12,570 matches
-
cuprins: "Art. 24. - (1) Constituie contravenții următoarele fapte și se sanc��ionează după cum urmează: a) desfășurarea, fără autorizația emisă în condițiile prezentei ordonanțe, de cercetări arheologice, precum și a oricăror alte activități care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei; ... b) neanunțarea descoperirilor arheologice prevăzute la art. 4 alin. (2) de către titularul autorizației de cercetare, cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei; ... c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153794_a_155123]
-
fără autorizația emisă în condițiile prezentei ordonanțe, de cercetări arheologice, precum și a oricăror alte activități care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei; ... b) neanunțarea descoperirilor arheologice prevăzute la art. 4 alin. (2) de către titularul autorizației de cercetare, cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei; ... c) neanunțarea, în termenul stabilit de prezenta ordonanță, a descoperirilor de către persoanele prevăzute la art. 4 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153794_a_155123]
-
4 alin. (2) de către titularul autorizației de cercetare, cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei; ... c) neanunțarea, în termenul stabilit de prezenta ordonanță, a descoperirilor de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice întâmplătoare, cu amendă de la 20.000.000 lei la 500.000.000 lei și confiscarea bunurilor descoperite; neanunțarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire sau de desființare constituie circumstanță agravantă; ... d) încălcarea prevederilor art. 6 lit. a) și b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153794_a_155123]
-
c) neanunțarea, în termenul stabilit de prezenta ordonanță, a descoperirilor de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice întâmplătoare, cu amendă de la 20.000.000 lei la 500.000.000 lei și confiscarea bunurilor descoperite; neanunțarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire sau de desființare constituie circumstanță agravantă; ... d) încălcarea prevederilor art. 6 lit. a) și b), cu amendă de la 250.000.000 lei la 750.000.000 lei; ... e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153794_a_155123]
-
b), cu amendă de la 250.000.000 lei la 750.000.000 lei; ... e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau emiterea autorizării de construire în absența acestui aviz pentru lucrările de construire sau de desființare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei; ... f) neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 11 lit. a) și c), cu amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei; ... g) deținerea de detectoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153794_a_155123]
-
termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi ministrul culturii și cultelor va aproba prin ordin Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei Naționale de Arheologie. ... Articolul III Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 378/2001 , cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153794_a_155123]
-
de la intrarea în vigoare a prezentei legi ministrul culturii și cultelor va aproba prin ordin Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei Naționale de Arheologie. ... Articolul III Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 378/2001 , cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. Această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153794_a_155123]
-
un punct de observare. După cucerirea romană, este consemnată o așezare de tip rural în aceste locuri (vezi D. Tudor - ”Oltenia Romană”, București, 1978, Editura Academiei R.S.R., pag. 233 ). Cetatea hallstattiană timpurie de la Grădiștea este menționată și în Cronica cercetărilor arheologice din România (campania 1999), CIMEC, 2000, pag. 68-69, (în colaborare cu Alexandru Vulpe, Radu Băjenaru, Cristinel Fântâneanu). În iulie 1999, Muzeul Militar Național a reluat cercetările pe acest șantier. Obiectivele vizate au fost stabilirea clară a sistemului constructiv al fortificației
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
corespunzătoare fortificației și datarea cu exactitate a întregului obiectiv. Din păcate a fost deschisă o singură secțiune, perpendiculară pe latura sudică a fortificației. Zidul are o lățime de peste 5 m, cu paramenți din blocuri de piatră prinse cu lut. Materialul arheologic descoperit nu a fost numeros datorită faptului că fortificația de la Grădiștea a fost una de refugiu. Lipsa acestora nu a permis o încadrare cronologică a fortificației alta decât cea stabilită în urma vechilor cercetări (în urma săpăturilor din anul 1983, Floricel Marinescu
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
