956 matches
-
la 24 km sud de centrul comunei Tarcău și DN15. Traseele de acces pornesc obligatoriu de pe principalele văi care limitează masivul: în special DN15 - Valea Bistriței și DN12A - Valea Trotușului, dar și DJ156A - Valea Tazlăului Mare sau (mai puțin) DJ127A (asfaltat parțial la extremități) - axial al văilor Dămucului și Văii Reci. Dintre cursurile de apă care îl străbat, mai ales Tarcăul în nord, Asăul, Camânca, Râul Tărhăușul și Bolovănișul trotușan în sud, Calul, Iapa, Nechitu și Tazlăul Sărat în est respectiv
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
mai mare din toată Europa De la fondarea sa în 1996, Habitat for Humanity România a spart acest cerc vicios pentru mai mult de 4.000 de familii și comunitățile lor. Când spunem condiții precare, ne referim la cocioabe din carton asfaltat, fără încălzire și fără acces la apă curentă sau wc, case ce s-au degradat atât de mult, încât pun în pericol viața celor care trăiesc înăuntru și garsonierele minuscule de 9 - 15 mp din vechile blocuri comuniste, neîntreținute, neizolate
Habitat for Humanity () [Corola-website/Science/329801_a_331130]
-
limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de orașul Adjud, din preajmă, spre care se face traversarea prin vad ori cu barca dirijată pe hodgon. În sud-estul localității Argea, pe șoseaua ce șerpuiește drumul asfaltat (din octombrie 2008) se află o mănăstire ortodoxă de maici, creată în secolul al XVIII-lea (1748), iar puțin mai la deal, pe partea dreaptă a drumului în urcare, se află o bisericuță (Oancea), cu un cimitir, construită în perioada
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
de fiecare; în caz de oaie pierdută fără semn, proprietarul este despăgubit cu altă oaie sau cu valoarea oii. Alesul vacilor se face între 31 octombrie - 1 noiembrie. Stâna este construită în general din lemn de brad, acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad. Are un compartiment unde se fierbe zerul și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
specific acestor locuri. Când se apropie de Teiuș, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureș, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din această zonă. Din orașul Abrud pleacă spre orașul Aiud drumul județean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni iar de aici neasfaltat și prost întreținut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș - Geogel (sat aparținător comunei Ponor ) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoșului
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
și exploatare a resurselor de petrol, iar prima descoperire a petrolului a avut loc în 1958. La început, banii obținuți din petrol au avut un efect minim asupra economiei. Câteva clădiri cu înălțimi mici au fost construite și primele drumuri asfaltate au apărut în 1961. Șeicul Shakbut a preferat precauția, neștiind cât timp vor mai exista zăcămintele de petrol și a preferat să strângă sumele obținute din industria petrolieră. Fratele său, Zayed bin Sultan Al Nahyan, a observat că resursele de
Abu Dhabi () [Corola-website/Science/311072_a_312401]
-
au fost folosite pentru arealele portuare pentru transportul mărfurilor abia descărcate pe insulă. Deci liniile feroviare cipriote nu sunt dezvoltate ca mijloc de transport. Rețeaua rutieră Cipru deține o bună rețea stradală lungă de aproape 19525 km, în bună parte asfaltata ce leagă principalele orașe din Cipru. O singură autostradă pe insula leagă Nicosia de Limassol și Larnaca. Exportul 0,43 miliarde euro (2000). Importul 3,41 miliarde euro (2000). Sectoarele,produsele turism, industria , alimentație, textile, încălțăminte, agricultura Principalii parteneri comerciali
Geografia Ciprului () [Corola-website/Science/319675_a_321004]
-
zălari. Locul, fiind foarte bun pentru sat, s-a populat repede. Acum Turia are 3 părți: Turia din Deal, Turia din Vale și Turia de la Gară. Recea este satul cu așezarea cea mai bună. Satul este străbătut de două șosele asfaltate, vatra este plata, ferita de inundații. Până la 1945, între Recea și Zorleasca nu se află decât biserică. Acum cele 2 sate se țin tot de o mână. Până la biserică ține Recea, de la biserica în jos, spre sud, începe Zorleasca. Vechea
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
