3,682 matches
-
ansamblului. Cromatismul face ca imaginea să aiba tensiuni sugestive și, prin acestea, să ofere privitorului șansa de a participa la o veritabilă dezbatere despre limitele și libertățile de exprimare artistică. Memorabile în ordinea atitudinii, peisajele lui se impun și prin arheologia sentimentelor aflate în profunzimile unei memorii recuperate. ” (Valentin Ciucă) “Artistul este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
Băciuț. Au fost depuse buchete de flori de către: Adam Puslojici și Iosif Perlo, academicienii Eugen Simion și Nicolae Breban, reprezentanți ai Camerei Deputaților, Consiliului Județean Prahova, Primăriei Ploiești, Ministerului Culturii, Muzeului de Artă „Ion Ionescu Quintus” din Ploiești, Muzeului de Arheologie Prahova, Bbiliotecii Județene „Nicolae Iorga”, Centrul Județean pentru Cultură Prahova, Casei de Cultură „I.L. Caragiale” Ploiești, Partidului Social-Democrat, ALDE, Direcției Județene pentru Cultură Prahova, Filarmonicii „Paul Constantinescu”, Ploiești, Asociației Județene a Pensionarilor, elevilor. În continuare la Filarmonica „Paul Constantinescu” din
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
sunt și Festivalul Internațional de Balet pentru Copii, Festivalul Enescu - Heidelberg - Mannheim, Festivalul de - Muzică și Dans (devenit Festivalul Carpato-Dunărean). Asociația „Al.I. Cuza” are o colaborare frumoasă cu instituții din județul Prahova: Consiliul Județean Prahova, Muzeul de Istorie și Arheologie din Ploiești, Direcția Județeană de Cultură Prahova, de la care în 2011 a primit în dar statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza și care au organizat importante activități culturale la Heidelberg. Premiul Special „Nichita Stănescu” a fost obținut de Aura Christi, poet
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
coasă manuală. Ceea ce nu se vedea de la distanță este burgul sau ceea ce a mai rămas din fortăreața săseasca de Ev Mediu,- casele sever aliniate pe stradele suprapuse peste tot atâtea tuneluri, subterane fatomatice mai mult sau mai putin atrăgătoare pentrz arheologii de astăzi. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detașii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monumente arhitectonice ce se dezintergrează în irgasie și nepăsare umană. -Cui îi pasă!? Mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
nr. 1. 1979, p. 125) și la fel sanscr. dax „a fi puternic“ (E. Burnouf, op. cit., p. 308, 779) ori lat. audax, audacis „îndrăzneț, curajos“. Pe de altă parte, întâlnim într-o limbă caucaziană adj. ghet „puternic“ (vezi A.I. Mongait, Arheologia în URSS, B., 1961, p. 238). De altfel, multe alte popoare indo-europene și neindo-europene și-au ales ori li s-a dat calificativul „puternici“: trausii, apuli, nervii (I.I.Russu, Limba traco-dacilor, B., 1967, p.83). Chiar și numele turcilor ar
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a transmiterii acestei informații din generație în generație. Despre cetatea de la Grădiștea, Dumitru Berciu (Arheologia preistorică a Olteniei , în Arhivele Olteniei, an XVIII nr.104-105 iulie-decembrie, 1989, pag.354 ) spunea că datează din perioada de trecere de la cultura Hallstatt la cultura La Tėne. Tot D. Berciu reliefează faptul că sub cetate sunt urme ale culturii
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
de cluburi trăiesc bine, dar cam atât. Eu, recunosc, pot număra pe degete dățile în care am fost, anul trecut, în Mamaia. Nu-mi mai place. Constanța nu mai are cu ce să atragă turiștii. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie a fost reabilitat abia anul acesta, zona peninsulară este distrusă, Cazinoul... de nedescris. Ce să vadă turiștii? Noi, localnicii, vedem doar planuri și așteptăm să fie puse în aplicare. Ei văd doar gropi și ruine. Bineînțeles, Constanța mai are încă
INTERVIU CU CORINA SAMOILĂ – REDACTOR ŞEF ADJUNCT AL ZIARULUI „ZIUA DE CONSTANŢA” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369738_a_371067]
-
se detașa. Bienala, prin conexiunile ei reale și valabile, este dens conotată politic și social, promovând artiști și exponate care pot rezista unei analize estetice exigente. Pavilionul israelian a fost centrat anul acesta pe creația lui Tsibi Geva sub titlul Arheologia prezentului. Propunându-și o basculare a stilului său inconfundabil cu impactul imperativ asupra privitorului, prezintă una din cele mai ambițioase opere plastice. Și pavilionul românesc s-a bucurat de un frumos succes, anul acesta fiind prezentate creații ale pictorului Adrian
VENEŢIA 2015 de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370128_a_371457]
-
aproape tot, carevasăzică. Mintea mea căuta, febrilă, răspunsuri la o mie de întrebări, care se îngrămădeau toate odată la filtrul logicii din cutia mea ucraineiană, după cum zicea celebrul filosof Ăla din Nicăierea. (filosoful și orașul au dispărut din Paraliticul timpuriu. Arheologii încă le mai caută rămășițele. N.A.) ‒ Uite cum facem, nene Prințule: te ștergi tălică la bot de bulion, eu îți dau o compresă cu gheață de la streașină, o înveșlești în batista de la mine, îți bibilești rănile, stai zece minute, colo
