2,079 matches
-
Friduș, „Antrenorul și zeul”, IL, 1970, 4; Dana Dumitriu, „Soarele neterminat”, RL, 1970, 25; Aurel Sasu, Experiență și istorie, TR, 1974, 25; Val Condurache, „Botează-mă cu pământ”, CL, 1974, 6; Sorin Titel, Un roman ambițios, RL, 1974, 37; Ungheanu, Arhipelag, 211-217; Nicolae Ciobanu, Realitatea „secundă” a istoriei, LCF, 1977, 26; Tudor-Anton, Ipostaze, 229-232; Iorgulescu, Scriitori, 148-150, 250-252; C. Sorescu, Două nuvele antologice, LCF, 1982, 52; Ion Dună, Proză de război, RL, 1983, 15; Sultana Craia, O vârstă a lumii rurale
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
format într-un „tărâm al erudiției și moralității”. La York, ca în întreaga Northumbrie și în toate teritoriile populate de irlandezi și angli, se respira atmosfera eterizată de personalitatea copleșitoare a Venerabilului Beda7. Acest gigant al spiritului creștin, care însuflețise arhipelagul britanic, pare să-l fi inspirat și pe episcopul de York din anii 687-721, Ioan din Beverly, el însuși discipol al bedanului Theodor din Canterbury 8. Dar momentul apoteotic al episcopiei și școlii din York a venit în anul 732
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dulce din Chios, adus de pirați, și a mestecat câteva smochine culese de pe dealurile din Itaca. E mulțumit și totuși neliniștit. A sosit toamna și se lasă seara egeică peste insula sa. Un vânt rece, trimis de Eol, învăluie tot arhipelagul, împrăștiind peste acareturile bătăturii regale frunze galbene și grele de mesteacăn. Vântul susură șoptit prin tufișurile de dafini și ciulini uscați. Robii se duc alene la culcare. Animalele s-au tolănit în cotețe. Numai o capră își mai alăptează iedul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Martin, Generație, 62-71; Constantin, Despre poeți, 195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
1972 (în colaborare cu Rodica Demian). Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Nu te lăsa niciodată”, F, 1966, 9; Viola Vancea, Proza feminină, RL, 1969, 26; Cristea, Interpretări, 171-173; Damian, Intrarea, 135-138; Negoițescu, Lampa, 225-257; Stănescu, Cronici, 176-184; Iorgulescu, Rondul, 171-174; Ungheanu, Arhipelag, 117-123, 188-191; Ungureanu, Proză, 248-250; Iorgulescu, Scriitori, 234-236; Negoițescu, Alte însemnări, 196-198; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 268-274; Cosma, Romanul, I, 260-261; Stănescu, Jurnal, III, 115-118; Cornel Ungureanu, Sânziana Pop - confesiunea frenetică, TR, 1991, 5; Dicț. scriit. rom., III, 787-790; Popa, Ist.
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1972, 52; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 354-359; Georgescu, Printre cărți, 169-179; Petrescu, Scriitori, 138-142; Iorgulescu, Rondul, 164-170; Martin, Metonimii, 327-335; Ungheanu, Arhipelag, 124-143; Nicolae Manolescu, Basic instinct, RL, 1993, 14; Claudiu Constantinescu, Florile răului, RL, 1993, 14; Valeriu Cristea, „Eu sunt unul din scriitorii care s-au afirmat de ambele părți ale Cortinei de Fier sau ale Atlanticului” (convorbire cu Petru Popescu
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
1961, 37-49; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 189-194; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1962, 120-142; Râpeanu, Noi, 194-196; Căprariu, Jurnal, 209-222; Oprea, Mișcarea, 69-83; Regman, Cărți, 43-57; Ciobanu, Panoramic, 186-189; Martin, Metonimii, 336-338; Iorgulescu, Rondul, 98-106; Dimisianu, Valori, 68-71; Ungheanu, Arhipelag, 150-153; Ciobanu, Incursiuni, 217-220; Ștefănescu, Preludiu, 161-167; Ungureanu, Proză, 166-174; Ștefănescu, Jurnal, 195-197; Cocora, Privitor, III, 142-143; Diaconescu, Dramaturgi, 217-219; Faifer, Dramaturgia, 104-110; Leonte, Prozatori, I, 136-145, II, 98-100, 252-255; Ungureanu, Proza rom., I, 310-322; Rotaru, O ist., III, 682-687