servicii pentru desființarea acestora. Modelul se caracterizează prin utilizarea motoarelor turboventilatoare JT8D de primă generație. Ambele variante au fost disponibil și în varianta 737-200C și Adv 737-200C - convertibilă (cargo/pasageri), dar și într-o variantă adaptată operării pe aeroporturi ne-asfaltate, fiind unul din cele mai mari avioane capabile de astfel de operațiuni. Modelul rămâne în uz în cazul liniilor aeriene mai mici, sau charter, din țări mai puțin dezvoltate, sau în linii aeriene cargo. Capacitatea lui este de 134 de
Boeing 737 () [Corola-website/Science/306796_a_308125]
-
și 12 kilometri vest de Cataloi, pe șoseaua Tulcea- Constanța, în raza comunei Frecăței. Autobuzele pe ruta Tulcea-Cataloi-Telița au stație chiar în fața mănăstirii. De la Mănăstirea Cocoș se poate veni cu autobuzul liniei Niculițel-Tulcea până la intersecția Telița, de unde, la dreapta, drumul asfaltat, de șapte kilometri, duce la stația Celic-Dere (în total, 22 kilometri). Pe același traseu, cu patru kilometri înainte de intersecția Telița, în stânga șoselei, se vede Mănăstirea Saon. Potrivit Marelui Dicționar Geografic al României, așezământul a fost înființat în 1835 de arhiereul
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Ulița Mare, se află o piață centrală în care la răsărit se înalță biserica, pe latura sudică se situează clădirea școlii, spre nord este casa parohială iar în partea opusă bisericii este clădirea căminului cultural. Ulițele satului sunt pietruite, drumul asfaltat trece pe lângă sat și este racordat la intrarea pe cele două ulițe lungi și pe două dintre cele scurte. Pe raza localității Mâtnicu Mare s-au descoperit vestigii arheologice din Epoca neolitică, Hallstatt și Epoca medievală, la aproximativ un kilometru
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
majoritate de cetățeni romi care desfășoară activități tradiționale (culesul ciupercilor și al plantelor medicinale, fabricarea obiectelor din răchită și lemn). Comuna Vâlcele se află situată în partea sud-vestică a județului, fiind străbătută de drumul județean DJ 103, care este modernizat (asfaltat), în stare de funcționare relativ bună, constituind principala cale de legătură cu zonele învecinate. Teritoriul comunei se întinde deasupra zonei marginale nord-estice a munților Baraolt, altitudinea fiind de 700-900 m. În partea de sud a comunei se află râul Olt
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
Romtelecom. Centrala digitală cu care este dotată secția Romtelecom Făurei are circa 900 numere disponibile. Orașul Făurei este deservit de drumul național DN 2B care trece la limita teritoriului administrativ și de drumul județean DJ 203. Acestea au suprafața carosabilă asfaltată. În orașul Făurei funcționează următoarele unități cu profil medical:
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
parte din marea unitate structurală, Câmpia Română, fiind așezată la contactul dintre Câmpia Băilești, în partea nordică și Lunca Dunării, în partea sudică. În partea nordică, la 12 km distanță, Poiana Mare se învecinează cu comuna Maglavit, legate prin șoseaua asfaltată secundară Poiana Mare - Maglavit. În nord - vest, la 7 km distanță se află satul Golenți, legătura făcându-se pe calea ferată secundară Poiana Mare - Golenți. În nord, nord - vest la 18 km distanță se află orașul Calafat. Legătura dintre cele
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de calea ferată principală Calafat - Craiova. În partea de nord - vest, Poiana Mare se învecinează cu comuna Ciupercenii Noi. În partea sud - vestică, la 6 km distanță se află comuna Desa. Legătura dintre cele două comune se face prin șoseaua asfaltată Calafat - Smârdan - Ciupercenii Noi - Desa - Poiana Mare. În sud, la 14 km de vatra satului, Poiana Mare se învecinează cu fluviul Dunărea. În partea estică, la 8 km distanță, se află satul Piscul Vechi. Legătura dintre cele două comune se
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
din cea de Satu-Nou în cea de Novoselîvka. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. În perioada 1967-1977 au fost construite 115 de case și 13 km străzi și drumuri asfaltate. Începând din anul 1991, satul Satu-Nou face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.000 locuitori, preponderent români (moldoveni). Locuitorii satului Satu-Nou se ocupă în principal cu agricultura și zootehnia. Se cultivă
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