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
domeniu și de legislația și normele în vigoare pentru protejarea patrimoniului mobil din România și U.E. În al doilea rând, doar voința politică nu poate să susțină ideea îngrădirii exprimării unui muzeu care are un patrimoniu de peste 400.000 piese (arheologie, istorie, științele naturii, artă, etnografie, obiecte cultice, carte veche etc.) și care a ajuns, începând cu anii '70, la un nivel de dezvoltare apreciat în România și Europa. Cum voința politică nu poate să pună în pericol păstrarea în condiții
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
încăperi de dimensiuni mici, care nu pot fi modificate pentru că legea patrimoniului imobil nu permite și în care obiectele mari nu pot fi depozitate sau expuse în condiții optime. În Garnizoană, spațiile expoziționale sunt deja conturate; fiecare secție din muzeu (arheologie, istorie, științele naturii, artă românească și universală, etnografie) și-a stabilit, prin proiectul tematic și expozițional, destinația sălilor și pieselor, dar și depozitele tridimensionate. Referindu-ne la acestea din urmă, pentru a înțelege complexitatea muzeului, sunt prevăzute spații pentru depozite
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
științele naturii, artă românească și universală, etnografie) și-a stabilit, prin proiectul tematic și expozițional, destinația sălilor și pieselor, dar și depozitele tridimensionate. Referindu-ne la acestea din urmă, pentru a înțelege complexitatea muzeului, sunt prevăzute spații pentru depozite de arheologie, istorie, zoologie, paleontologie și botanică, oologie, textile, manuscrise, carte veche, icoane pe sticlă și lemn, ouă încondeiate, arheologie, artă (pictură, grafică etc.), lemn, precum și unul vizitabil pentru Tezaur. 2. Problema microclimatului - Palatul Princiar nu are în multe părți holuri închise
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
pieselor, dar și depozitele tridimensionate. Referindu-ne la acestea din urmă, pentru a înțelege complexitatea muzeului, sunt prevăzute spații pentru depozite de arheologie, istorie, zoologie, paleontologie și botanică, oologie, textile, manuscrise, carte veche, icoane pe sticlă și lemn, ouă încondeiate, arheologie, artă (pictură, grafică etc.), lemn, precum și unul vizitabil pentru Tezaur. 2. Problema microclimatului - Palatul Princiar nu are în multe părți holuri închise, iar în alte părți accesul în săli se face direct din curte, ceea ce împietează asupra menținerii unui microclimat
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
îl face poezia! Primele mărturii ale poeziei pe aceste meleaguri dacice provin din Dobrogea, mai exact din cetatea grecească Tomis, unde a fost exilat poetul Ovidiu. Un mare poet! Aceste roci ce susțin statuia poetului, situată chiar în fața Muzeului de Arheologie, ca un simbol al orașului sau ca o aducere aminte a vremurilor străvechi în care a trăit un om, cât mai ales fiind ca placă memorabilă lipită pe aceste pietre, sunt covârșitoare. Tind să cred că fără existența unui poet
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
savoarea clipei, nu observasem că ni se alăturase și colegul ei de scaun, întâmplare salutară ce mă pogorâse într-o clipă pe pământ, prilejuindu-ne declinarea identității trioului ad-hoc format. Își dădeau mâna un istoric - el, preparator la catedra de Arheologie, un viitor electronist - eu și o psiholoagă în devenire - ea... Până să ne apropiem de salba de insule și ostroave, privirăm pe rând cu binoclul nostru depărtările dinspre care dădea semn de mare neliniște păsăretul. Ancorați la ponton, avurăm surpriza
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
2013 Toate Articolele Autorului ZIUA DUNĂRII... LA MOLDOVA NOUĂ. Dunărea fluviul care ne-a însoțit de a lungul istoriei apărându-ne de furia multor dușmani este omagiat de către cei ce trăiesc pe malurile sale. La Moldova Nouă membrii cercului de arheologie și istorie clasele V-VIII au inițiat mai multe manifestări dedicate Zilei Dunării. Astfel în luna mai au participat la o excursie pe traseul Moldova Nouă - Drobeta Turnu Severin. La clubul elevilor va avea loc în 22 iunie 2005 un
ZIUA DUNĂRII ... LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354432_a_355761]
-
romanii cetatea Germisarei, după cucerirea Daciei, pentru că devenise dej� o legendă prin minunile apelor sale. Dar și zeului tămăduirii, Esculap, i s-au închinat romanii și i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu-Bai). Istorie și arheologie Așadar, într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului , râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică bogată în ape minerale și termale ,construind aici castrul roman GERMISARA (toponimic de origine dacică moștenit