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Generală din Orăștioara de Sus, județul Hunedoara, iar din 1959 până în 1980 este profesor la Liceul nr. 2 din Lupeni. Debutează cu o recenzie în revista „Steaua” (1957), apoi publică proză în „Tribuna” (1958). Colaborează la „Cariatide” (Hunedoara), „Abataj” (Petroșani), „Arhipelag”, „Opinii culturale”, „Semne” (Deva), „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Cea dintâi carte a lui R., Vara (1972), împrumută titlul unei ample nuvele ce reconstituie cu mijloace narative moderne, bine stăpânite, evenimente din trecut (aici, din perioada de sfârșit a
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
a romanului, RL, 1970, 47; Al. Dobrescu, „Scarabeul sacru”, CRC, 1970, 50; Dimisianu, Prozatori, 116-122; Stănescu, Cronici, 129-138; Protopopescu, Volumul, 206-211; Nicolae Manolescu, Două cărți de critică, RL, 1973, 9; Constantin, Prozatori-critici, 115-119; Petrescu, Scriitori, 109-112; Iorgulescu, Rondul, 160-163; Ungheanu, Arhipelag, 157-161; Laurențiu Ulici, Tensiunea lucidității, CNT, 1977, 42; Roxana Sorescu, Dincolo de veleitate, talentul, VR, 1978, 11; Iorgulescu, Scriitori, 219-220; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 214-219; Ciobanu, Însemne, II, 110-114; Iorgulescu, Firescul, 205-209; Cristea, Faptul, 260-265; Ștefănescu, Jurnal, 44; Băileșteanu, Refracții
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Ungheanu); Ba Jin, Nopți reci, București, 1985 (în colaborare cu Adriana Cartejan); Hrant Matevosian, Noi și munții noștri, București, 1986 (în colaborare cu Sergiu Selian și Ludmila Vidrașcu). Repere bibliografice: Balotă, Labirint, 407-411; Damian, Intrarea, 130-134; Stănescu, Cronici, 139-144; Ungheanu, Arhipelag, 176-179; Iorgulescu, Scriitori, 221-223; Nicolae Ulieru, „Un bucureștean în trecere prin București”, RL, 1980, 8; Valentin F. Mihăescu, „Maria de zăpadă”, LCF, 1987, 19; Alexandru Horia, Poeme de zăpadă, LCF, 1988, 12; Dicț. scriit. rom., III, 381-382. D.Gr.
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
Structuri, 162-168; Constantin, A doua carte, 75-99; Miron Radu Paraschivescu, MS, 1974, 3 (semnează Geo Bogza, George Macovescu, Dorina Rădulescu, Ștefan Roll și Ștefan Voicu); Felea, Secțiuni, 393-397; Paleologu, Simțul practic, 44-45; Petroveanu, Traiectorii, 78-88; Crohmălniceanu, Literatura, II, 539-546; Ungheanu, Arhipelag, 68-71; Piru, Poezia, I, 244-257; Aurel Rău, Întâlniri cu scriitori, București, 1976, 121-131; Caraion, Pălărierul, 204-209; Raicu, Critica, 35-48; Pop, Transcrieri, 189-194; Martin, Identificări, 197-200; Stănescu, Jurnal, I, 167-171; Simion, Scriitori, I, 14-33; Poantă, Radiografii, I, 87-92; Baltag, Polemos, 151-156
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
1993, 19; Florin Berindeanu, Mirajul ficțiunii, RL, 1993, 19; Ovidiu Verdeș, Creșterea și descreșterea structuralismului francez, RL, 1993, 23; Florin Mihăilescu, Complement la Toma Pavel, ST, 1993, 11; Andrei Ionescu, O viziune funcțională asupra ficțiunii, VR, 1994, 5-6; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior, Timișoara, 1994, passim; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea esteticii, București, 1996, 182-186; Mihai Zamfir, În cetatea clasicismului, RL, 1996, 42; Spiridon, Interpretarea, 133-140; Glodeanu, Incursiuni, 190-195; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 217-220; Mihai Zamfir, Prețioasele fragmente..., „22”, 2003, 677; Manolescu
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
București, 2002; Opisul emigrației politice, București, 2002; Italieni, vă ordon treceți Prutul!, îngr. Virginia Carianopol, București, 2003; Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, București, 2003. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 193-195; Caraion, Duelul, 47-51; Firan, Macedonski-Arghezi, 363-365; Ungheanu, Arhipelag, 179-182; Popa, Dicț. lit. (1977), 417; Iorgulescu, Scriitori, 233-234; Titu Popescu, Apariții românești în lumea liberă, „Curentul” (München), 1989, 5996; Dicț. scriit. rom., III, 672-673; Zamfirescu, Istorie, II, 588-590. M.Vs.
