2,401 matches
-
intuiției categorice” - cum, este, de exemplu, răspunsul lui Petru la întrebarea lui Iisus: „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” (Mc 8,29; întrebarea apare la toți sinopticii: Mt 16,15; Lc 19,20) - trebuia desfășurată exegetic. Urma apoi momentul articulării teologice, în care înțelepții Bisericii s-au folosit de structurile de gândire și limbaj ale culturii vernaculare. Prin forjarea unui limbaj ontologic în Crezul nicean, de pildă, Biserica n-a intenționat decât să transmită Revelația la nivelul exigențelor unei gândiri
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
participare ?" Pentru cei deciși să gândească teologia în raport deschis față de trecut (prin studiu și învățătură), față de prezent (prin rugăciune) și față de viitor (prin atenție profetică), sesizarea rolului formator și euristic al tradiției este indispensabil. Tradiția apostolică este responsabilă pentru articularea hermeneuticii unitare a Scripturii, care, în diversitatea sa textuală, ascunde din fața privirii grăbite și viclene adevărata icoană a lui Hristos. Formularea limbajului Ortodoxiei ține de problema unei situări hermeneutice în raport cu Revelația lui Hristos Cel „după Scripturi”. Aderența la mărturisirea de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care pun în centrul lor antinomia și paradoxul, este totuși posibilă. Teoria relativității restrânse (1905), care a înlocuit cinematica galileană, a impus o regândire a principiilor de formalizare matematică ale experienței. Transformările lui Lorentz-Poincaré, folosite de A. Einstein (1879-1955) în articularea conceptuală a teoriei relativității restrânse, pledează în favoarea relativizării noțiunii de simultaneitate. Un nou tip de cauzalitate apare la orizont, alocând premisa de valabilitate unor concepte precum „dilatarea timpului” și „contractarea spațiului”. Prin introducerea vitezei luminii ca limită absolută, independentă de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de fapt dominată de concepțiile sale filozofice”1. Bref, cele două teorii ale relativității, alături de exigențele teoretice fundamentale ale mecanicii cuantice, exprimă în mod neașteptat câteva realități apărate de hermeneutica ontologică a lui H.-G. Gadamer: imposibilitatea comprehensiunii obiective și articularea inevitabilă a cunoașterii în perimetrul cercului hermeneutic (ilustrat remarcabil în proiectul unei ontologii a nonseparabilității, sub semnătura lui David Bohm). Aceste evenimente din istoria științei au nutrit într-un mod copios discursul epistemologic relativist al sfârșitului de secol XX. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
comportamentul tipizat și minuțios legiferat în sfera privată a individului 2. Vom vedea totuși care sunt limitele acestei scheme de interpretare 3. Bazându-se pe bogata documentație medicală a Antichității târzii, M. Foucault arată multiplele accepții ale abstinenței și modul articulării practicilor corporale în mult mai complexele „tehnologii ale sinelui” (techniques du soi). Textele lui Claudius Galenus din Pergamon (129-210 î.Hr.), medicul personal al împăratului Marcus Aurelius, sunt o referință constantă în Istoria sexualității. În tratatul intitulat De locis affectis 1
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o descoperă pretutindeni, în noutatea și prospețimea sa insulară 1. Mai degrabă decât un protocol steril al unei reflecții convenționale - durabilă prin ideologie, sterilă prin mimetism - filozofia lui Henry probează transparența proprie gândurilor esențiale. Având o natură poetică și o articulare spontană, în țesuturi de germinație solidare, biografia filozofiei henryene invită la multe surprize. Apariție și aparențătc "Apariție și aparență" Eu sunt Adevărul (ESA) debutează printr-o interogație fundamentală asupra naturii adevărului, a cărui specificitate este inevitabil decisă de o prealabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
că prin sublinierea contrastului cultural adus de nașterea creștinismului, Nietzsche fixa indirect specificul acestei metanarațiuni (fecundată de o ontologie irenică). La fel, printr-un studiu atent al conținutului teologic al literaturii creștine din Antichitatea târzie, tezele lui Michel Foucault despre articularea sistemului social punitiv modern în matricea eclezială (specializată în controlul simbolic al dorințelor). J. Milbank remarcă diferența dintre tiparul creștin al confesiunii în epoca primară a Bisericii (sec. IV-V) și formele târzii ale cazuisticii romane, al căror deprimant efect
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
urmată de sincretismul liturgic și etica indignării sindicaliste. Bogatul pios este contestat de săracul invidios. Solidaritatea și binele comun ies, neobservate, din orice discuție. Dialogul academic al teologiei cu alte discipline „hegemonice” precum filozofia continentală dă naștere acuzei de „elitism”. Articularea unei viziuni metafizice despre om sau univers - ancorată eventual în epifania unui Bine transcendent - e socotită dacă nu direct „fundamentalistă”, măcar potențial „intolerantă”. Limbajul neutru al „diferenței” descalifică orice discurs „fundaționalist” sau proiect misionar. După 1968, marea majoritate a universităților
