2,000 matches
-
să se dezvolte activitatea dramaturgului ca dirigent spiritual a reprezentărei dramatice. El reprezintă conștiința științifică dezvoltată, unită cu o cantitate egală de intuițiune vie, prin urmare are datoria de-a dez volta poziția opului spețial față cu prezentul, însemnătatea întregului, arhitectonica în părți, tăria și slăbiciunile în diferitele figuri, și prin urmare are de-a îndrepta atenția artistului asupra puntelor de vedere pentru concepția și realizarea caracterelor și are de-a releva momentele unde actorul are să întreacă și să întregească pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încă mai mare decât le-ar fi adus în alte cariere a vieții lipsa lor de seriozitate, lucru și talent. Viitorul artei noastre nu trebuie dar lăsat în dispoziția întîmplări oarbe, ci trebuiește asigurat prin institute care să introducă în arhitectonica artei pe aceia a căror formă fizică, dispozițiune specific artistică și cultură generală prezintă cel puțin un prognostic favorabil pentru viitoarea lor dezvoltare. Măsura geniului se-nțelege că nu se lasă deviată nicicând; ba geniul adevărat poate chiar să-și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
arte, cari cer o măsură anumită de tehnică, ce se poate învăța si deprinde și care nu este lăsată la liberul arbitru a fiecăruia, ci este o condiție sine qua non pentru esersarea artei. Cu această cerere, care, prin o arhitectonică a artei noastre, o îngrădește față cu ușurința diletantismului și-i asigură o poziție mai naltă, ne-am întors la punctul de purcedere al opului nostru, care, dezvoltând organismul artei reprezentărei în toate părțile ei, pune prin asta fundamentul pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deplin, a se judeca după valoarea sau nevaloarea lor și a fi supuse unei juste prețăluiri. II. ÎMPĂRȚIREA FILOZOFIEI TRANSCENDENTALE Filozofia transcendentală este ideea unei științe în socoteala căreia critica rațiunei pure are datoria de-a trasa planul în mod arhitectonic, adică din principie, cu deplină garantare a complectitudinei și siguranței tuturor pieselor cari constituiesc această clădire. Rezonul pentru care critica aceasta nu poate fi numită ea însăși filozofie transcendentală este numai acesta că, pentru a fi un sistem complet, ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru aceasta. În sfârșit procedura sceptică adevărat că nu este mulțămitoare pentru întrebările rațiunei, dar e totuși o (preexercitare ) un exercițiu pregătitor, pentru a deștepta precauțiunea ei și a arăta mijloacele temeinice care o pot asigura în proprietățile ei legitime. ARHITECTONICA RAȚIUNEI PURE Pricep sub arhitectonică arta sistemelor. Fiindcă unitatea sistematică este aceea ce din cunoștință comună face știință, adică face numai dintr-un agregat al lor un sistem, de aceea arhitectonica este învățătura științificului în cunoștința noastră și se cuvine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sceptică adevărat că nu este mulțămitoare pentru întrebările rațiunei, dar e totuși o (preexercitare ) un exercițiu pregătitor, pentru a deștepta precauțiunea ei și a arăta mijloacele temeinice care o pot asigura în proprietățile ei legitime. ARHITECTONICA RAȚIUNEI PURE Pricep sub arhitectonică arta sistemelor. Fiindcă unitatea sistematică este aceea ce din cunoștință comună face știință, adică face numai dintr-un agregat al lor un sistem, de aceea arhitectonica este învățătura științificului în cunoștința noastră și se cuvine a sta neapărat în metodologie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
temeinice care o pot asigura în proprietățile ei legitime. ARHITECTONICA RAȚIUNEI PURE Pricep sub arhitectonică arta sistemelor. Fiindcă unitatea sistematică este aceea ce din cunoștință comună face știință, adică face numai dintr-un agregat al lor un sistem, de aceea arhitectonica este învățătura științificului în cunoștința noastră și se cuvine a sta neapărat în metodologie. Sub domnia rațiunei nici e permis ca cunoștințele noastre să constituie o rapsodie, ci un sistem, numai în care ele pot sprijini și promova scopurile esențiale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîmplător (și a căror mulțime n-o poți ști niciodată dinainte), ni dă numai o unitate tehnică; însă cele ce răsar numai în urma unei idei (la care rațiunea au impus apriori scopul, iar nu l-a acceptat empiric) întemeiază unitate arhitectonică. Și aceea ce numim noi știință nu poate răsări în mod tecnic din asemănarea celor diverse sau din cauza întrebuințărei in concreto a cunoștințelor pentru diferite scopuri exterioare după plac, ci în mod arhitectonic, din considerația înrudirei cunoștințelor și a deducțiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu l-a acceptat empiric) întemeiază unitate arhitectonică. Și aceea ce numim noi știință nu poate răsări în mod tecnic din asemănarea celor diverse sau din cauza întrebuințărei in concreto a cunoștințelor pentru diferite scopuri exterioare după plac, ci în mod