2,985 matches
-
a încredințat, în 1629, dificilă misiune de a pune capăt războiului, sarcina îndeplinită cu succes. În 1630 are loc întâlnirea cu cel care îi va schimba viața: cardinalul Richelieu la Lyon, unde Mazarin fusese trimis să încerce să încheie un armistițiu cu Franța. În 1630 Richelieu se confruntă cu una dintre cele mai mari crize existențiale: în noiembrie, detractorii săi aproape îl convinseseră pe Ludovic al XIII-lea să-l îndepărteze din fotoliul de prim ministru (complot care va rămâne în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate îi sili pe cumani să se retragă și să-și apere propriul lor pământ și-i opri totodată de alte incursiuni, procurând prin aceasta romeilor un armistițiu binefăcător și multă ușurare. Marele duce Roman căuta îndealtmintrelea în cazul acesta și de interesul său propriu: căci căzuse la ceartă și luptă cu Rurik, principele de Kiev, și cumanii luaseră parte contra lui ca aliați ai lui Rurik. Roman
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
război contra Ungariei fără ca mai întîi să fi luat învoire de la Mircea Vodă și de la divanul său (sfat de boieri), vestindu-le cauza războiului și arătîndu-le consimțirea Dietei polone; din contra, daca Mircea Vodă s-ar întîmpla să-ncheie pace, armistițiu sau orice altă învoială statornică ori vremelnică cu regele maghiar, el să aibă dreptul de-a-l cuprinde și pe regele polon în acea învoială, așa încît acest din urmă să rămâie îndatorit de-a încuviința și urma pe seama lui învoiala
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
parlamentare ne vor arăta că "profitul" lor va compensa acest cost. Până atunci, să remarcăm, mai întâi, că prima jumătate de an a "epocii Stolojan" a fost una neobișnuit de liniștită comparativ cu evoluția anterioară a partidului liberal, semn al armistițiului instaurat între taberele liberale odată cu alegerea noului președinte. Singura dispută publică care a spart monotonia acestei perioade, amintind oarecum de vechile disensiuni dintre liberali, s-a consumat la începutul lunii februarie 2003, cu ocazia Conferinței Extraordinare a PNL București al
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a lui Petre Roman ca ministru de Externe, au făcut ca decizia finală să fie amânată după alegerile locale, PD rămânând în coaliția guvernamentală. Era însă limpede că nu putea fi vorba de o pace durabilă, ci numai despre un armistițiu, necesar de altfel pregătirii scrutinului din iunie. Din perspectiva democraților, alegerilor locale au reprezentat un mare succes. Pe ansamblu, PD s-a situat pe poziția a doua, după PDSR, surclasându-și partenerii de guvernare la toate capitolele, așa cum rezultă din
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
alți lideri ai celor două partide, au discutat despre viitorul Alianței, o dată, pe 25 septembrie, la sediul Guvernului, la o cafea, după cum a mărturisit chiar premierul, iar a doua oară, pe 30 septembrie, la un restaurant din Cluj202. Și totuși, armistițiul, dacă el fusese convenit, a fost repede dat uitării, când, pe 25 septembrie, președintele a anunțat că îl propune pe social-democratul George Maior la șefia SRI. Decizia, care nu a fost discutată cu liberalii, deși, cum am spus-o deja
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
face cu două momente de vârf ale aceleiași confruntări dintre cei doi succesori pentru dominația sistemului mondial, Wallerstein consideră că putem vorbi de "un singur război continuu", de "un război de 30 de ani" între SUA și Germania, presărat cu armistiții și conflicte locale de-a lungul intervalului (ibidem, p. 16). 113 Josef Joffe, "The Default Power", Foreign Affairs, September/October 2009, p. 30. 114 Idem. 115 Kennedy, op. cit., p. 489. 116 Wallerstein, op. cit., p. 25. 117 Philippe Richardot, "Les signes
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
în orizontul a ceea ce Alain Besançon numea „jocul dublei realități”. Cultura pusă în circulație cu sprijinul implicit al puterii promovează un anumit „cifru” care conduce la un sens „oficial” al mesajelor. Din acest motiv politica nu poate renunța la un „armistițiu de imagine” cu conștiințele cetățenilor. Fondul pragmatic al acestui armistițiu rămâne nevoia constantă a oricărei puteri de a se legitima în interiorul unui orizont valoric larg acceptat. Pretențiile identitare ale puterii se revendică întotdeauna în ordine figurală. Figuralul se construiește sub