la sud. Masivul este circumscris astfel de: Traversarea rutieră a Munților Bistriței se poate face pe următoarele drumuri: Drumurile circumferențiale, cu excepția DJ174B a DJ174A și a DJ174 de La Valea Negra la Panaci toate sunt modernizate. În partea vestică singură porțiune asfaltata are 22 km și se află între Vatra Dornei DN17 și Satul Panaci din Comuna Panaci. O mențiune specială merită făcută despre DJ174B dintre Bilbor și Capu Corbului : acesta este un drum deocamdată optimizat doar pentru transportul local forestier, pe
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
satul Valea Seaca. Comună este traversata pe axa NNE-SSV de DN2 (E85) și de Magistrală CFR 500 București-Suceava. Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservita de DJ 119D: DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova-Orbeni-Drăgușani-Parava (DJ 206B), asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul Valea Seaca, se află DC107 asfaltat. La intersecția DN2 - DJ119D există o stație de carburant. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Activitatea economică principala este reprezentată de agricultură. Din suprafața
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
de Magistrală CFR 500 București-Suceava. Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservita de DJ 119D: DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova-Orbeni-Drăgușani-Parava (DJ 206B), asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul Valea Seaca, se află DC107 asfaltat. La intersecția DN2 - DJ119D există o stație de carburant. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Activitatea economică principala este reprezentată de agricultură. Din suprafața administrativă a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
tot podișul pînă la marginea Sîngerei, pe Bîc pînă la Muncești, toată Botanica, Schinoasa. În 1993 la 1 ianuarie Ferma Agricolă Bacioi dispune de o suprafață de 6218 ha de pămînt. Prin 1990 - 1991 s-a construit un drum bun asfaltat ce leagă Băcioiul cu țara prin sud și cu Chișinău. Distanța de la Băcioi la Chișinău este de 13 km. Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
după ea și ne așezarăm în șezlonguri. Dar mă înșelasem, timpul trecea și gura ei rămânea mută, și nici nu părea că are de gând s-o deschidă. De ce venise totuși? Se uita fără să clipească peste grădina cu alei asfaltate a spitalului și nu făcea nici un gest, încremenită parcă într-o încordare inumană. Mă uitai la mâinile ei, dar nu erau încleștate, cum mă așteptam. Era după-amiază și lumina soarelui care inunda terasa îi inunda și chipul. Mă uitai la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
panouri solare. 7. Să nu mai existe comună, sat fără canalizare și conducte de apă potabilă. 8. Înaintea construirii unei clădiri, indiferent de destinație, se vor face măsurători radiestezice. 9. Orice comună sau sat să aibă ulițele pietruite, dacă nu asfaltate, curate și să aibă măcar un parc central cu bănci. 10. Trotuarele spălate periodic cel puțin o dată pe lună cu detergenți dezinfectanți. 11. Atât angajații CUP, dar și cei din penitenciare vor face curățenia periodică a tuturor străzilor, parcurilor localităților
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din imobile. Centrul de comună este traversat de drumul național DN 75, asfaltat, care reprezintă principala cale de comunicație. Comună Bistra are una din cele mai lungi rețele de drumuri interne din țară: 14 drumuri comunale și 83 de drumuri sătești. Drumurile intracomunale sunt din pământ și însumează o lungime totală de pește
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Vând casă în Bacova nr. 293. Tel. 0722410724. Vând casă 3 camere, grădină, pomi, vie, Sânandrei nr. 522. Tel. 291771. Vând 27 ha teren în com. Vinga, satul Mănăștur, la marginea satului, la șosea asfaltată, cu sălaș mare din cărămidă, cu anexe, atelier garaje, există curent, apă. Informații, tel. 0256/284397. Vând apartament cu 2 camere, confort I, zonele Olimpia, Negoi, 22 500 euro. Tel. 497859, 0723226536. Vând vilă la cheie, P+M, rate, Dumbrăvița
Agenda2003-27-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/281214_a_282543]
-
de când am plecat spre alte meleaguri. Aceleași case și aceleași străzi care s-au întipărit în memoria mea și nici măcar strada principală care traversa orașul și era parte din șoseaua națională transbihoreană terminându-se la Oradea nu fusese între timp asfaltată. Cele câteva mașini care circulau din când în când pe această stradă de la un capăt până la celălalt al orașului ridicau în urma lor nori greoi de praf cenușiu care se risipeau, dacă nu sufla vântul, cu încetinitorul. Nici Frumoasa primelor elanuri
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]