2,819 matches
-
endocrinolog (internist). Tratamentul preoperator cu 1-2 săptămâni înainte de intervenție se începe cu a-blocante, crescând treptat doza (fenoxbenzamină, fentolamină, prazosin). Hipotensiunea arterială poate fi marcată la începutul tratamentului, dar dispare odată cu realizarea blocării adecvate. în cazul apariției tahicardiei sau a aritmiilor, se pot asocia b-blocante. Tratamentul intraoperator monitorizare TA, ECG, PVC, temperatură, pCO2, pO2, premedicație: diazepam, scopolamină, tratament intraoperator: fentolamină (5 mg/oră i.v. sau în perfuzie), umplere volemică (4-5 L), trusă pentru prevenirea crizelor hipotensive (noratrinal) sau hipertensive (a-
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
spre complicații diverse cauzate de: 1. injuria renală inițială (afecțiunea/factorul cauzal) 2. sindromul uremic acut (apare dacă diagnosticul este tardiv și/sau terapia este inadecvată) - infecțioase (prima cauză mortalitate 30-70%): pneumonii/bronho-, infecții urinare, de cateter, septicemii etc - cardiovasculare: aritmii, angină pectorală, IMA, edem pulmonar acut - hemoragice: hemoragie digestivă superioară, sângerări pe cateter - hiperkaliemia (> 6,5 mEq/l există risc de stop cardiac!), acidoza metabolică, tulburări hidro-electrolitice - denutriția 3. condiții de spitalizare/manevre terapeutice: - repaus prelungit: escare, tromboză venoasă profundă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
picioarele fiind frecvent afectate iar simptomele apărând mai ales nocturn. Leziunile de neuropatie autonomă pot interesa orice segment al sistemului nervos vegetativ cu manifestări caracteristice zonei afectate: - cardiovascular:tahicardie fixă de efort - hipotensiune arterială ortostatică - denervație cardiacă ischemie miocardică silențioasă - aritmii cardiace - moartea subită - accidente anestezice gastrointestinal: - disfuncție esofagianăgastropareza - diaree/constipație - incontinență fecală - diskinezie biliară - genito-urinar:disfuncție erectilă - ejaculare retrogradă vezica neurogenă - pupilare: - pupila tip ArgyllRobertson (asimetrică) - neadaptare la întunericneuro-vascular: - sudorație postalimentară - tegumente/mucoase uscateanhidroză - alterarea fluxului sangvin cutanat metabolice: - anomalii
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Medicația antisecretorie 1. Anticolinergicele neselective (atropina, tinctura de belladonă, brom-butil-scopolamina - Scobutil -, propantelina) ca și cele selective (pirenzepina, telenzepina) reprezintă o etapă istorică a tratamentului, nefiind astăzi incluse în schemele terapeutice recomandate. Efectele secundare: uscăciunea gurii, retenție urinară, tulburări de vedere, aritmiile, pronunțate la cele neselective le limitau utilizarea. 2. Antagoniștii receptorilor H2 au reprezentat o evoluție remarcabilă în tratamentul ulcerului. Acționează prin inhibarea secreției bazale și stimulate de HCl prin blocarea receptorilor H2 de pe celula parietală. Principalii antagoniști H2 sunt prezentați
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
care funcția ventriculului stâng este alterată (14, 15). Este de menționat totuși faptul că în trialurile randomizate nu sunt incluși pacienți cu FE < 35%, frecvent întâlniți în prezent în sălile de operație (11, 12, 13). Indicațiile BAC la bolnavii cu aritmii ventriculare maligne By-pass-ul aortocoronarian este eficient în mod particular la acei bolnavi la care se poate demonstra etiologia ischemică a tulburării de ritm (16). ̨ n această situație, revascularizarea chirurgicală a miocardului previne inducerea aritmiei, scade semnificativ probabilitatea opririi cardiace
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Indicațiile BAC la bolnavii cu aritmii ventriculare maligne By-pass-ul aortocoronarian este eficient în mod particular la acei bolnavi la care se poate demonstra etiologia ischemică a tulburării de ritm (16). ̨ n această situație, revascularizarea chirurgicală a miocardului previne inducerea aritmiei, scade semnificativ probabilitatea opririi cardiace cu beneficii evidente pe termen lung (17, 18, 19). By-pass-ul aortocoronarian este mai eficient în combaterea episoadelor de fibrilație ventriculară decât a tahicardiei ventriculare deoarece în mecanismul de producere al celei din urmă circuitele de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
tipul cardioplegiei folosite în administrarea discontinuă rece, pentru o mai bună protecție miocardică este indicată asocierea răcirii topice a cordului. Folosirea gheții în acest scop s-a dovedit a avea urmări nefavorabile: leziuni termice epicardice, paralizia nervilor frenici, creșterea incidenței aritmiilor postoperatorii și a complicațiilor pulmonare (82, 83). Din acest motiv este de preferat irigarea continuă a sacului pericardic cu soluție salină rece. Ventarea activă a cordului pe durata clampării aortei este foarte importantă pentru realizarea unei bune protecții miocardice. Evitarea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
