677 matches
-
dintre cele mai productive pământuri de cultură. ul este permeabil, apele de infiltrație determinând procese de sufoziune care duc la tasare și la formarea crovurilor. ul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) și un praf argilos, transportate de vânt. După conținut, diferitele tipuri de loess se clasifică în "argilos" sau "nisipos". Aceste tipuri pot apărea în straturi succesive.Din punct de vedere mineralogic, nisipul este alcătuit din granule de cuarț (50-80 %), praf calcaros (8-20 %) și amestecuri
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
determinând procese de sufoziune care duc la tasare și la formarea crovurilor. ul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) și un praf argilos, transportate de vânt. După conținut, diferitele tipuri de loess se clasifică în "argilos" sau "nisipos". Aceste tipuri pot apărea în straturi succesive.Din punct de vedere mineralogic, nisipul este alcătuit din granule de cuarț (50-80 %), praf calcaros (8-20 %) și amestecuri de hidroxizi de fier, care colorează loessul în galben sau galben-roșcat, în funcție de concentrația
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
colorează loessul în galben sau galben-roșcat, în funcție de concentrația în hidroxizi. Într-o concentrație mai redusă, dar care infuențează de asemenea culoarea rocii, sunt feldspații, piroxenii, amfibolii, olivina, granatul, spinelul, biotitul. Acestora li se adaugă mice, amfiboli, minerale grele și minerale argiloase. Micele pot constitui 25% și sunt prezente în fracțiunea cea mai fină. Mineralele grele prezintă uneori numai câteva zecimi de procent, în timp ce alteori ajung la 3-4% din totalul componenților; ele sunt concentrate în fracțiunea cea mai grosieră(0,1-0,01mm
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
pietriș deasupra unor depozite levantine, pe când în Dobrogea este așternut peste calcar samatic sau argilă aptiană, iar în Moldova peste pietrișuri sau marne cuaternale. Patul de pietriș sau nisipul asigură o bună drenare a apei spre adâncime, în timp ce un pat argilos sau mărnos, face ca apa să stagneze la partea inferioară a loessului, provocând umezirea intensă a acestuia. În Germania de exemplu / în paranteze landul federal sau zona geografică: În Europa se poate aminti Silezia, zona cu cernoziom din Ucraina, pe
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
ul (Carum carvi) este o plantă bianuală din familia Apiaceae, care crește în Europa și în vestul Asiei în soluri argiloase, uscate. Are, ca și chimionul, nevoie de foarte mult soare pentru a se dezvolta în condiții ideale și pentru a produce fructe aromate. Planta are un aspect similar cu cel al mărarului, cu frunze fin ramificate, care cresc pe tulpini
Chimen () [Corola-website/Science/304458_a_305787]
-
țestoase. Pescărușul albastru ocupă vizuinele iepurilor sălbatici. Între speciile care își fac cuiburi săpate în pământ se găsesc: cele din familiile Procellariidae, Momotidae, Todidae, Alcedines, Geositta, Sclerurus, etc. Majoritatea cuiburilor săpate sunt construite pe malul unei râpe abrupte, nisipoase sau argiloase. Unele specii construiesc tunele de câțiva centimetri, de 50-90cm în cazul lăstunilor și până la 3 metri în cazul unor papagali (Cyanoliseus patagonus). Cuiburile sunt săpate cu ajutorul pliscurilor, membrelor inferioare, iar unele specii precum Tanysiptera, evacuează molozul din cuib cu ajutorul cozilor
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
structura de rezistență a majorității caselor mănăstirești este degradată, ca urmare a lipsei fundațiilor (casele sunt construite pe "furci", adică pe un schelet de susținere format din bârne masive din lemn se așeza o împletitură de nuiele umplută cu pământ argilos, bine omogenizat cu paie) și a utilizării de materiale cu durată de exploatare relativ redusă. Tavanele caselor sunt din scânduri sau tencuite. Materialul portant (bârne, furci, tălpi) a îmbătrânit în timp, din cauza vechimii, a instalării umidității în exces, dar și
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