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cultura pusă în circulație cu sprijinul implicit al puterii promovează un anumit „cifru” care conduce la un sens „oficial” al mesajelor. Din acest motiv politica nu poate renunța la un „armistițiu de imagine” cu conștiințele cetățenilor. Fondul pragmatic al acestui armistițiu rămâne nevoia constantă a oricărei puteri de a se legitima în interiorul unui orizont valoric larg acceptat. Pretențiile identitare ale puterii se revendică întotdeauna în ordine figurală. Figuralul se construiește sub condiția unei antecedențe legendare, mitice. În acest sens, ne putem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vârstă, fiind prezentă mai ales răfuiala verbală. Băieții însă pot ajunge la trântă și pumni. Certurile ocazionale sunt de așteptat, dar dacă anumiți copii par implicați într-o răfuială de durată, cu episoade aproape zilnice, va trebui să interveniți. Tehnica armistițiului vă poate ajuta pentru a găsi calea cea mai eficientă, depistând cauza conflictului. Spre sfârșitul etapei, grupul de elevi devine puternic și începe să îi înlocuiască pe adulți ca sursă majoră de standarde comportamentale și de recunoaștere a performanțelor. În
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se întâmplă aceasta, o soluție este de a-i pune pe membrii unor facțiuni opuse să participe împreună la acțiuni de cooperare. Astfel de activități necesită o supraveghere atentă, în special în primele zile, dar această stratagemă poate să întărească armistițiul. O altă caracteristică a comportamentului de grup la acest nivel de vârstă este tendința de a crea ritualuri de inițiere. De asemenea, pot apărea chiar activități ilegale, din dorința de a riposta surselor de autoritate, vinovate Ă în ochii elevilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cetățenilor români de etnie germană cu vîrsta cuprinsă Între 18 și 30 de ani (femei) și 17 și 45 de ani (bărbați) pentru „muncă” În URSS. Guvernul român a protestat, pretinzînd că nu a existat o astfel de clauză În armistițiul din 12 septembrie 1944. Și regele Mihai a protestat, adresînd o scrisoare președintelui Roosevelt, În care declara: „acești cetățeni ce reprezintă aproximativ o jumătate de milion din populația României trăiesc aici de mult timp. Din aceste motive, acești cetățeni reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre ele se realizaseră deja din decembrie 1944, cu mult Înainte ca directiva sovietică să fie făcută oficială. În februarie 1945, la Ialta, SUA și Marea Britanie erau atenționate că se făceau deportări În URSS. Ele susțineau că nici un protocol din cadrul armistițiului nu pretindea „reparații sub forma muncii forțate” și că reconstrucția ar trebui să fie suportată de guvernul german, nu de Volksdeutsche care locuiau În alte țări. În acest mod au clarificat faptul că deportarea nu era nici pe departe un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ai loviturii de stat. În pofida loviturii de stat de la 23 august 1944, România se afla la sfîrșitul aceleiași luni În poziția de țară ocupată, cu trupele sovietice Împînzind țara, cu minusculul partid comunist propulsat În prim-planul vieții politice românești. Armistițiul Încheiat la Moscova (oficial la 12 septembrie 1944) a statuat o realitate: România era Înfrîntă și la cheremul URSS. Chiar dacă Lucrețiu Pătrășcanu, În pofida afilierii sale ideologice, s-a zbătut să obțină condiții mai ușoare de armistițiu, Molotov a fost categoric
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
planul vieții politice românești. Armistițiul Încheiat la Moscova (oficial la 12 septembrie 1944) a statuat o realitate: România era Înfrîntă și la cheremul URSS. Chiar dacă Lucrețiu Pătrășcanu, În pofida afilierii sale ideologice, s-a zbătut să obțină condiții mai ușoare de armistițiu, Molotov a fost categoric; România urma să plătească un consistent preț al Înfrîngerii. Cel de-al patrulea capitol, „Preluarea puterii de către Partidul Comunist Român”, ne introduce În complicata problematică a accederii comuniștilor la putere. Cum Îndreptățit observă Deletant, În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În perioada imediat următoare ocupării României, Stalin a dispus pentru atingerea obiectivelor sale În această țară de două instrumente: 1) partidul comunist autohton și 2) Înțelegerea cu aliații, ceea ce permitea o libertate totală pentru Armata Roșie. Lunile care au urmat armistițiului nu au făcut decît să dea dreptate realiștilor: se prefigura comunizarea. Fără ajutorul URSS, PCdR (devenit PCR În 1945) ar fi rămas la periferia vieții politice românești. Partidul comunist a avut inițial două ținte majore: 1) distrugerea vechii ordini sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
foarte important În Înlăturarea lui Pătrășcanu, decizia eliminării celui din urmă a fost luată la Moscova, chiar de către Stalin. Sovieticii nu Îi puteau ierta lui Pătrășcanu Îndeosebi Înclinațiile sale pe linia intereselor naționale românești, manifestate atît În timpul tratativelor pentru semnarea armistițiului de la Moscova, cît și după aceea, spre exemplu În discursurile de la Cluj, În iunie 1945 și În iunie 1946. De asemenea, conjunctura internațională - conflictul dintre Stalin și Tito - se pare că a jucat un rol În Îndepărtarea lui Pătrășcanu și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să fie determinat să plece din țară, după cum se Întîmplase deja În Jugoslavia și se pregătea În Bulgaria. El mai remarca extorcările practicate pe scară largă de sovietici prin prezența a numeroase trupe și prin aplicarea discreționară/exagerată a prevederilor armistițiului. Analist redutabil, Ethridge constata situația grea a României la sfîrșitul anului 1945. Își dădea seama că soluția problemei românești nu se afla În România, ci În afară. Observînd că impunerea dominației URSS practic sufoca statul de la nord de Dunăre, Ethridge