numeros datorită faptului că fortificația de la Grădiștea a fost una de refugiu. Lipsa acestora nu a permis o încadrare cronologică a fortificației alta decât cea stabilită în urma vechilor cercetări (în urma săpăturilor din anul 1983, Floricel Marinescu a surprins două niveluri arheologice corespunzătoare secolelor XIII - XI și, respectiv, XI - VIII a.Chr.). În ” Grădiștea de pe Olteț” - lucrare manuscris a învățătorului Dumitru Cumpănașu (1900-1986) - Cetatea grădișteană este identificată a fi Phrateria. ”... Făcând o apropiere între poziția lor pe harta după Ptolomeu și localitățile
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1444632703.html [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
în anul 2013 a apărut ca publicație electronică îmbogățită de la o zi la alta cu studii și ipoteze de lingvistică și devenire istorică românească, alături de versuri și cântece noi, de medalioane biografice și extrase bibliografice din opera înaintașilor, de noutăți arheologice și considerente antropologice dintre cele mai discutate, oferite și pentru cititorul interesat de tematică, dar și organizatorilor de manifestări dedicate sărbătoririi, în așa fel încât să poată selecta temele prin care să alcătuiască cele mai atractive programe pe măsura publicului
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
de a conjuga forțe și idei artistice, peste spații și în timp real. 6. PROIECTUL FESTIVALURILOR-CONCURS AL FOLCLORULUI ENCLAVELOR ROMÂNEȘTI DIN JURUL GRANIȚELOR; aducând, prin spectacol și expunere de artizanat, elemente din obârșiile carpato-balcanice și completându-se cu expoziții și sesiuni arheologice privind situri cunoscute și situri noi care extind cercetarea în zonă. 7. PROIECTUL UNEI CASE A LIMBII ROMÂNE ca grup de reflecție dar și grup editorial, cu sediul stabilit în localitatea care oferă cele mai bune condiții, devenind treptat o
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
loc, alături de Biserica Sfântului Mormânt, se află pe primul rând în istoria mântuirii neamului omenesc!... Pardoseala ei era acoperită cu un mozaic în culori, ale cărui fragmente se mai văd și astăzi sub dalele de marmură ale actualei pardoseli. Săpăturile arheologice desfășurate în zona bazilicii în anul 1934 au confirmat și au înmulțit descrierile textelor din vechime pe marginea acestui important monument creștin din sec. al IV - lea. La aproximativ două sute de ani de la zidirea sa de către Sf. Împ. Elena, bazilica
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
spre a uni sub aspect teologic și istoric Vechiul cu Noul Testament. În atriumul bazilicii este înfățișat izvorul descoperit de Avraam. După invazia arabă, biserica a fost distrusă, și acest loc de pelerinaj a încetat să mai existe. Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate aici în perioada 1926 - 1928 și repetate de curând, au fost descoperite bogate valori și, pe lângă aceasta, ruinile bazilicii înălțate de Sf. Împ. Elena. Menționăm că în prezent este greu a ajunge în acest loc datorită stării de fapt
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
a dreptul impresionante. În sec. al VII - lea, pe locul cel mai înalt al orașului a fost construită cea de-a doua biserică creștină închinată Sf. Ap. Petru. Sub altarul acestei bazilici, descoperit nu de mult, cu ocazia unor săpături arheologice, a fost găsită o uriașă ancoră de piatră, făcută, probabil, în cinstea marelui pescar evanghelic. Actuala mănăstire ortodoxă grecească, situată la marginea sudică a orașului, a fost zidită pe ruinele clădirii din epoca cruciaților și din perioada otomană. Orășelul Magdala
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
cu minunea înmulțirii celor cinci pâini și a celor doi pești. După invazia arabă biserica s-a pustiit, iar cu timpul a dispărut sub un morman de pământ și paie. Ruinele ei au fost descoperite întâmplător, cu prilejul unor săpături arheologice din secolul trecut și abia curând a fost refăcută de către monahii benedictini ea fiind, astăzi, biserică romano - catolică. Locul în care se afla Muntele Fericirilor (Mat. 5, 1 - 12) le era cunoscut pelerinilor creștini din epoca bizantină. Astăzi respectivul loc
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
două sute de metri nord de Tabgha, să aibă legătură cu acest loc de pelerinaj. Tradiția creștină de mai târziu identifică Muntele Fericilor cu prăpastia Arbel, aflată mai la nord de Magdala. Dar nu există nici un fel de confirmare de ordin arheologic în acest sens. Muntele Fericirilor pe care-l înfățișează, astăzi, franciscanii - unde se află o frumoasă biserică catolică precum și sediul unei episcopii și care reprezintă noul loc de pelerinaj - poate să aibă o legătură sub acest aspect topografic cu vechiul
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
