3,560 matches
-
fel îngăduitor de-a spune ,poate doar textele hâtre ale unui șugubăț și coloritul albastru al crucilor de lemn să te înveselească. În rest,buna dispoziție îți e curmată brusc de betonul contemporan,trântit brutal peste unicitatea și menirea lor arhaică ,de răstignire a sufletelor . Dacă ar fi fost o zi ploioasă ,cu siguranță i-aș fi găsit utilitatea. Și totuși,o cruce așezată cuminte în spatele bisericii, îmi atrage atenția : „ Sub această piatră grea șade biata soacră-mea. Doar o zi
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
ne imaginăm ce impresie profundă, apocaliptică a făcut asupra credincioșilor în urmă cu cinci sute de ani și să comparăm cu răscolitoarele noastre emoții ce le avem când ne reamintim ciuperca atomică pe cer și dezastrul ei la Nagasaki !! Relevațiile arhaice ale lui Ioan din Patmos, sunt de mult depășite de mintea omenească, rămân să le folosim doar ca simbolurile relelor de care sunt capabili oamenii de pretutindeni, din toate vremurile. Generația mea a trecut și este martora apocalipsei aduse de
APOCALIPTICII CAVALERI POSTDECEMBRIŞTI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382516_a_383845]
-
fior o scrie,/ o cântă,/ o poartă ca pe propria-i soartă.// Atenție dar,/ clipa nu este har,/ ci e drum sau hotar!" Să vorbesc cu mine însămi, e ca un tratament. O fi un semn al epocii moderne? „Omul arhaic vorbea cu cosmosul, omul medieval vorbea cu Dumnezeu, omul modern cu el însuși”, spunea Heineman, și se confirmă. Te las să răspunzi singur cititorule pentru că eu știu: îmi place să vorbesc cu mine însămi... și am încept să scriu. Și
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382620_a_383949]
-
cutume economice ale formațiunilor românești existente dintotdeauna în teritoriu, scoțând permanent în evidență continuitatea de viață și de cultură bine structurate a românilor în aceste ținuturi. Nu rareori, în aceste pagini, găsim în subtext sentimentul că ne aflăm în Moldova arhaică și fabulos de înțeleaptă a lui Sadoveanu. Împătimit de document și ferm în crezul său patriotic, autorul prezintă pas cu pas procesul de formare a Moldovei de la primul „descălecat”, când Dragoș, ca vasal al regelui maghiar, organizează ținutul „pornind de la
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
al trăsurii cu domnișoara mută, mîna ei albă, purtătoare de evantai, sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducător de noroc al piticului cu dinții de aur. Am crezut că odată cu venirea ploilor, oamenii rămași printre noi se vor întoarce la arhaicele lor obiceiuri, apoi nu am mai văzut decît niște manechine de paie, ici și colo, îmbrăcate ca pentru o nuntă modestă, cu cîte o panseluță prinsă la rever, bînd iaurtul întremător al speranței. Nu mă întreba nici cum, fiindcă eu
BĂIATUL CU PĂLĂRIE VERDE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383086_a_384415]
-
a dovedit un om onest, corect și cinstit, ducând în lume Cumințenia pământului din Vânjulețul mehedințean natal, onestitatea pe care Constantin BRÂNCUȘI o prețuia ca pe nimic altceva, dându-i chip în capodopera sa din piatră cu contururi și sonuri arhaice: Cumințenia pământului. Ilarie Hinoveanu a fost totdeauna inspirat - ca poet, ca publicist și eseist, ca făurar de reviste și edituri, ca fervent om de cultură și animator cultural în sensul major al expresiei, ca om și cetățean pentru care spiritul
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
spune lucrarea ta despre decodificarea genomului și manipularea acestuia de către oameni? E un prag la care omenirea a ajuns astăzi. Suntem pe o muchie de cuțit. Practic, asta am vrut sa arat prin acul de siguranță, care e un element arhaic (vine de la fibula din antichitate) și care s-a transmis în timp. În secolul al XIX-lea a fost patentata de un inventator american și a devenit acul de siguranță pe care-l știm noi astăzi. Asta am descoperit ulterior
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
cultură și haosul necivilizat joacă aici un rol cât se poate de secundar. Detalii precum atinsul taurului, înmuiatul batistei în sânge sau tăierea cozii și înmânarea ei învingătorului au o semnificație mult mai adâncă, ducând cu gândul la unele ritualuri arhaice și la obiceiuri perpetuate din antichitate. Taurul a fost animalul totemic al multor popoare din bazinul mediteranean. Hitiții și arameii îl divinizau, pe post de simbol al fecundității mitice, al puterii supranaturale a zeilor. Cretanii culturii minoice practicau un ceremonial
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