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
227-230; Cristea, Un an, 154-159; Iorgulescu, Rondul, 64-74; Martin, Pro Patria, 132-135; Dimisianu, Valori, 87-89; Felea, Secțiuni, 64-68, 101-107; Cândroveanu, Alfabet, 162-173; Zalis, Tensiuni, 172-184; Negoițescu, Engrame, 104-107; Barbu, O ist., 120-135; Ardeleanu, Opinii, 214-218; Piru, Poezia, II, 382-394; Ungheanu, Arhipelag, 107-116; Cristea, Domeniul, 118-123; Raicu, Critica, 306-312; Alexiu, Ideografii, 29-33; Felea, Aspecte, I, 16-21, II, 94-100, III, 107-112; Ștefănescu, Preludiu, 105-111; Ungureanu, Proză, 242-245; Negrici, Expresivitatea, 209-211; George, Sfârșitul, II, 363-370; Baltag, Polemos, 236-238; Nițescu, Poeți, 159-172; Iorgulescu, Scriitori, 122-126
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
și misterul”, LCF, 1968, 26; Nicolae Manolescu, Literatură pentru copii și nu prea, CNT, 1968, 28; Valeriu Cristea, „Cei 13 și misterul”, AFT, 1968, 33; Gabriel Dimisianu, „Cei 13 și misterul”, LCF, 1972, 45; Constantin, A doua carte, 227-229; Ungheanu, Arhipelag, 220-223; Sorin Titel, Literatură pentru tineret, RL, 1977, 3; Eugen Simion, Fantasticul livresc, LCF, 1977, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, Cărți pline de farmec, cărți pline de delicii, FLC, 1977, 5; Veronica Porumbacu, „Corabia timpului”, ST, 1977, 2; Barbu Cioculescu, „Corabia
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
teoretician în țară sau peste ocean. Nexul lor formator este legătura ombilicală a intelectualului N. cu Banatul, locul de origine al părinților săi - o veritabilă paradigmă a societății organice. Rolul ei matricial este invocat explicit în volumul publicat în 1994, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975). Iradiind asupra scrierilor anterioare și dezvăluindu-le supratema comună, lucrarea este revelatoare pentru luciditatea autoscopică acută a autorului, înclinat constant spre problematizarea propriei condiții intelectuale. Relevând etimonul spiritual al operei, cartea este istoria unui destin exemplar
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier), tr. Alina Florea și Sanda Aronescu, București, 1998; A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction, Baltimore-Londra, 1989; ed. (O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune), tr. Livia Szász Câmpeanu, București, 1997; Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Timișoara, 1994; Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1994; Jocurile divinității. Gândire, libertate și religie la sfârșit de mileniu, îngr. Ioan I. Ică Jr., București, 1997; România și liberalismele ei
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
timp o utopie și un imn dedicat frumuseții sufletului omenesc, căci abia în finalul narațiunii se înțelege că povestea de dragoste a lui Marius Mirmidon, profesor în satul Măgura, cu învățătoarea Sora Camelia este doar rodul fanteziei celui dintâi. În Arhipelagul Alexandru (1976), scriitorul dovedește resurse pentru romanul dedicat adolescenților, urmărind procesul dificil al trecerii de la copilărie la maturitate, în condițiile dezbinării familiale și ale nefericirilor provocate de contactul cu mediul în care protagonistul trăiește. O revenire la stilistica fantezistă și
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