se află o frumoasă biserică catolică precum și sediul unei episcopii și care reprezintă noul loc de pelerinaj - poate să aibă o legătură sub acest aspect topografic cu vechiul loc de pelerinaj creștin, numai că și în acest caz lipsesc dovezile arheologice. Vechiul Capernaum - orașul ales de Mântuitorul drept centru al activității Sale (Mat. 4, 13), se află la granița dintre Galileeea și cele zece orașe păgâne. Datorită poziției centrale a orașului, în cuprinsul său se afla o vamă și un lagăr
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Sfântă. Astăzi fiecare pelerin are posibilitatea de a vizita acest loc în care se întindea vechiul Capernaum și de a vedea ruinele Casei Sf. Ap. Petru, Sinagoga Evreiască din sec. IV, una dintre părțile vechiului oraș, descoperită cu ocazia săpăturilor arheologice și Biserica ortodoxă a celor Doisprezece Apostoli, construită de către Patriarhul Ierusalimului Damian în anul 1925. Mai vreau să amintesc faptul că am făcut și o croazieră pe Lacul Tiberiadei (Galileii), rememorând, astfel, plimbarea și potolirea furtunii pe Mare, de asemenea
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
lui Hristos. Biserica Catolică a Bunei - Vestiri a Maicii Domnului a fost construită pe locul Casei Maicii Domnului și a Dreptului Iosiv. Pe acest loc a existat o biserică bizantină, ale cărei ruine au fost descoperite cu prilejul unor săpături arheologice efectuate de monahii franciscani. Prima biserică bizantină a fost distrusă de perși. În sec. al XII - lea, pe locul bisericii distruse, cruciații au construit una nouă, mai mare decât cea anterioară. În locul uriașei biserici catolice care a fost construită în
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
o peșteră vecină a aceluiași complex este cel puțin la fel de interesant. La fel de captivante sunt și replicile minuțios realizate, de care vizitatorii se pot apropia și pe care le pot atinge în voie, expuse în variate muzee, cum este cazul muzeului arheologic alicantin MARQ, distins cu premiul pentru cel mai bun muzeu european în anul 2004. Hrană spirituală, vizita Spaniei subterane ̶ indiferent dacă pășim pragul unei locuințe subpământene, al unei peșteri cu picturi rupestre, unui canal subacvatic care duce spre un
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1402332870.html [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
Baffin și Quebec. În sensul cel mai larg, studiile sale se concentrează asupra evoluției adaptărilor în zona maritimă de nord-est, a contactelor culturale circumpolare, a studiilor interculturale și a proceselor de aculturație în Nord. Studiile sale au condus la cercetarea arheologică a călătoriilor arctice ale lui Martin Frobisher (1576-1578) și a preistoriei zonei arctice a Rusiei. În prezent, William W. Fitzhugh studiază influența asiatică asupra culturii și artei timpurii a eschimoșilor din Alaska, prin cercetări de teren asupra pietrelor decorate cu
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” by http://uzp.org.ro/conexiunile-stepei-exista-pietre-cu-reprezentari-de-cerbi-din-epoca-bronzului-mongol-zona-pontica/ [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
de neam. Un exemplu concludent este cel al obștii sătești ce a precedat satului Hansca, raionul Ialoveni, care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de 900 de ani (fapte dovedit de descoperirile arheologice). În cadrul obștii sătești deosebim 3 principii, pe care le putem grupa în felul următor: 1. Teritorial - obștea sătească avea o întindere bine stabilită și doar foarte rar aveau loc schimbări ale amplasării acesteia. Ele erau amplasate preponderent în zone protejate
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
I. - BEDELIONUL ȘI PIATRA DE ONIX - MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ, de Teodor Ardelean, publicat în Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016. „Un râu ieșea din Eden și uda grădina; și de acolo se împărțea și se făcea patru brațe” (Geneza Cap. II vers10) „Numele celui dintâi este Pison; el
TEODOR ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/teodor_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/342066_a_343395]
-
Hachette, 1865; W. Froehner: La Colonne Trajane d'après le surmoulage exécuté à Rome en 1861-1862; Salomon Reinach: La Colonne Trajane, Paris, Leroux, 1886; A.D. Xenopol: Istoria Românilor din Dacia Traiana, ed. III, vol. I-IV, Iași; A. D. Xenopol: Materiale arheologice, vol. I și ÎI; Ph. Le Bas: Histoiire romaine depuis la fondation de Rome jusqu'à la chute de l'empire d'Occident, vol. ÎI, p. 558, Paris, Didot, 1846; Gr. G. Tocilescu: Dacia înainte de Romani, Tip. Acad. Rom, 1880
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_descojita_a_neamului_gheorghe_serbanescu_1386474378.html [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]