Un ecou al acestor crude amuzamente populare a supraviețuit până în zilele noastre, sub forma vestitelor toros al agua, jocuri celebrate în lunile iulie și august prin localitățile spaniole de pe litoral. Singurele locuri din lume în care mai trăiește liber taurul arhaic, din rasa vestită de pe vremea Imperiului Tartezian sunt zona Navarra-Țara Bascilor, regiunea Salamanca-La Mancha și malurile Guadalquivirului, în sudul Andaluziei. Aici, în Evul Mediu, cavalerii mauri și creștini obișnuiau să-și omoare timpul prin pauzele dintre bătăliile Reconquistei exersându-și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
la țară, în comuna Rodina, care este un topos tradiționalist, unde sunt găzduiți la familia învățătorului pensionar Petre Dulf, numele cunoscutului folclorist care a popularizat poveștile despre Păcală. Prozatorul valorifică, de fapt, cea mai mare contradicție a epocii noastre, dintre arhaic și modern, dintre tradiție și modernitate, dintre două tipuri de civilizație total opuse, civilizația tradițională a satului românesc și civilizația modernă, a orașului, care s-a îndepărtat de natură și tradiție. Învățătorul Petre Dulf este un personaj extrem de pitoresc, un
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
Petre Dulf este un personaj extrem de pitoresc, un erudit în materie de folclor și de înțelepciune populară, deținătorul unei impresionante enciclopedii și colecții de proverbe, snoave și povești, parabole pline de tâlc, fabule și anecdote hazlii, un exponent al civilizației arhaice și tradiționale, care îi inițiază pe noii săi învățăcei în cultura și spiritualitatea românească, dar și în munca pământului și în tainele naturii și în viața de la țară. Tinerii încep să se adapteze și să îndrăgească acest mod de viață
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
-și ca țintă a vieții auto-îndemnul acestuia: Să mă înțeleg, să înțeleg!’’...Aidoma lui Brâncuși, ale cărui ,,dodii’’/ aforisme au stârnit, stârnesc multe semne de mirare, dar și de întrebare-, Ovidiu Ghidirmic este depozitarul unui tezaur de morală tradițională, creștină, arhaică. ,,Paradoxal - exclamă hermeneutul nostru, creionându-și un nou ...selfie/ autoportret, atunci când conchide despre autorul testamentului spiritual cu titlu simbolic: Pomul vieții -, în personalitatea lui Petre Pandrea, este tocmai faptul că acest temperament frenetic, exploziv și dionisiac, aspiră spre ,,înțelepciune’’, pe
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
al trăsurii cu domnișoara mută, mîna ei albă, purtătoare de evantai, sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducător de noroc al piticului cu dinții de aur. Am crezut că odată cu venirea ploilor, oamenii rămași printre noi se vor întoarce la arhaicele lor obiceiuri, apoi nu am mai văzut decît niște manechine de paie, ici și colo, îmbrăcate ca pentru o nuntă modestă, ... Citește mai mult Nu mă întreba de ce în unele zile înnorate,băiatul cu pălărie verde așteaptă în zadar lîngăchioșcul
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
ultimul drum, șăgalnic, al trăsurii cu domnișoaramută, mîna ei albă, purtătoare de evantai,sprijinită pe rama ferestrei și zîmbetul aducătorde noroc al piticului cu dinții de aur.Am crezut că odată cu venirea ploilor,oamenii rămași printre noi se vor întoarcela arhaicele lor obiceiuri, apoi nu am mai văzut decîtniște manechine de paie, ici și colo,îmbrăcate ca pentru o nuntă modestă,... XII. VREMEA ÎMPĂCĂRII, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017. Hai să ne-mpăcăm cît
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
în sine pe seama apetitului pentru dinamismul retoricii la o introvertită și, pe de-asupra, și atee, cum era Marieta! Apucând cărțulia, gândul Mirei migră spre limba în care erau, și azi, scrise ori retipărite cărțile religioase. Persista în ele aspectul arhaic al limbajului oral. Se întrebase adesea de ce obstinența asta pentru limba veche, atât de greu înțeleasă de contemporani? De ce? Era un garant pentru a dovedi atașamentul către cele sfinte? Ori constituia asta argumentul vechimii tipăriturilor religioase?! De ce atâta dependență formală
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
sânge și cangrene să viermuiască-n flori de măr, Minciuna să-mi sărute dorul, batjocorind un adevăr. Poemele își pierd savoarea și Eminescu e hulit Iar dacă-n vers pui ''praf de stele'' pe loc ești categorisit Ca retrograd, vetust, arhaic și demodat și perimat Și din elita modernistă, pe dată vei fi expulzat. Nu e permis să spui: ''tristețea mi-a frânt o aripă și-un vis'' Sau să vorbești de cer și stele, de ghiocei și paradis. E musai
SCRIU DESUET, VETUST ŞI DEMODAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648]
-
