele mai multe dintre fostele ferme colective s-au desființat. Multe dintre acestea s-au dislocat în mai multe întreprinderi agricole de dimensiuni mici și medii care funcționează pe baza arendei, cu contract sau fără. Doar în puține cazuri fermele agricole nou înființate au păstrat aceleași suprafețe pe care le aveau în administrare înainte de 1990. Multe dintre companiile de stat, care în socialism asigurau infrastructura de producție și distribuție a CAP
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
agricole individuale. Drept urmare, următoarele secțiuni vor încerca să analizeze două forme de management prin explorarea a două variabile: relațiile dintre ferme și țărani și relațiile dintre ferme și actorii economici externi (locali/regionali). Fig. 1. Cadrul analitic al lucrării Managementul arendei O analiză a comportamentului fermelor agricole ar avea nevoie de o înțelegere profundă a relațiilor sociale implicate în realizarea activităților economice care le caracterizează. Mark Granovetter (1985) sublinia faptul că relațiile „de afaceri” nu pot fi înțelese într-un mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
materialului de față va aborda relațiile sociale mobilizate pentru acumularea și menținerea capitalului funciar. Cele două tipuri de ferme studiate (asociație agricolă mare, ferme comerciale mici și medii) concep strategii diferite în relațiile cu țăranii. Modul în care este calculată arenda ca plată a țăranilor pentru participarea lor cu pământ s-a dovedit a fi un criteriu foarte important pentru o comparație între fermele mari și cele mici/mijlocii. În cazurile explorate în cercetarea de teren am identificat cel puțin două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
criteriu foarte important pentru o comparație între fermele mari și cele mici/mijlocii. În cazurile explorate în cercetarea de teren am identificat cel puțin două forme de relaționare: una bazată pe controlul strict al resurselor și alta, mult mai flexibilă. Arenda „feudală” În cazul asociației agricole Ceres, arenda individuală este calculată în felul următor: cel puțin 50% din suprafața de teren a „proprietarului” trebuie să fie în asociație, care va avea control exclusiv asupra ei, în timp ce restul suprafeței de teren poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fermele mari și cele mici/mijlocii. În cazurile explorate în cercetarea de teren am identificat cel puțin două forme de relaționare: una bazată pe controlul strict al resurselor și alta, mult mai flexibilă. Arenda „feudală” În cazul asociației agricole Ceres, arenda individuală este calculată în felul următor: cel puțin 50% din suprafața de teren a „proprietarului” trebuie să fie în asociație, care va avea control exclusiv asupra ei, în timp ce restul suprafeței de teren poate fi cultivat de proprietar. În cazul suprafeței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
restul suprafeței de teren poate fi cultivat de proprietar. În cazul suprafeței de teren controlate de asociație, managerul decide culturile, cheltuielile de producție sunt în întregime suportate de asociație, iar producția este distribuită între fermă și țăran (țăranul își primește „arenda”, în timp ce managerul își oprește restul produselor). Spre exemplu, în 2004 „arenda” oferită țăranilor a fost de 500 kilograme de grâu la hectar (dintr-o producție medie de aproximativ 5000 kg la hectar), o cantitate mai mică decât cele oferite de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sau 800 kg la ferma comercială Promar și Adiflora din satul Smirna). Țăranii își pot primi arenda numai în produse și trebuie să se descurce singuri să-și vândă grâul, atâta vreme cât managerul nu acceptă să vândă pentru ei. Regimul de arendă rigid, exploatator în viziunea țăranilor, pe care îl descriu aici, nu este un fenomen izolat. Evidențe empirice similare din sudul României pot fi găsite într-un articol scris de Rachel Sabates-Wheeler (2001) care arată că majoritatea proprietarilor care își „arendează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asociație în primăvară, când resursele lor sunt precare. Pentru a scăpa de datorii, țăranii vând animale din gospodărie sau grâu din producțiile anterioare. O altă sancțiune îi privește direct pe țărani, în relația lor cu asociația, relație construită pe baza arendei. Dacă țăranul nu pregătește terenul în toamnă, după recoltare, astfel încât să fie gata pentru semănat, este foarte probabil să fie amendat de conducerea asociației cu 200 de lei noi sau să nu i se mai permită să cultive individual terenul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