arhitectonic, din considerația înrudirei cunoștințelor și a deducțiunei lor de la un singur, suprem scop intern, care face întregul cu putință de abia, căci schema științei trebuie să conție apriori, adică conform ideei, (planul) schița (monograma) și împărțeala întregului în membrele sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîi am adunat ca material de construcție rapsodistic cunoștințele respective, ba chiar după ce multă vreme le-am construit tecnic, abia să fim puși în starea de-a întrevedea ideea în lumină mai clară, și a proiecta un întreg în mod arhitectonic după scopurile rațiunei. Sistemele par a se fi format ca viermii prin generatio aequivoca, din confluența numai a noțiunilor strânse, în început ciuntite și abia cu vremea complecte, deși ele toate aveau schema lor ca un sâmbur în dezvoltătoarea rațiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
schema lor ca un sâmbur în dezvoltătoarea rațiunei, așa încît nu numai fiecare [sistemă] e articulată după ideea ei, ci mai sânt încă și toate unite într-un sistem al cunoștinței umane, ca membre ale unui întreg, și permit o arhitectonică a toată știința umană, ceea ce în ziua de azi în care s-a adunat deja atâta material sau poate luat din ruinele surpatelor zidiri mai vechi, nici greu n-ar fi măcar. [... ] Noi în acest loc ne mulțămim cu împlinirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de azi în care s-a adunat deja atâta material sau poate luat din ruinele surpatelor zidiri mai vechi, nici greu n-ar fi măcar. [... ] Noi în acest loc ne mulțămim cu împlinirea trebei noastre, care este salt a schița arhitectonica a toată cunoștința din rațiune pură și începem de la punctul unde rădăcina comună a puterei noastre de cunoștință se împarte și face două trunchiuri, din cari unul e rațiunea. Pricep aici sub rațiune întreaga facultate superioară a cunoștinței și contrapun
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
2) Fiziologia rațională 3) Cosmologia rațională 4) Teologia rațională. A doua parte, adică învățul naturei rațiunei pure, conține două despărțiri: physica rationalis și phychologia rationalis. Ideea primordială a unei filozofii a rațiunei pure prescrie însăși acest despărțământ, acesta este așadar arhitectonic, conform cu scopurile ei esențiale și nu numai tecnic construit după înrudiri întîmplător observate și într-un noroc, de aceea însă e și nestrămutat și legislatoriu. Se găsesc însă câteva puncte care ar putea să dea ansă [loc] la scrupule și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Arca este mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința și după planurile sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de poduri”, în dauna celor care le construiau propriu-zis. Importanța acestei confrerii se observă și din faptul că numele preotului pontifex a ajuns, prin extensie semantică, să desemneze sacerdotul în general și pe marele preot (pontifex maximus) (112). Comentând ansamblul arhitectonic de biserici rupestre des- coperit la Basarabi-Murfatlar (secolele VII-IX e.n.) - „un monument de tranziție de la incintele sacre de tipul celor promovate de mitologia daco- romană la cele promovate de religia creștină de rit bizantin” -, etnologul Romulus Vulcănescu a formulat ipoteza
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și Nefârtate”, în Isvoade, Editura Minerva, București, 1972, p. 209. 103. Lipsa jertfei umane în cazul edificării arcei ar putea fi justificată privind problema și dintr-o altă perspectivă. Să nu uităm că arca este asemănătoare din punct de vedere arhitectonic cu o casă, dar diferă de aceasta într-un punct esențial : este o construcție mobilă, fără temelie și fără să fie legată de un „loc” (deci de un genius loci care trebuie să fie îmbunat). Or, construcțiile (chiar cele imobile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost decât un singur pas până la nașterea insolitei credințe, atestată tot în Bucovina, că „Șolomonarii îs jidovi” și că „din altă lege nu pot ieși șolomonari, decât din jidovi” (8, p. 143 ; vezi și nota 201). V. Labirintul. Un monstru arhitectonic 1. Ordine și Haos Nu este cazul să teoretizez pe marginea multiplelor sensuri și valențe pe care le presupune un simbol major. Subiectul este mult prea vast pentru a fi abordat aici în toată complexitatea sa. Voi spune doar că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care orbecăi și rătăcești paralizat de frica monstrului a cărui răsuflare o auzi când departe, când foarte aproape. Și chiar dacă, printr-un miracol, vei reuși să răpui fiara, ești osândit să rămâi pe veci în măruntaiele Labirintului, devorat de „monstrul arhitectonic” (20). „Adevărata fiară nu e atât Minotaurul, cât Labirintul însuși” (4). Și pentru că în fața lui Tezeu stau doi monștri la fel de nemiloși și la fel de invulnerabili, el va avea nevoie de două arme la fel de redutabile : securea și ghemul. Parcurgerea dus-întors a meandrelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rătăcire, același