1,257 matches
-
legătura axiologicului cu biologicul trebuie văzută și într-un sens independent de respectiva posibilă continuitate. Este vorba despre a nu confunda biologicul (geneticul și etologicul) nonuman cu cel uman. A susține baza natural-biologică a valorilor comportamentelor specific umane nu pretinde asidua recurgere la analogia cu animalele. Nu este exclus să se descopere în viitor gene umane sau combinații genetice răspunzătoare pentru numeroase elemente ale universului axiologic și ale afectivului elevat. Și este de menționat că scrutarea lucidă a fenomenologiei vieții umane
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi acordul față de cheltuielile pentru apărare, taxele la produsele de import și altele (Eagly și Chaiken, 1998). De asemenea, o ideologie dominantă ca aceea a realizării prin muncă- ideea eticii protestante ce promovează responsabilitatea în fața divinității prin activism, disciplină, muncă asiduă și sporirea bogăției - are consecințe atitudinal-comportamentale față de grupurile dezavantajate. Aceasta deoarece corolarele, mai mult sau mai puțin deliberat aplicate, spun că săracii se află într-o astfel de situație pentru că nu urmează principiul realizării individuale prin efort susținut. Condiția lor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt insensibili la stările emoționale ale altora. Lipsa de capacități de comunicare interumană constructivă, de cultură a relațiilor interpersonale conduce la violență nenecesară și astfel nejustificată. Or, această cultură poate fi învățată. Învățată în timp, inclusiv prin a practica mai asiduu prezumția nevinovăției în mai micile sau mai marile neplăceri pe care ni le produc semenii noștri. În loc de a merge pe linia atribuirii ostilității, e recomandabil ca, până la proba contrară, să facem preatribuiri de neintenționalitate (Zillmann, 1993) a unor acte. Putem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
română, Eminescu și o anume politică editorială), Virgil Ierunca (La moartea lui N. Steinhardt), Monica Lovinescu (D.R. Popescu și scriitorii), George Ciorănescu (O polemică în jurul lui Eminescu), I. Negoițescu, Octavian Paler, Mirela Roznoveanu, Vintilă Horia, Virgil Nemoianu, M. N. Rusu. Asiduă este colaborarea lui Ioan Petru Culianu, cu peste douăzeci de eseuri la rubrica „Scoptophilia” (1990) și cu serialul Cea mai proastă inteligență (1991). În numărul 78/1990 este organizată masa rotundă E timpul gafelor politice..., cu participarea lui Dorin Tudoran
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
al revistei „Dolnozemsky slovák” (1996), editată la Nădlac-Budapesta-Novi Sad, precum și director al Editurii „Ivan Krasko” din Nădlac. Poet de limbă slovacă, etnograf, coordonator al unui atlas al culturii populare a slovacilor din România (publicat în 1998), Š. desfășoară și o asiduă activitate de traducător, fiind autorul unor versiuni în slovacă din scrierile lui Nichita Stănescu, A. E. Baconsky, Ion Mircea, Petre Stoica, Ioan Flora ș.a. A semnat, de asemenea, tălmăcirile din Călătorind în țara făgăduinței. Antologie de poezie slovacă contemporană (1997
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
interesați de gîndirea sau controversele teologice. însă condițiile politice și sociale se schimbă în secolul al VI-lea. în Gallia fuseseră vestite, și au continuat să fie în tot secolul al V-lea, școlile de retorică care au încurajat cultivarea asiduă a poeziei, a omileticii, a narațiunii istorice. însă, o dată cu stabilirea definitivă în Gallia a invadatorilor franci, o populație mult mai puțin civilizată decît burgunzii și goții care avuseseră deja în trecut contacte cu Imperiul Roman, situația s-a schimbat radical
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Franz Kafka, Robert Musil, William Faulkner ș.a. Dintre categoriile estetice, fantasticul are un interes aparte în interpretările lui B. Eseurile Literatura fantastică, Fantasticul, atitudine mentală și Fantasticul în artele plastice tind să ridice la nivelul conceptului observațiile culese din frecventarea asiduă a operelor unor E. T. A. Hoffmann, E. A. Poe, William Blake, Franz Kafka, M. Blecher, ale romanticilor și suprarealiștilor, precum și ale „ciudaților” Hieronymus Bosch, Bruegel, Salvador Dalí ș.a. Și critica lui B. pleacă de la conceperea operei ca un complex de
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
contemplare seduce, e un „arhitect de paradisuri” - cum sună titlul unui ciclu de poeme din Provincia pedagogică (1996) -, mânuitor dibaci al unei „mașini de miraje” de patentă personală. Concomitent cu afirmarea ca poet, S. s-a distins și printr-o asiduă și meritorie activitate de critic literar. Erudiția, vădită în beletristică, își spune cuvântul și la nivelul prestației critice. S. valorifică avizat nu numai patrimoniul strict al teoriei și istoriei literare, ci și pe cel al filosofiei, culturologiei și al altor
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