lor întreprinderi cât de cât funcționale, chiar dacă în detrimentul țăranilor membri. În concluzie, pentru a genera veniturile necesare cultivării pământului și pentru a avea un fond de investiții, ferma stabilește în acest caz condiții rigide de plată. Pe de altă parte, arenda variază de la an la an, în acord cu calculele managerului. Așadar, în absența contractelor și a unei concepții stabile despre arendă, controlul țăranilor asupra activității fermei este foarte scăzut, aproape inexistent. Calculul rentei devine, în acest fel, o sursă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a avea un fond de investiții, ferma stabilește în acest caz condiții rigide de plată. Pe de altă parte, arenda variază de la an la an, în acord cu calculele managerului. Așadar, în absența contractelor și a unei concepții stabile despre arendă, controlul țăranilor asupra activității fermei este foarte scăzut, aproape inexistent. Calculul rentei devine, în acest fel, o sursă de a reduce controlul țăranului și de a-l spori pe cel al managerului. Un raport asimetric în care managerul încearcă să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a reduce controlul țăranului și de a-l spori pe cel al managerului. Un raport asimetric în care managerul încearcă să extragă cât mai mult surplus cu riscul pierderii participării și loialității țăranilor este așadar bine reflectat în relațiile de arendă. Arenda în forma practicată de Ceres minimizează riscurile asociate producțiilor slabe. Investițiile sunt considerabil mai mari decât cele ale altor ferme. În consecință, cheltuielile asociației în perioada achitării creditelor sunt mai mari, iar „arenda” oferită țăranilor este mai redusă. Forțându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
reduce controlul țăranului și de a-l spori pe cel al managerului. Un raport asimetric în care managerul încearcă să extragă cât mai mult surplus cu riscul pierderii participării și loialității țăranilor este așadar bine reflectat în relațiile de arendă. Arenda în forma practicată de Ceres minimizează riscurile asociate producțiilor slabe. Investițiile sunt considerabil mai mari decât cele ale altor ferme. În consecință, cheltuielile asociației în perioada achitării creditelor sunt mai mari, iar „arenda” oferită țăranilor este mai redusă. Forțându-i
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
așadar bine reflectat în relațiile de arendă. Arenda în forma practicată de Ceres minimizează riscurile asociate producțiilor slabe. Investițiile sunt considerabil mai mari decât cele ale altor ferme. În consecință, cheltuielile asociației în perioada achitării creditelor sunt mai mari, iar „arenda” oferită țăranilor este mai redusă. Forțându-i pe țărani să își plătească datoriile în bani, Ceres reduce riscul de a rămâne fără activitate de producție. Colectarea banilor de la proprietari la timpul potrivit este un fel de asigurare de care ferma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în timp că asociațiile mici cad. Nu îi satură, dar le dă mereu, chiar mai puțin, dar le dă” (director Favorit, Grivița). În cazul în care țăranii se plâng de datoriile mari pe care trebuie să le returneze și de arenda mică pe care o primesc, răspunsul managerului de la Ceres va fi același: „Dacă nu-ți convine, ia-ți pământul și pleacă”. Astfel țăranii sunt văzuți numai ca o sursă de teren agricol, mai degrabă decât ca parteneri egali. În cazul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
exprimă „inabilitatea sau o abilitate limitată a membrilor asociației de a părăsi asociația datorită relațiilor inegale de putere dintre ei și manageri, dar și datorită problemelor de acumulare caracteristice țăranilor” (Sabates-Wheeler 2001, p. 33). Chiar dacă Ceres practică un sistem de arendă foarte dezavantajos pentru țărani și recurge la reguli nepopulare, membrii par să fie prinși, blocați în asociație datorită alterării accentuate a resurselor lor materiale. Pe lângă acești factori, competiția foarte scăzută între fermele din zonă și lipsa alternativelor nu încurajează transferul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
recurge la reguli nepopulare, membrii par să fie prinși, blocați în asociație datorită alterării accentuate a resurselor lor materiale. Pe lângă acești factori, competiția foarte scăzută între fermele din zonă și lipsa alternativelor nu încurajează transferul pământului la alte asociații/ferme. Arenda „împărtășită” Spre deosebire de Ceres, micile ferme stabilesc reguli flexibile de plată și, de obicei semnează contracte de arendare cu țăranii. Membrii au oportunitatea de a alege ce suprafață de teren să cultive individual. Unii dintre ei aleg să folosească întreaga suprafață