revenire la stilistica fantezistă și la comicul amar se produce în La revedere, Cassiopeea! (1980), scriere romanescă apărută postum. SCRIERI: Orbit de prea multă dragoste, București, 1972; Eram fericit în noaptea cu lună, București, 1974; Sublima Sora Camelia, București, 1975; Arhipelagul Alexandru, București, 1976; Petrecere la Mirmidon, București, 1979; La revedere, Cassiopeea!, București, 1980. Repere bibliografice: George Muntean, „Orbit de prea multă dragoste”, RL, 1972, 36; Florin Faifer, „Eram fericit în noaptea cu lună”, CRC, 1974, 13; Sorin Titel, Tinerețe și
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
pref. edit., București, 1979; P.P. Negulescu, Geneza formelor culturii, pref. edit., București, 1984. Repere bibliografice: Dan Mănucă, „Trei esteticieni...”, IL, 1968, 9; Tomuș, Carnet, 98-110; Piru, Varia, II, 202-203; Georgescu, Printre cărți, 39-43; Ciobanu, Critica, 232-236; Martin, Metonimii, 371-375; Ungheanu, Arhipelag, 402-404; Dan Mănucă, „Curentul cultural de la «Contemporanul»”, CL, 1977, 10; Anghelescu, Creație, 337-344; Dimisianu, Opinii, 309-313; Georgescu, Volume, 114-118; Mihăilescu, Conceptul, II, 184-186; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 329-332; Iorgulescu, Critică, 205-209; Martin, Paranteze, 154-160; Iorgulescu, Ceara, 58-61; Regman, Noi explorări, 123-135
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
închideri și deschideri ce variază de la o persoană la alta în funcție de circumstanțele vieții, de solicitări și oportunități. Individuale cum sunt, identitățile intră în raporturi unele cu altele, se agregă și se dezagregă, astfel că la nivel social apar insule și arhipelaguri, chiar continente sociale ale identităților agregate. Diferențele dintre identitățile individuale apar astfel ca urmare a agregării celor similare și ca diferențe identitare de tip social. Formele cele mai reprezentative ale acestor diferențe identitare sunt inegalitățile subiective dintre instalați și marginali
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de puternice mișcări centrifuge. De aici, nevoia de a aserta ideea integratoare de universal, adică de universitate ce unește și oferă contraponderea fragmentării. Granițele rigide dintre discipline sunt înlocuite de frontiere flexibile, mobile, care delimitează nu atât insule izolate, cât arhipelaguri de cunoașteri unite prin multiple legături. Studenților li se cultivă mult mai puțin identitatea disciplinară. Ei sunt socializați cu condițiile de identificare cu problematici cognitive și aplicative mereu extensibile și tot mereu gata de aprofundare. Înaintarea studenților în studiile academice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
triști, București, 2003. Ediții: 9 pentru eternitate, București, 1977 (în colaborare cu Gheorghe Tomozei). Repere bibliografice: Ion Vlad, În căutarea romanului, TR, 1972, 37; Nicolae Manolescu, „Patima”, RL, 1972,40; Dimisianu, Valori, 109-112; Felea, Secțiuni, 192-193; Ciobanu, Critica, 141-144; Ungheanu, Arhipelag, 210-211; Ardeleanu, Opinii, 117-119; Eugen Barbu, „Vânătoarea de seară”, LCF, 1976, 11; Gheorghe Pituț, Mircea Micu și edenul copilăriei, VR, 1976, 8; M.N. Rusu, „Cetiți-le ziua”, VST, 1976, 39; Mircea Ivănescu, „Citiți-le ziua”. Seriozitatea jocului, T, 1977, 3
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Holban, Exerciții de intuiție, CRC, 1989, 29; Cornel Munteanu, Recursul la real, ST, 1989, 7; Steinhardt, Monologul, 17-21; Țeposu, Istoria, 158-159; Ioan Vlad, „Vocile” naratorului și disciplina nuvelei, TR, 1994, 25-26; Liviu Petrescu, Exerciții parodice, ST, 1994, 9; Mircea Bențea, Arhipelagul prozei, Oradea, 1995, 161-165; Moraru, Obsesia, 55-60; Simuț, Critica, 164-168. C.H.
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]