lui M. G. Saphir (Cartea vieței și cenzorul ei, 1855, Piatră prețioasă, 1857). În „Revista Carpaților”, unde schițează o istorie a poeziei, după Edgar Quinet, îi apar versuri tălmăcite din poetul ceh K. J. Erben. Dar S. e și un asiduu susținător al literaturii autohtone. Supraveghează apariția unor opere ale lui D. Bolintineanu și Dimitrie Cantemir, prefațează scrieri aparținând lui Gr. H. Grandea, Dimitrie Petrino, Carol Scrob. Stăruind asupra unui manuscris rămas de la un autor pe atunci ca și necunoscut, Ion
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
Prietenii mă sfătuiră să nu mă duc, căci, după părerea lor, regiunea era devastată de o epidemie. Însă nu am dat ascultare avertismentelor primite, dorind, pe de o parte, să le fiu folositor acelor oameni care-mi cereau În mod asiduu asistența medicală, iar pe de altă parte, să-mi Îmbogățesc experiența. Ajungând aproape de sat, am zărit o mulțime de fete maronite (creștine) Întorcându-se de la fântână cu urcioarele pe creștetul capului, fiecare dintre ele având În mână o ceapă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ținea de mâini, iar generalul Ventura de picioare, am efectuat o incizie de-a lungul zonei fistuloase, ceea ce-l făcu pe pacient să-și piardă cunoștința pentru următoarele treizeci și șase de ore, fiind cuprins de o febră puternică. Îngrijirea asiduă pe care i-am acordat-o acceleră vindecarea definitivă a fistulei, puterile i-au crescut În mod simțitor, revenind În câteva luni la greutatea inițială, iar după șase ani, când generalul Allard, Împreună cu familia lui, sosi la Bordeaux, unde mă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Societății „Sinai”, apoi al Spitalului Israelit și al Azilului de Bătrâni. A înființat și o școală pentru adulți, care erau inițiați în limbă română, matematică și istorie. Ca redactor la „Anuar pentru israeliți” și director al ziarului „Egalitatea”, desfășoară o asiduă activitate de publicist, semnând fie cu numele întreg, fie cu inițiale sau cu pseudonimele Ploeșteanu, Un călător, Ben Bril. A colaborat la „Analele Societății Istorice «Iuliu Barasch»”, „Arhiva”, „Buciumul român”, „Calendar pentru israeliți”, „Contemporanul”, „Curierul israelit”, „Fraternitatea”, „Lumea evreie”, „Lumea
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
Legea poeziei pure (1930) - și cinci plachete: Amorul în noapte (1930), Esodul (1931), Anathemă (1931), Poem simfonic (1931), Ars poetica (1931). Cei doi vor fonda, cu alți câțiva tineri, în 1935, cercul poetic Adonis. În intervalul 1932-1944 T. colaborează, destul de asiduu, cu versuri, recenzii, articole, comentarii și note la „Raze poetice”, „Raza literară”, „Cruciada românismului” și, sporadic, la „Ogorul”, „Luceafărul literar”, „Jurnalul literar”, „Prepoem”, „Bilete de papagal”, „De toate pentru toți”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Tipărește, de asemenea, peste cincizeci de
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
Tonans ș.a. Mai colaborează acum și la alte periodice, din „țară” - „Presa liberă”, „Amicul tinerimei”, „Steluța” - sau ardelene - „Răvașul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Lupta” (Budapesta). Remarcat de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de acesta din urmă, frecventând asiduu așezămintele culturale de la Vălenii de Munte. Redactor la „Neamul românesc” și „Drum drept”, își va urma maestrul și în arena politică, animând filiala mehedințeană a Partidului Naționalist Democrat, al cărei organ de presă, „Îndreptarea”, îl conduce. Articolele politice (mai toate
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Bihor: Isaia B. Bosco. Constantin Cubleșan dă o serie de articole sub genericul „Eminesciana”. Pagini omagiale, la împlinirea unor vârste rotunde, sunt dedicate lui Gabriel Țepelea, Ovidiu Drimba, Adrian Marino, Emil Manu și lui Constantin Cubleșan. Interviul a fost cultivat asiduu de redacție (cu Sergiu Nicolaescu, Al. Zub, Alexandru Lungu), dar se detașează cel luat lui Mircea Dinescu în 17 martie 1980, reprodus după ziarul „Libération”. Alte rubrici: „Fapte și idei”, „Cărți noi”, „Lecturi” (cu recenzii și cronici de Virgil Bulat
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
consilier al școlilor ortodoxe, la ridicarea nivelului de predare în școlile românești din Ardeal. În sprijinul învățământului a publicat numeroase articole în „Amicul școalei” și a editat foaia săptămânală „pentru sănătate, educațiune și instrucțiune” „Higiena și școala” (1876-1880). A colaborat asiduu la „Foaie literară”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și la gazeta „Telegraful român”, al cărei redactor a fost între 1853 și 1856. A semnat și Pavel Vasici-Ungureanu. Pe lângă articolele în care urmărește popularizarea științelor naturale, V. a propagat ideile
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
după înlăturarea legionarilor de la Guvern, când e vizibilă și o importantă primenire a colaboratorilor. Către sfârșitul anului 1941 secretariatul de redacție este încredințat lui George Ivașcu, ceea ce are ca efect coabitarea exponenților dreptei cu cei ai stângii. Astfel, acum scriu asiduu Vasile Netea (evocări, studii, interviuri, reportaje, articole), Petru Manoliu (care își aduce de la „Credința” rubrica „Țintar”), Ion Frunzetti (eseuri și cronici plastice), Octav Șuluțiu, Pericle Martinescu, Dan Petrașincu, Ion Ștefan (Traian Lalescu), George Sbârcea, Al. O Teodoreanu (rubrica „Tămâie și