Împărtășania, nunta și moartea lui. Poci să știi? țcît de legați sîntem de trecut de locuri și lucruri de parcă am investit de-a lungul secolelor tot ce ne Înconjoară cu puteri magice Întreaga noastră conștiință e contaminată de această gîndire arhaică primitivă poate am avut o copilărie mai crudă și mai Întîrziată decît) — ...cum i-a lăsat pe veneticii ăia să intre cu buldozăru În Sfînta biserică și sta acolo neputincioși cu mîinile goale parcă aștepta să se facă o minune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trebuiau să vireze înainte ca să ajungă în gât. Simon a imitat pentru noi țipătul cormoranului când se împerechează, un cântec erotic care dura cinci minute. Știa să imite de minune păsările astea - gâtul lor întins, ciocul deschis, amintind de păsări arhaice ce zburau peste vechile și noile bălți. La sfârșit, Simon a bătut din mâini - exact așa cum face cormoranul cu aripile sale - m-a luat în brațe, m-a aruncat în aer, cum făcea tata când eram copil. Era jocul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
L’Allegro, care i-a inspirat câteva producții lirice pe tema Arcadiei și a flautului lui Pan. Și-a schimbat poziția patului, astfel Încât soarele să-l trezească În zori de zi, ca să se Îmbrace și să se ducă la leagănul arhaic atârnat pe o creangă de măr, lângă clădirea clasei a șasea. Așezat În leagăn, se Împingea din ce În ce mai sus, până obținea efectul pătrunderii avântate În marea de aer, Într-un ținut de basm populat de satiri și nimfe cu fețele blonde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
raze și curbură (Fii aurul irecuzabil greu!) Extremele cămărilor de bură Mirat le începea, în Dumnezeu. STEAUA IMNULUI " Asemenea seri se întorc, zice-se, de demult." M. I. Caragiale (Craii de Curtea Veche, pag. 36) Râu încuiat în cerul omogen, Arhaic Unt, din lăudată seară, Scurs florilor, slujind în Betleem, Când gărzile surpate înviară. Să port - sub raze deget șters înting - Un liniștit, un rar și tânăr mugur Prin ger mutat, prin tufele de zinc, La stâncile culcate: să le bucur
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
elemente de basm românesc tema celui de-al doilea Faust, într-o formă ritmică proprie domniei-sale. Păstrez despre poezia d-lui Philippide o amintire unică. Aștept ocazia să mă confrunt încă o dată cu visul intens, arzând acolo. Vinea, al cărui vers arhaic, de Carte Orientală descântă - forțează simpatia. Dar întocmai ca Blaga, închină unei tehnice preeuclidiene. Aș recomanda celor care abordează pe Blaga să înceapă cu poemul dramatic Fapta. Ea dă măsura întregii figuri pure, aproape neliterare, a acestui poet european. Baltazar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și femeia de stradă au întruchipat un ideal estetic pe care și astăzi îl căutăm printre trecătoarele pe care le alegem ca modele. Este profund adevărat că frumusețea umană deșteaptă dorința înainte de a stârni sentimentul iubirii. Dorința de posesie, mai arhaică, trece înaintea elaborărilor eroticii galante. Ba mai mult, pictorii, începând cu secolul al XVII-lea, plăsmuiesc expresii absolut seducătoare, alegând ca modele menajere, amante sau prostituate. Atelierele se populează de femei umile care își expun nuditatea pentru bani puțini. Din
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
turnat Eminescu "limba veche și înțeleaptă" în adevărați "faguri de miere" ai poeziei sale se cunoaște. Față de eminescianismul stilistic, Macedonski manifestă, încă de timpuriu, o mare disponibilitate artistică, chiar dacă, sau tocmai de aceea, Macedonski reproșa lui Eminescu, formele populare și arhaice, fonetismele și construcțiile populare moldovenești. Adevărul e că despre Eminescu nu se mai poate spune nimic esențial decât din perspectiva totalității. Este ceva ce a făcut Ioana Em. Petrescu, raportând universul operei la cele două modele cosmogonice, platonicean și kantian
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
sting așa ușor". (Rondelul rozelor ce mor). La amândoi poeții, vremea e generatoarea nostalgiilor, iar timpul pentru Eminescu are conotațiile și semnificațiile unui lexem ce exprimă de o manieră mai abstractă, mai generalizantă conceptul duratei decât vremea, cuvânt cu iz arhaic, încărcat cu valențe poetice mult mai accentuate și care figurează derularea temporală în concretitudinea ei, plasticizând-o astfel și modelând-o în registru liric cu mai multă vigoare. Referindu-ne la Eminescu, cunoștințele sale cosmogonice nu ne surprind, cunoscând faptul
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
de secol înainte pentru epoca anterioară. Posedând un excelent simt precis, uneori prea precis poate, al “punerii în pagina” bine articulata, depășind astfel toate vestigiile unui impresionism prea senzorial, prea epidermic, Vasile Pintea explorează cu modestie, dar și cu perspicacitate arhaicul, și anumite substraturi ale folclorului nostru, dar și ale celui extrem-oriental (revelatoarea lecție a lui Brâncuși). Astfel el păstrează, pe linia unui dozaj intuitiv, elementul straniu, uneori chiar fantastic, în aceeași măsură, al realității, mișcându-se astăzi cu predilecție în
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]