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
noastre. Pr. Constantin Mănescu - Hurezi Note bibliografice 1) Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, partea întâi, ediție îngrijită de Dinu C. Giurescu, Editura BIC ALL, București, 2007, p. 46. 2) Istoria românilor, editată de Secția de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, vol. V, O epocă de înnoiri în spirit european (1601 - 1711/1716), Coordonator Acad. Virgil Cândea, Editura Enciclopedică, București, 2003, p. 114. 3) Constantin C. Giurescu, Matei Basarab, cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru, în„Prinos
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
pe sticla computerului, Confluențe Literare, Ruginoasa ieri - Ruginoasa azi, din care cel de-al treilea tratând actualitățile Religie și credință, Biserica parohiei Ruginoasa, Biserica parohiei Dumbrăvița, Palatul Alexandru Ioan Cuza - istorie, activitate muzeistică și culturală - Centrul cultural Ruginoasa, istorie, etnografie, arheologie, Ruginoasa - cultură și credință. Cartea se încheie cu un Album-foto, în culori, cu aspecte judicios selecționate. Volumul, 301 pagini, beneficiază de o prefață, autor prof. Gheorghița Durlan, o postfața, autor pr. prot. Pavel Postolachi, coperta - Mihaela Chiriță, corector - prof. Petronela
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
a constatat că temperatura și umiditatea constante de aici sunt propice păstrării vinului. Așa au apărut cramele de la Cricova care s-au dezvoltat și îmbunătățit treptat, devenind un adevărat oraș subteran, unic în lume, în care „istoria se împletește cu arheologia și cu arta,”apreciat în țară și în străinătate, devenit brand de țară, inclus în patrimoniul național, premiat cu „Ordinul Republicii”, pregătit de recunoaștere UNESCO. Orașul se află la o adâncime de 100 de metri, are o suprafață de 53
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
calitățile vinurilor degustate și ne-a spus cu ce mâncăruri trebuie asociate vinurile albe și cele roșii. Vinul ne-a fost servit cu nuci și prăjituri. Orașul subteran Cricova întrunește calitățile unei crame cu acelea ale unui muzeu de artă, arheologie și etnografie. Vase de ceramică și de lemn ce contribuiau la pregătirea și păstrarea vinului, sculpturi în lemn și vitralii prezintă imagini inspirate din mitologie sau din viața cultivatorilor de viță-de-vie. Am plecat mulțumiți și încântați că am putut vizita
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului De treci Cheile Nerei și te adăpi din Bigăr, ajungi la Șopotu Vechi , unde Un Muzeu privat în Casa Apostolului Gheorghe Rancu adăposteste peste 2000 de exponate.Acasă e Muzeu.Arheologie, etnologie , cult bisercesc sunt câteva ce te îmbie.La Arad a poposit cu tematica expo Primul Război Mondial și Manuale vechi.Bodrog e supranumele iar revista eponimă "Almăjul" îi fac renumele. Mireasa, ea, Câmpia arădeană s-a logodit de peste cincizeci
MUZEUL PRIVAT ALMĂJUL de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347111_a_348440]
-
pe rând greci, romani, slavi, bizantini, turci, de adoptarea religiei ortodoxe, de schimburile de populații din anumite perioade, de receptivitatea față de lumea Occidentului. În anul 1983 orașul vechi a fost inclus în patrimoniul UNESCO și este un adevărat muzeu de arheologie, arhitectură și artă bizantină. Partea continentală a orașului se remarcă prin centrul modern, cu locuințe și hoteluri elegante, servicii de bună calitate, după standarde occidentale. Mergând dinspre uscat spre apă, pe malul mării ochiul îți este încântat de un cuib
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
case tradiționale, garduri de piatră, muzee, biserici bizantine, mori de vânt plasate în oraș din motive turistice, restuarante, magazine bogat aprovizionate cu obiecte locale. Informații prețioase despre trecutul și specificul acestuia pot fi găsite la bisericile bizantine, în Muzeul de Arheologie și la Muzeul de Etnografie, în mod deosebit pentru perioada Renașterii Naționale Bulgare (1762-1878). Muzeul Etnografic se află într-o casă reprezentativă pentru stilul arhitectonic tradițional, construită de un negustor local bogat, Panyiot Moskoiani, în anul 1840. Are o curte
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
puritate pe care unele persoane o poartă cu ele întreaga viață. Puternică și fragilă totodată, Eva, eroina din oglinda cărții, își depășește condiția de victimă a întâmplării, devine conștientă de propria-i valoare intelectuală și, ca într-o expediție de arheologie personală, se reîntoarce în timp și spațiu spre bărbatul care i-a marcat destinul vieții. Călătoria este ca o inițiere, eroina deține toate datele unui personaj autentic și, cu și prin ea, cartea își găsește cheia narațiunii spre punctul nevralgic
„BLESTEMUL CASEI” – O CARTE-TEST LA O PĂRTICICĂ DIN NEMURIRE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357502_a_358831]