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
era considerat a fiind cauza tuturor exceselor comise de soldații săi și de aliații lui în Moldova. Pentru cronicarul Nicolae Muste, înfrângerea de la Poltava a constituit o pedeapsă divină, pentru că nu-și respectase cuvântul, dat rușilor, de a observa un armistițiu de trei zile, ci i-a atacat prin surprindere înainte de expirarea termenului. Rușii și-au revenit, totuși, de pe urma șocului și i-au învins. Astfel că „oastea lui ea vestită și neînfrântă și în toate țările lăudată de vitejia lor au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu porumb, în dauna grâului și, ca urmare, o scădere a stocurilor furnizate populației urbane. Or, în condițiile unei economii dezorganizate, când România trebuia să aprovizioneze frontul și să achite contingentele de bunuri ce-i fuseseră impuse prin Convenția de armistițiu, procesul reducerii producției agricole nu putea fi tolerat 61. Cum atacurile presei de stânga împotriva acestor argumente au fost imediate și extrem de violente, național-țărăniștii s-au văzut nevoiți să revină cu explicații asupra afirmațiilor formulate la 10 decembrie. Patru zile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în legătură cu problemele economice ale perioadei, rămâi cu impresia că național-țărăniștii au fost „uneltele“ marilor proprietari, autori morali și de fapt ai tuturor acțiunilor care urmăreau adâncirea haosului economic din România, sabotarea reformei, a însămânțărilor, a colectărilor agricole, a convenției de armistițiu și a altor procese 110. Din acest punct de vedere, ei au fost atacați mai vehement decât liberalii, care s-au menținut, de altfel, în mod constant pe o poziție ostilă față de exproprierea marilor proprietăți private. Agresivitatea limbajului viza în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românii dețineau cea mai mare parte a Budapestei, ceea ce făcea imposibil ca o lovitură de stat să se fi putut desfășura fără acceptul lor. În plus, se părea că guvernul Peidl fusese înlăturat cu asentimentul armatei române, deoarece nu acceptase armistițiul cerut de către aceasta. Imediat au început să apară acuzații la adresa României: aceasta „stabilise un guvern reacționar care era contrar politicii Aliate“27. Reprezentanții Aliați aflați în capitala Ungariei certificau implicarea românească în schimbarea guvernului maghiar 28. La Paris, resentimentele împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Bulgaria, Suveranii în Ardeal), George Cornea (Luptele de la Jiu), Radu Cosmin (Pe câmpul bătăliei de la Mărășești, Budapesta sub comunism) și, din nou, de E. Lovinescu (Revoluția din Germania, Românii din Ungaria, Cum a abdicat Kaizerul, Cum s-a încheiat armistițiul etc.). Asigurată exclusiv de E. Lovinescu, rubrica „Mișcarea culturală” oferă succinte cronici literare, culturale, artistice și teatrale (despre Mărgăritarele lui Al. T. Stamatiad sau Literatura de război, Gânduri și icoane din vremea războiului de regina Maria, Note din închisoare de
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
primele care lasă să se întrezărească semnele epocii comuniste. Tonul este dat de editorialele directorului, chiar și atunci când abordează eseistic teme mai generale (Factorul simpatetic, Cărturarii, Lucrătorul, Patrioți și patriotarzi, Italia), dar mai ales când comentează conjunctura politică (Grele condițiile armistițiului?, Partide dezorientate), diverse probleme ideologice (Propaganda, Falsul burghez, Ce este democrația?, Binefacerile democrației) ori când lansează apeluri cvasipropagandistice (Intelectuali de tot felul, uniți-vă!) sau face deschis elogiul URSS și al lui Stalin (Mareșalul Stalin). Această orientare se strecoară și
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
urma Îndelungate și nesperat de dificile negocieri diplomatice pentru admiterea României la stabilirea condițiilor păcii și, apoi, pentru recunoașterea independenței. Încă din 29 decembrie 1877 Domnitorul României, Carol I, preciza - Într-o scrisoare adresată Marelui Duce Nicolae - că posibilitatea Încheierii armistițiului și a preliminariilor păcii a produs o vie emoție În rândul opiniei publice din țară, România fiind Îndreptățită a participa la aceste negocieri În baza cooperării dintre cele două armate <ref id="77"> 77 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr.
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]