sentiment al monotoniei datorat recluziunii prelungite, aceleași accese inhibante de claustrofobie, aceeași paralizantă spaimă de singurătate și, în final, aceeași pierdere a speranței și aceeași resemnare cu ideea imposibilității de a mai ieși la lumină. Dar spre deosebire de Labirintul arhitectonic, ghemul este un „labirint” care se poate desfășura. De aici și până la folosirea lui ca „armă” împotriva Labirintului cretan nu este decât un singur pas. Prin desfășurare, firul marchează drumul corect dintr-o infinitate de drumuri posibile. Firul (ghemul desfășurat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritual, de întreaga colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic labirint natural, silvestru. Locul „firului de ață” este luat de „firul de semne”. Similar, în basmele românești și de aiurea, cei doi copii (întotdeauna frate și soră), abandonați noaptea în pădure și pândiți de fiare sălbatice, se călăuzesc la întoarcere
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pește de mare”. Finalitatea actului este aceeași : facerea ospățului de nuntă, înte- meierea unei noi familii, a unei noi case, a unui nou Univers (36, p. 101). În alte colinde, animalul cornut, după ce e prins, nu este 345Labirintul. Un monstru arhitectonic legat ca în atâtea cazuri, ci (gest analog legării) i se pune între coarne un leagăn : Ș-atunci mi-l vâna Ș-acasă-l ducea Și-n coarne că-i puse Leagăn de mătase (36, p. 76). Din același punct de vedere
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai ales, acela de a lega balaurul cu propriul său brâu (ca în versiunea românească a legendei) devin cu atât mai insolite și mai lipsite de sens. Pierzându-și semnificațiile mito-rituale și magico-simbolice (existente în tipul 2 357Labirintul. Un monstru arhitectonic al legendei), este firesc ca gestul legării balaurului să dispară. Eroinei îi rămâne doar un rol pasiv, de victimă a monstrului (tipul 3). În final, însăși eroina dispare din scenariul legendei (tipul 4). Totuși, submotivul originar („fata leagă balaurul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au fost concepute „în lumina sarcinilor și orientărilor secretarului general al partidului”, dar multe dintre texte au încercat, dimpo- trivă, să submineze politica PCR de „modernizare și sistematizare a localităților”, prin care omul ca individ, colectivitățile etnice, patrimoniul și tradițiile arhitectonice erau în mod brutal sacrificate. Redau în continuare textul comunicării pe care am ținut-o cu acel prilej. Tema acestui eseu (Natură vs Cultură) are un viciu (e prea generală), dar și o virtute (e foarte generoasă). O eventuală istorie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unei ecuații mitice arhetipale 1. Șaman - solomonar ...... 199 2. Kapnobates - solomonar ..................................................... ................. 201 3. Balaur - solomonar ..................................................... ..................... 219 4. Solomon - solomonar ..................................................... .................... 245 5. Gonitor de nori - solomonar............................................ ...................... 263 6. Zgrăbunțaș - solomonar ..................................................... ................. 266 7. Carte - solomonar ..................................................... ...................... 270 Note ..................................................... ...................................... 288 V. Labirintul. Un monstru arhitectonic 1. Ordine și Haos ....................................... 305 2. Ghem și Labirint ..................................................... ....................... 310 3. Dedal și Ariadna ..................................................... ....................... 313 4. „Legarea” Minotaurului ..................................................... ................. 318 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie ................................................... 335 6. Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică ................................................... 342 . Analogii mito-simbolice ..................................................... ................. 359 Note ..................................................... ...................................... 363 VI. Folclorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rară și demult dovedită ignoranță administrând instrucțiunea și biserica națională. De aci se văzu bunăoară trimițîndu-se un Pantazi Ghica, acea chintesență de crapulozitate și de neștiință, să viziteze mănăstirile pentru a face dări de seamă asupra istoriei și asupra valorii arhitectonice a monumentelor și cu aceasta s-a început misiunile științifice și literare, continuate de d-alde Fundescu, Macedonski, Pătărlăgeanu ș. a. Se pare deci că ministrul acesta al imoralității publice a însărcinat anume tot ce era mai ignorant și mai pornograf
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]