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
relevanță majoră în noile interpretări ale problemelor de securitate și apărare, în funcție de dezvoltarea noilor științe despre comunicare, informație, comandă, informatică, organizare, decizie, educație, management etc. Importantă este problema legitimării științifice a enunțurilor care produc analiza sistemică, privită ca examen al articulării statutului cunoașterii construite și a metodelor de construcție folosite. Aici contează interacțiunile dintre idei în noul context epistemologic constructivist. Modelarea sistemică se exprimă ca o "meditație a subiectului asupra obiectului care ia întotdeauna forma proiectului" (Bachelard, 1934), fiind vorba despre
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
-o. Ipostaza "eroică" a subiectului liric cedează, cum s-a văzut, locul celei a așteptării nu foarte sigure de succesul ei, În fața "cetății". Sub armura și În cortul presupusului cavaler războinic se adăpostește un suflet anxios, iar coerența și solida articulare a discursului său se vede la fiecare pas pusă sub semne de Întrebare. Versul, În loc să fie compact, cum promiteau anumite imagini oarecum geometrizate și o sintaxă obligată la un fel de austeritate, cu exemplul, În față, al "jocului secund" barbian
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
din ceea ce dorește să transmită cadrul didactic, fie depun eforturi substanțiale pentru pătrunderea mesajului din discurs. Concret, aspectul paraverbal al discursului nostru conține, ca elemente de bază, forța sau volumul, ritmul și fluența, înălțimea sau tonalitatea vocii și modul de articulare a cuvintelor. De regulă, „manipulăm” aceste aspecte în mod inconștient, ca rezultat al înzestrării naturale sau al experienței de viață. Cele câteva reguli ale paraverbalului, pe care cadrul didactic, în calitate de manager al clasei de elevi, trebuie să le respecte din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
este recomandabilă pentru a sublinia ideile esențiale și pentru „calmarea” unei săli turbulente. Adesea se poate obține un efect similar numai prin coborârea bruscă a tonalității. Tonul ascuțit poate fi considerat ca agresiv și anticipant al unei reacții de atac. - Articularea cuvintelor trebuie să fie clară, distinctă și corectă, fără a putea fi învinuită de „pedanterie” (mai ales la numele proprii și la termenii de specialitate din limbile străine). Este bine să se evite înghițirea unor silabe, primele și ultimele, ale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
structura relațiilor sociale Între actori. Aceeași idee este Împărtășită și de R. Scott (1992:163) atunci când afirmă că: rețelele de relații Între organizații pot exista nu doar, sau chiar deloc, ca legături comportamentale propriu-zise, ci ca modele de asociere și articulare definite cultural. Teoria câmpurilor urmărește apariția unor noi spații sociale, precum și modalitățile În care acestea se ordonează, se stabilizează (devin câmpuri) și se transformă. Sociologia economică a lui Fligstein (abordarea cultural-politică, cum o numește acesta) Înlocuiește perspectiva maximizatoare asupra firmei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
timp. „Elementele culturale constau În sisteme de credințe normative și cognitive relevante sistemului de organizații” și, În continuare, „rețelele de relații Între organizații pot exista nu doar, sau chiar deloc, ca legături comportamentale propriu-zise, ci ca modele de asociere și articulare definite cultural” (Scott, 1992:163). În continuare vom prezenta un model de emergență a unor Înțelegeri comune ale câmpului organizațional, de dezvoltare a unor reprezentări și concepții Împărtășite de către actori, odată cu stabilizarea relațiilor din interiorul câmpului. 1. Instituirea mediilor organizaționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Împărtășite la nivelul câmpului susținând relaționările existente. Câmpurile stabile se caracterizează prin consecvența modelelor culturale și a tipurilor de relații existente. Astfel, rețelele de relații Între organizații există atât ca legături comportamentale propriu-zise, cât și ca modele de asociere și articulare definite cultural. Echilibrul rezultă din structurarea relațiilor ce presupune și stabilirea unor raporturi de putere și din difuzarea unor concepții Împărtășite de actorii sociali. Schimbarea poate surveni ca urmare a acțiunii actorilor ce aspiră la schimbarea propriei poziții În cadrul câmpului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
decât asimilarea limbajului oral) e diferită de cea a copilului normal, pentru că, În timp ce elevii care aud folosesc scrierea ca o formă secundară de limbaj, pentru copilul surd limbajul scris este forma primară, care poate servi și ca o premisă a articulării. Reușita integrării școlare a copiilor cu disfuncții auditive este cu atât mai mare cu cât copilul nu prezintă un decalaj de dezvoltare mai mare de 15-20 de luni (Între vârsta biologică și cea mentală), are o puternică structură de personalitate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