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
cotidian apărut la București între 11 ianuarie și 19 iunie 1896. Oficios al Partidului Democrat Radical, ziarul este inițiat și condus de G. Panu; din redacție face parte N. G. Rădulescu-Niger, autor de articole politice sub semnătura Ignotus. Un colaborator asiduu a fost I. L. Caragiale, cu texte critice (la adresa mitropolitului primat Ghenadie), cu cronici, note literare și proză. Primul articol, Principii și vaccină, iscălit L., îi este publicat la 16 februarie. Caragiale continuă aproape în fiecare număr cu alte contribuții, intitulate
ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
vom discredita în fața lui. Când copilul se află în clasele gimnaziale, putem înlocui răspunsul ad-hoc prin îndrumarea lui spre sursele bibliografice (cărți, reviste, dicționare) în care se pot găsi răspunsurile la întrebările lor. În acest fel copilul devine un cititor asiduu al bibliotecii școlii. Părinții nu trebuie însă să aștepte pasiv manifestările interesului la copil, este bine și necesar să-l provoace prin întrebările puse la momentul oportun, când constată că fiul sau fiica lor trec nepăsători pe lângă locuri importante. Întreținerea
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
Stețcu, funcționar. Face liceul la Român. A început Facultatea de Litere la București, fără să iși termine studiile. Lucrează că funcționar la Direcția Generală a PTT. Debutează cu versuri în 1919 la „Moldova de la Nistru” și va fi un colaborator asiduu al multor reviste și ziare, cum sunt „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Cosinzeana”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Cronicarul”, „Epoca”, „Facla”, „Familia”, „Gândul nostru”, „Neamul românesc”, „Pământul”, „România literară” (1932-1934), „România literară” (1938-1940) ș.a., iar după al doilea război mondial
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
I” din Craiova, S.-S. se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care o termină în 1948. În 1946 se implică în activitatea tineretului din Partidul Național Țărănesc, județul Vâlcea, ceea ce determină Securitatea să îl urmărească asiduu. Treisprezece ani, până în 1964, când deținuții politici sunt eliberați din închisorile comuniste, S.-S. trăiește în „clandestinitate”, așa cum el însuși mărturisește adesea. Spre a intra într-un statut legal, se predă Procuraturii Militare din București în septembrie 1964, iar după
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
chineză și, îndeosebi, din literatura română, care intră în orizontul său prin Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu. Ca traducător, debutează editorial în 1940, cu o antologie a poeților români moderni și contemporani, Mai román költők. Cartea, rezultat al unei munci asidue de un deceniu, cuprinde versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Nichifor Crainic, N. Davidescu, Octavian Goga, George Gregorian, Ion Minulescu, Camil Petrescu, Al. A. Philippide, Ion Pillat, Al. O. Teodoreanu, Tudor Vianu. Selecția semnalează
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
Educatorii eleniști cunoșteau și aplicau la enkyklios paideia principiul respectării particularităților de vârstă. Elevii și studenții lor nu erau chiar „copii”, ci adolescenți sensibili, din cauza vârstei, la problemele eticii, aflați în ceea ce numim astăzi „perioada crizei de identitate/originalitate”. Studiul asiduu al lui Homer oferea și surprize educative. Ce să creadă ei, de exemplu, despre adulterul Elenei care a declanșat războiul troian? Era ușor să interpretezi sirenele ca tentații carnale pe care preaînțeleptul Ulise a știut să le evite. Dar adulterul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ceilalți, precum și în incapaciatea de a susține unele activități. Aceste probleme conduc la izolare socială, apariția unor conflicte personale și familiale, probleme la locul de muncă etc. În primii ani după eliberarea din detenție, foștii deținuți politici au efectuat încerări asidue de reintegrare în societate și de readaptare la noul context. La momentul arestării, majoritatea persoanelor din cadrul grupului investigat erau foarte tinere, fiind studenți sau elevi. De asemenea, în numeroase cazuri, starea materială a familiei s-a înrăutățit considerabil în urma confiscării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
multe site-uri subversive, grupuri Usenet și canale IRC care sunt specializate pe acest tip de programe distructive. Locația acestor site-uri și canale se schimbă permanent, dar orice potențial creator de viruși le poate găsi, dacă le caută cu asiduu. În domeniul antivirușilor, virușii de tip script sunt clasificați în funcție de limbajele de script folosite pentru crearea lor fie că le întâlnim pe calculatoarele personale, fie în mediile Internet. Cel mai popular tip de virus script este regăsit în Visual Basic
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]