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
perioada lucrărilor agricole. „Este exact cum vor oamenii”, așa cum spunea un manager al unei astfel de ferme mici. Subvenția primită de la stat este calculată de manager și dedusă din datoriile țăranilor încă de la începutul anului agricol. Dacă preferă să primească arenda în bani, țăranilor li se oferă șansa ca ferma să se ocupe de vânzarea producțiilor lor. Pe de altă parte, arenda plătită țăranilor este, în general, mai consistentă. Dacă oamenii nu au suficienți bani pentru a-și achita datoriile, managerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
stat este calculată de manager și dedusă din datoriile țăranilor încă de la începutul anului agricol. Dacă preferă să primească arenda în bani, țăranilor li se oferă șansa ca ferma să se ocupe de vânzarea producțiilor lor. Pe de altă parte, arenda plătită țăranilor este, în general, mai consistentă. Dacă oamenii nu au suficienți bani pentru a-și achita datoriile, managerii pot acorda amânarea plății sau plata în produse. Mai clar, se întâmplă de multe ori ca țăranii să nu mai plătească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fermei, caz în care managementul oprește din recolta datornicului cantitatea de grâu echivalentă sumei datorate. Dacă asociația agricolă Ceres este ilustrativă pentru un management care deține controlul deplin asupra tuturor aspectelor legate de producție chiar și în absența contractelor de arendă, fermele mici care practică reguli foarte flexibile au tendința de a controla mai greu inputurile și outputurile „afacerii” lor. Datorită faptului că managerii fermelor mici sunt mult prea preocupați să adapteze propriile reguli după preferințele și nevoile membrilor, ei se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în situația de a nu colecta datoriile de la țărani și de a nu fi în stare să achiziționeze utilaje agricole noi etc. Pe de altă parte, fermele comerciale mici pe care le-am studiat practică alte moduri de calcul a arendei. Cu puține excepții, aceste întreprinderi agricole sunt recent înființate și încearcă să atragă cât mai mulți membri. Din aceste considerente, avem și aici o relație de dependență, o dependență inversată însă, a managerilor de asociație față de membri. Noii manageri încearcă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
credite informale bazate mai degrabă pe „prietenie”. Atâta vreme cât nu au bani decât de două-trei ori pe an, fermele mici nu au acces la creditele bancare care necesită o circulație intensă a banilor. În mod paradoxal aceste ferme practică plăți în arendă mai mari pentru membri comparativ cu fermele mari (de exemplu, 800 kg de grâu la hectar, spre deosebire de 4-500 kg). Mai mult, în cazul fermelor mici, „patrimoniul” aparține managerului care își asumă și orice pierdere pe care ar putea să o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sau a împrumuturilor. Directorul asociației Ceres cunoaște, spre exemplu, încă din perioada socialistă un producător de cartofi din județul Covasna. În prezent ei fac schimb de produse : Ceres oferă cereale în schimbul cartofilor, cartofi care contribuie în anumiți ani la suplimentarea arendei plătite membrilor asociați. Un caz de schimb similar apare între Ceres și fabrica de ulei din Țăndărei. Trocul are loc, în general, între persoane care se cunosc de mult timp, au încredere unii în alții și sunt legați de experiențe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
comercială fermierul trebuie să întrunească o serie de criterii: garanții sub forma unor proprietăți bine evaluate pe piață, de obicei de natură imobiliară precum apartamente în București, Slobozia etc., statut juridic, cifrele de profit pe ultimii cinci ani, contracte de arendă, o suprafață mare de teren cultivată. Spre exemplu, directorul fermei Favorit, o întreprindere agricolă de mărime medie din satul Grivița, nu și-a permis până acum să acceseze credite bancare pentru că nu a îndeplinit aceste criterii, deși activează în domeniu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
definirea unei forme sau alteia de management agricol. Managementul unei relații (relația cu țăranii, de exemplu) pare să dea o anumită direcție pentru managementul celeilalte relații (relația cu actori economici relevanți). Modul în care fermele relaționează cu țăranii prin regulile arendei este foarte diferit de la un tip de fermă la altul. Variația pare să fie consistentă în măsura în care sunt impuse anumite forme de constrângere și control, dependență și risc. Pentru a concluziona, lucrarea de față relevă faptul că managementul fermelor agricole studiate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]