o distanță de 26 km este de Cluj). Această specie nu mai poate fi găsită în nici o altă parte a țării sau a lumii. Prin părțile locului este denumită popular "lintea-pratului". Apare în pâlcuri de pe coastele înierbate, abrupte, pe solurile argiloase mai adânci din partea sud-vestică a rezervației, ocupând rupturile de pe terenurile golașe, cauzate de alunecările de teren. Este o leguminoasă fragilă, zveltă, de o culoare suriu-verzuie, cu frunze uniform repartizate pe tulpină, formate din 5-7 perechi de foliole păroase. Inflorescența, la
Astragalus peterfii () [Corola-website/Science/311701_a_313030]
-
care pentru Unonius a raportat în 1842: "mai atent decât în orice altă țară din lume apropiindu-se de idealul că natura părea a avea intenția de a crea confort și fericire umanității". Zona preriilor din centrul vestic era amplă, argiloasă și era deținută de guvern. Din 1841 a fost vândut intrușilor la un preț de 1,25$/pogon, urmarind Preemption Act din 1841(mai târziu înlocuit de Documentul Homestead). Terenul ieftin și fertil al Illinos, Iowa, Minnesota și Wisconsin era
Emigrarea suedezilor către Statele Unite () [Corola-website/Science/311822_a_313151]
-
și foile de căptușeală etc. Metalele (oțel, fontă, fier)se folosesc pentru construcțiile portante (poduri, clădiri industriale) și ca armătură. Materialele de construcție se produc în întreprinderile industriei materialelor de construcție. Materia lor primă se extrage din zăcăminte nemetalifere carbonatice, argiloase, nisipoase, de gresie, de roci eruptive și metamorfice.
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
sunt slab înclinați au lungimea de 500-700 m. Suprafețele cu înclinația până la 2° ocupă 50% din teritoriu, cele cu 2-6° - 40%. Pe versanții văilor râurilor apar la suprafață rocile calcaroase, deasupra cărora se află diferite straturide argilă marină și luturi argiloase, uneori luturi nisipoase. Pe alocuri rocile argiloase conțin săruri solubile. Terasele și părțile inferioare ale unor versanți sunt formate din depozite loessoide. În văi și lunci s-au acumulat depozite deluviale și aluviale deseori stratificate, s-au format conuri de
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
m. Suprafețele cu înclinația până la 2° ocupă 50% din teritoriu, cele cu 2-6° - 40%. Pe versanții văilor râurilor apar la suprafață rocile calcaroase, deasupra cărora se află diferite straturide argilă marină și luturi argiloase, uneori luturi nisipoase. Pe alocuri rocile argiloase conțin săruri solubile. Terasele și părțile inferioare ale unor versanți sunt formate din depozite loessoide. În văi și lunci s-au acumulat depozite deluviale și aluviale deseori stratificate, s-au format conuri de dejecție ai torenților pluviali. Clima este de
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
este afluent de dreapta al Râului Racovița (Valea). În lunca Oltului se întâlnesc soluri hidromorfe, lăcoviști și semilăcoviști iar peste Olt, în hotarul numit „Brătanu”, predomină podzolul. „Dealu Morii”, „Dealu Șăghișului”, „Humele” și „Arinii ăi Mari”, sunt formate din soluri argiloase, reci, improprii agriculturii deoarece favorizează băltirea apei în perioadele ploioase iar în cele secetoase se zvântă repede. Sunt larg răspândite solurile brune și brune-roșcate de pădure, formate sub vegetația pădurilor de foioase. Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. În partea de sud se află cătunul Pălămida (fost sat) - locuit în principal de locuitori de etnici romi. Cuvertura sedimentara, care către suprafață conține depozite cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de m, ca efect al intensității deosebite a mișcărilor negative din această perioadă geologică. Fundamentul cuverturii (format în Meoțian) este constituit de molasa pericarpatica, ce
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
sedimentate în alternanta - uneori cu orizonturi de gresii și cinerite. Deasupra se află depozite aluvionare și eoliene din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și se continuă cu nisipuri și prafuri argiloase nisipoase cu grosimea de 3 până la 8 m. Structurile lenticulare de nisipuri și pietrișuri din glacisurile piemontane favorizează acumulări semnificative de ape subterane, cu valoare calitativa înaltă. Pe dealuri se găsesc depozite eoliene și deluviale constituite din argile de pantă