-și aminti ce anume Îi trebuie și când, pierderea lucrurilor la școală), abilităților de vorbire și limbaj (dispraxia poate fi asociată cu o Întârziere sau dezordine În folosirea abilităților limbajului expresiv: aranjarea cuvintelor Într-o propoziție sau controlul mișcărilor necesare articulării anumitor sunete În vorbire). Adesea, elevul cu dispraxie pare că deține o mulțime de informații, dar nu le poate reține Într-o ordine logică și care să aibă sens; În plus, exprimarea lor În scris nu corespunde abilităților verbale vizibile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
termenul „teoretic” este mult mai cuprinzător decât cel de „teorie”, el incluzând și idei generale, reflecții, interpretări speculative. „Teorie” - chiar în înțelesurile curente - înseamnă un corp de propoziții cât de cât articulate, într-un raport de congruență. Acest grad de articulare poate merge de la modelul axiomatic, înalt formalizat (teorie în sens „tare”), până la simple enunțuri care să nu fie în raport de contradicție. Puține sunt fragmentele de realitate sau aspecte ale ei care pot fi descrise și explicate prin teorii tari
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că sunt mai de preț decăt omul”. Acest text de o rară consistență înalță un imn neașteptat spiritului creator al omului. Dintr-o perspectivă încărcată de autoritatea tradiției patristice, se binecuvăntează astfel în chip deplin și direct creația umană - adică articularea dintre cultură și cult. Hristos vine pentru a vindeca patologia păcatului, singura vinovată de uscarea seminței paradisiace care va rodi, pănă la urmă, în sănul Împărăției. Măntuirea este clipa cănd Dumnezeu îl trage pe om din abisul căderii. Dar, potrivit
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
de reușită ale procesului de reformă în administrația publică din România trebuie să aibă ca punct de plecare formularea unor obiective concrete și cuantificabile, creșterea capacității strategice de a opta pentru diferite proiecte și de a-și defini singură prioritățile, articularea într-o viziune integratoare și pe termen lung a transformărilor, o mai bună reprezentare a intereselor cetățenilor în procesele de luare a deciziilor, asigurarea managementului prin obiective, consolidarea infrastructurii organizatorice pentru managementul strategic precum și nevoia creșterii funcției de consultanță și
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
lumea prezentă. Această voință de a surprinde și de a înțelege emergența fenomenelor la scară largă ne-a condus pe terenuri puțin frecventate de etnologi: spații rezidențiale urbane cu locuri de producție a căror natură specifică ne obligă să gândim articularea lor cu structurile economice. Astăzi, amploarea noilor procese de reglare economică ne incită să revenim la chestiunea economiei în antropologie, care a traversat disciplina cu momente de apogeu și absențe periodice și simptomatice. Faptul că economicul trece în prezent drept
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale raporturilor de piață și circulației monetare, rareori încorporată integral problematicilor antropologice. Așadar, aprofundarea istorică a societăților de rudenie duce la neutralizarea unei părți din propunerile lui G. Balandier, privilegiind abordarea situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o lectură în termeni de confruntare a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte din ancorările lor sociopolitice, de vreme ce sunt neglijate statele postcoloniale, concepute ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
burgheziile formate pornind de la elitele intelectuale, care sunt analizate din unghiul conivenței cu capitalismul străin, definite oarecum negativ prin decalajul față de modelul istoric al Occidentului. Rezumând, interesul pentru economic, foarte pronunțat în această perioadă, se declină totuși în termenii unei articulări tradiționale (indigene) versus capitaliste (occidentale) care tinde să restrângă câmpurile de observație și de interpretare, mascând parțial dinamicile de producție a socialului și, deci, a economicului. În această mișcare, teoreticienii antropologiei economice marxiste se situează în permanență de partea societăților
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că se situează la periferie sau la distanță față de curentele principale ale antropologiei marxiste, au atras dimpotrivă atenția asupra emergenței formelor sociale și religioase originale în care este recompusă economia politică a sistemelor de rudenie sau sătești și a căror articulare cu dominația politică a statului este mai mult sau mai puțin explorată: să cităm cu titlu de exemplu și în funcție de trei orientări diferite lucrările lui G. Althabe, M. Augé sau J. Copans 19. Oricare ar fi rezervele exprimate cu privire la ipotezele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă face posibilă o limitare strictă a obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile articulării modurilor de producție, precum și pe cele, mai recente, care sunt deplasate în informal, proletariatele urbane sau comercianții tradiționali și "etnici". În Franța, puterea paradigmei marxiste, ca și cea a adversarei sale structuraliste, s-a tradus printr-o postură teoreticistă, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]