acces venos folosesc un ac mic pentru identificarea structurii venoase și confirmarea plasării intravenoase a unei canule mici (măsurând presiunea cu un transducer) urmată apoi de introducerea tecii pentru un cateter mai mare. Complicațiile atribuibile cateterelor merg de la inducerea de aritmii benigne până la ruptura fatală a arterei pulmonare. Atât cateterele venoase centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și ventriculare în special când balonașul trece prin cavitățile cardiace. Blocarea vârfului cateterului într-un ram al arterei pulmonare a fost incriminată pentru apariția infarctului pulmonar. Umflarea inadecvată a balonașului (umflarea într-o poziție deja blocată sau umflarea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
fi legate de prezența acestor trombi parietali. Existența situațiilor în care cateterul s-a înnodat în jurul lui sau în jurul unor structuri cardiace, ca și prinderea cateterului în sutura atrială indică necesitatea monitorizării continue a presiunii în artera pulmonară. Complicații cardiace Aritmiile Tulburările de ritm și de conducere sunt responsabile pentru unele dintre cele mai frecvente și periculoase complicații. În etiologia lor au fost incriminate: traumatismul cauzat de actul chirurgical asupra țesutului excitoconductor; durata lungă a by-pass-ului cardiopulmonar; protecție miocardică inadecvată în timpul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul de aritmie supraventriculară are o durată de depășește 15-30 minute sau se asociază cu o simptomatologie severă (hipotensiune, edem pulmonar, angină severă). Terapia de urgență constă în defibrilare electrică sincronizată (începând cu 200 J) după o sedare corespunzătoare a pacientului realizată de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
vârstă și au mai multe stări morbide asociate. Tahiaritmiile ventriculare au fost asociate cu dezechilibre electrolitice, acido-bazice, hipoxie, miocardiopatii, folosirea anumitor medicamente. Extrasistolele ventriculare (ESV) pot prevesti tahicardia sau fibrilația ventriculară, dar mulți dintre bolnavii la care apar astfel de aritmii nu prezintă tulburări de ritm premonitorii. Tratamentul ESV trebuie inițiat atunci când acestea sunt multifocale, frecvente (> 6/minut), în salve (grupate) sau când cad pe undă T (fenomenul R/T). Tahicardia ventriculară (TV) poate fi susținută sau nesusținută. De obicei există
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pelvine reprezintă un risc crescut de mortalitate în timp ce prezența bolii cerebrovasculare are un efect nesemnificativ asupra decesului după by-pass-ul aortocoronarian. Principalele cauze de mortalitate la bolnavii cu boală cardiacă ischemică și boală vasculară periferică sunt reprezentate de insuficiența cardiacă și aritmii, în timp ce accidentele vasculare cerebrale și complicațiile arteriale periferice ocupă un loc secundar. Diferențe în ceea ce privește mortalitatea au fost înregistrate și pe termen lung. Mortalitatea la cinci ani după by-pass-ul aortocoronarian a fost semnificativ mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
înaintată la operație, stările comorbide asociate (41), utilizarea mai puțin frecventă a arterei mamare interne (42). Complicațiile postoperatorii semnificativ statistic asociate cu sexul feminin includ sindromul de debit cardiac scăzut, sindromul de detresă respiratorie, insuficiența renală acută, infarctul miocardic perioperator, aritmii ventriculare maligne (27, 43, 44). Date fiind însă rezultatele foarte bune în ceea ce privește ameliorarea calității vieții și creșterea supraviețuirii după by-pass-ul aortocoronarian, intervenția nu trebuie amânată sau evitată în cazul femeilor atât timp cât sunt respectate indicațiile revascularizării chirurgicale a miocardului. Comparație tratament
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
intervalului QT, iar o metaanaliză recentă a evidențiat o creștere de 2-3 ori a riscului de afectare vegetativă cardiovasculară la pacienții diabetici cu interval QT corectat prelungit (19). Această constatare a dus la speculația că neuropatia autonomă cardiovasculară predispune la aritmii ventriculare maligne și moarte subită de cauză cardiacă. Deși nu se poate tranșa o concluzie clară referitor la această problemă, dovezi recente indică un rol important al sistemului vegetativ în declanșarea morții subite atât la diabetici cât și la nediabetici
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
insuficiență cardiacă dreaptă. 7.1.4. Moartea subită Studii epidemiologice (24) au obiectivat o incidență crescută a morții subite în obezitate, de cinci ori mai mare decât la normoponderali. Moartea subită poate fi o consecință a bolii aterosclerotice sau a aritmiilor. Mecanismul de apariție a aritmiilor fatale este hiperactivitatea simpatică, mărimea ventricului stâng fiind cel mai bun marker clinic de identificare a persoanelor cu risc aritmic (48). 7.2. Accidente vasculare cerebrale (AVC) Obezitatea, în special abdominală, dublează riscul de apariție
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
4. Moartea subită Studii epidemiologice (24) au obiectivat o incidență crescută a morții subite în obezitate, de cinci ori mai mare decât la normoponderali. Moartea subită poate fi o consecință a bolii aterosclerotice sau a aritmiilor. Mecanismul de apariție a aritmiilor fatale este hiperactivitatea simpatică, mărimea ventricului stâng fiind cel mai bun marker clinic de identificare a persoanelor cu risc aritmic (48). 7.2. Accidente vasculare cerebrale (AVC) Obezitatea, în special abdominală, dublează riscul de apariție a AVC printr-un mecanism