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
bere, grătar, mici, cartofi prăjiți și salată de sfeclă roșie). Satul Marginea este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramica neagră ce se produce aici. Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuințare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui și diverse alte forme ornamentale. Ceramica produsă aici este unică pe plan internațional prin culoarea neagră rezultată în urma arderii, precum și prin modelarea unor forme specifice tradiționale. În
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
comerț. Prezența la nivelul comunei a unor izvoare de apă minerală oferă posibilitatea investitorilor de a le valorifica, prin amenajarea unor baze de tratament cât și a unor centre de îmbuteliere. O altă posibilitate de afaceri este dată de solul argilos, care poate fi exploatat; se pot amenaja fabrici de materiale de construcții; pomicultura poate aduce venituri semnificative dacă se fac investiții în amenajarea unor centre de prelucrare a fructelor; zona este favorabilă pentru dezvoltarea apiculturii. La alegerile din 2012, Liviu
Comuna Bocicoiu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/310635_a_311964]
-
care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor. Alcătuirea petrografică a zonei
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
în depozitele sedimentare de vârstă miocen inferioară (după unii geologi, oligocenă) constituite cu precădere din alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
sedimentară rezultată din granule de nisip cimentate. Ea poate fi friabilă sau bine consolidată. Gresiile sunt utilizate în industria materialelor de construcții, în industria sticlei (gresiile cuarțoase), în sculptură și în arta decorațiunilor interioare și exterioare în general. O gresie argiloasă, cu granule fine, care se poate desface usor în foi subțiri, utilizate la acoperirea caselor, ca dale pentru pardoseli și, în trecut, la fabricarea tăblițelor pentru școlarii începători, se numește ardezie . În Europa, exploatarea gresiei este concomitentă cu apariția activităților
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
Silășteni și Străisteni. În urma analizei hărții geologice s-a constatat că secțiunea scoarței terestre de sub Băcioi e bietajată. Etajul inferior formează fundamentul cristalin al platformelor. În Băcioi se află de asemenea și roci calcaroase în combinație cu rocile nisipoase și argiloase. Băcioi este așezat la 46°54'44<nowiki>"</nowiki> lat. N și 28°53'02<nowiki>"</nowiki> long. E. Băcioi se învecinează cu Revaca și Sîngera la est, cu Băcioiul Nou la nord, cu Chișinău la nord-vest, cu Ialoveni la
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
comuna Hrușova în râul Ichel, (bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină. Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale, și solonceac. Satul se mai caracterizează prin faptul că se întâlnește mai ales în partea locuită a localității mult calcar. Satul Zăicana este situat în zona naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m deasupra nivelului mării. Profilul geologic este redat de nisipuri, marnă acoperite cu o cuvertură de roci argiloase și luturi lessoide. Răuțelul se află într-o zonă cu seismicitatea maximă posibilă până la 7°. Pe teritoriul satului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În lunca râului s-au depus solurile hidromorfe aluviale tipice. Rețeaua hidrografică este include râul Răuțel
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
cu dealurile și colinele, unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții. În special în Ciuciuleni sunt predominante dealurile și văile
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
în penitenciarul Râmnicu-Sărat, la 13 februarie 1960. A nu se confunda cu inginerul Mihail H. Romniceanu (1852 - 1915), care a proiectat și construit 380 km de cale ferată. Tot el a elaborat "metoda românească de construcție a tunelurilor în pământuri argiloase".
Mihail Romniceanu () [Corola-website/Science/306217_a_307546]