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
la cantități masive ce sunt asociate cu moartea instantanee. Se poate aprecia o corelație directă între volumul HSA și gradul de gravitate clinică, riscul de vasospasm, riscul pentru alte complicații (creșterea presiunii intracraniene, scăderea fluxului sanguin cerebral, hidrocefalie, hiponatremie, hipertermie, aritmii cardiace etc.) [7]. EVALUAREA PACIENTULUI PREZENTAREA CLINICĂ Simptome premonitorii (numite și simptome de avertizare sau simptome santinelă). Circa 20% din pacienți au un istoric de cefalee intensă, instantanee, de obicei la un interval de 6-20 de zile înainte de HSA diagnosticată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de arteră cerebrală medie [9]. Complicațiile sistemice în ordinea frecvenței sunt: respiratorii (edemul pulmonar, pneumonia, bronhopneumonia, bronhopatia de stază, atelectazia, aspirația, pneumotoraxul, astmul, emboliile pulmonare, tulburările de ritm respirator până la stop respirator, hipoxemia, alcaloza respiratorie, acidoza respiratorie), cardiovasculare (hipotensiunea, hipertensiunea, aritmiile, tromboflebita, infarctul miocardic, insuficiența cardiacă), tulburări hidroelectrolitice (hiponatremia, hipernatremia, diabetul insipid, hipocalcemia, hipomagnezemia), infecție urinară, insuficiența renală, alte infecții, alte complicații precum: hiperglicemia, anemia, insuficiența hepatică, tulburările de coagulare, sevraj. Complicațiile respiratorii sunt tot mai frecvente cu vârsta avansată și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
iar înregistrarea continuă ECG trebuie efectuată în 12 derivații. Aceste teste nu pot prezice în mod direct răspunsul cardiovascular la efortul fizic, dar identifică persoanele la care exercițiile fizice vor fi contraindicate, incluzându-i aici pe cei cu ischemie marcată, aritmii severe și răspuns hipertensiv exagerat la exercițiu (1, 3, 7). La ceilalți pacienți vor fi preferate exercițiile de forță celor aerobice datorită răspunsului mai scăzut al frecvenței cardiace și produsului frecvență-presiune. Efortul fizic la pacienții cu boală vasculară periferică și
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
V Afectarea cardiacă la pacientul renal V.1. Anomaliile structurale cardiace: cardiomiopatia uremică Introducere Cardiomiopatia uremică, a cărei principală manifestare este hipertrofia ventriculară stângă, este responsabilă de o parte însemnată a patologiei cardiovasculare la pacientul renal insuficiență cardiacă, aritmii, cardiopatie ischemică. Acest subiect este cu atât mai important cu cât prezența cardiomiopatiei la pacientul dializat cronic este epidemică, iar manifestările clinice în stadiile incipiente, susceptibile de a fi influentațe terapeutic, sunt absente. Mai mult, modificările cardiace asociate cardiomiopatiei uremice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
drept cauză directă de mortalitate cardiovasculară, dar și prevalența deosebită a altor cauze de mortalitate (vezi registrul US Renal Data System) care sunt legate fiziopatologic, cel puțin în parte, de prezența HVS/cardiomiopatiei uremice (moarte subită coronariană, infarctul miocardic acut, aritmiile maligne, edemul pulmonar acut) vezi tabelul II. Dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi este legată, la pacientul renal, de prezența unor multipli factori de risc, foarte frecvent prezenți la această populație și, în mare parte, sancționabili terapeutic. Acești factori de risc vor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la apoptoza/moartea celulară. Un factor important legat de funcția diastolică anormală în miocardul hipertrofiat este relaxarea întârziată, rezultată dintr-o recaptare întârziată a calciului de către reticulul sarcoplasmic. Acest fenomen prelungește durata potențialelor de acțiune. întârzierea postdepolarizării contribuie la geneza aritmiilor, care sunt de asemenea favorizate de anomalii de conducere a impulsului electric în legătură cu fibroza și hipertrofia ventriculare. Diagnosticul și clasificarea hipertrofiei ventriculare stângi Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă în primul rând o entitate histologică. în practică, efectuarea biopsiei miocardice reprezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prezența bolii arterelor coronare. Dispneea de efort poate fi sugestivă în acest sens, însă în cazul pacienților uremici, prezența concomitentă a anemiei, a disfuncției sistolice și diastolice a VS, a încărcării volemice și acidozei metabolice reduc substanțial specificitatea acestui simptom. Aritmiile, în special în cursul episoadelor hipotensive intradialitice, pot fi de asemenea o consecință a ischemiei miocardice [Wizemann, 1996]. Modificări electrocardiografice la pacientul uremic Electrocardiograma de repaus este frecvent patologică la pacienții dializați, prezentând modificări minore ale intervalului PR și QRS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]