867 matches
-
antinomia aplicării retroactive a categoriilor", un fel de "proiecție retrospectivă" care pare să fie constitutivă cunoașterii istorice și sociale 274, sugerând că, atâta vreme cât facem astfel de considerații de tipul celor popperiene implicit trebuie să ne-o asumăm. O astfel de asumpție poate fi un indicator al faptului că proiectul occidental al constituirii unei istorii totale, a unei înțelegeri și explicații exhaustive asupra unor societăți situate pe coordonate spațio-temporale ale trecutului, un proiect speculativ de genul celui întreprins, bunăoară, de Marx, este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ceea ce este empiric individual, iar nu o generalitate care își află fundamentarea în simplul fapt că este gândită sau imaginată de rațiunea noastră. Importă elementul, și nu mulțimea, sau, așa cum susțineau stoicii, importă calul, iar nu cabalitatea 303. Transferând această asumpție în contextul problemei noastre, putem susține că importă, în ultimă instanță, individul, iar nu societatea în ansamblul său. O idee pe care o regăsim în liberalism, ca proiecție ideologică asupra realității sociale ce detașează individul particular de organismul social, revendicând
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
chiar dacă istoricismul nu trebuie să conducă cu necesitate la acceptarea teoriei biologice a structurilor sociale"321. În teoria socială contemporană, atunci când se pune problema construcției sociale a realității, apare distincția dintre societate ca realitate obiectivă și societate ca realitate subiectivă. Asumpția situată la baza acestei distincții este dată de speranța ieșirii din cercul vicios care apare odată cu răspunsul la întrebarea referitoare la modalitatea de apariție a ordinii sociale, întrucât acesta poate fi construit în felul următor: "Societatea este un produs uman
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de vedere epistemologic teoreticienii sociali și politici ar fi aceea a delimitării clare dintre știință și ideologie. Drumul de urmat ar fi, din această perspectivă, următorul: "(...) atunci când oferim o explicație, o așezăm într-un context ipotetico-deductiv, încercând să derivăm din asumpțiile sale predicții testabile despre viața socială. Ulterior, trebuie să verificăm dacă generalizările pe care se bazează explicația rezistă testului evidenței empirice. Dacă o propoziție nu are nicio consecință testabilă, atunci ea nu este științifică ea poate fi, eventual, o cerință
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și explicarea realității sociale și până la descoperirea aspectelor negative ale acestei realități și identificarea unor soluții spre a le depăși. Aceasta întrucât dezvoltarea completă a cercetării sociale presupune existența mai multor elemente 372. În primul rând, cercetătorul devine conștient de asumpțiile sale teoretice și metodologice, este pregătit să le afirme explicit și să le apere în cadrul dezbaterilor științifice, fiind de asemenea pregătit să-și îmbunătățească perspectiva în lumina unor noi experimente sau a unor contra-argumente puternice. Aceste ipoteze teoretice, însoțite fiind
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau cei care le preocupă gândurile trăiesc, și care acționează asupra acestei înțelegeri"401. Ca și filosofia politică, ideologia este inclusă de gânditorul britanic în cadrul teoriei politice, fiecare având însă un domeniu delimitat de studiu, în contextul căruia sunt produse asumpții ce dețin o validitate egală. Revenind, în scrierile mai recente asupra acestei idei, Freeden identifică prin ideologie o "practică de gândire" care, la nivelul pluralității sale, se regăsește în "combinații complexe și mănunchiuri de concepte politice redate în modele sustenabile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mostră de mitologie individualistă"426, urmăresc să evidențiez că ordinea politică democratică se bazează pe o formă legitimă de dominație care este, la rândul său, un produs al unei competiții permanente pentru realizarea anumitor interese de ordin socio-politic și economic. Asumpția pe care o dezvolt pe parcursul acestei secțiuni este, așadar, aceea că democrația, ca și ordinea politică și dominația legitimă pe care aceasta le presupune sunt reinstituite periodic și că ideologia, cu semnificația sa socio-culturală de integrare-identitate, oferă condiții de posibilitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a secolului al XX-lea, Martin Heidegger, care a constatat "uitarea Ființei" în discursul filosofic specific modernității și a propus, ca atare, depășirea metafizicii gândite în categoriile acesteia. Semnele postmodernității au survenit și în epistemologie, în cadrul căreia, punând sub lupă asumpțiile potrivit cărora cunoașterea științifică este cea care urmărește metodologia riguroasă a științelor naturii, raportându-se în permanență la criteriul fundamental al obiectivității, dat de adevăr în sensul de corespondență cu realitatea (și a cărui aplicare poate fi atinsă exclusiv prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
avansată mai sus, referitoare la capacitatea epistemologică a ideologiei de a răspunde la provocarea postmodernității chiar din interiorul acesteia, vine din zona acelor teoreticieni care susțin că este posibilă o regândire a conceptului care să repună în discuție și alte asumpții ale gândirii moderne. Reiterând plasarea conceptuală a ideologiei într-o zonă a intersecției dintre problemele aparținând domeniului cunoașterii și cele specifice exercitării puterii și deci sferei socio-politice aceștia din urmă accentuează necesitatea renunțării la critica iluministă a acestui concept. Cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
culturală în care se presupune că ne găsim azi, odată cu conștientizarea limitelor modernului, iar "postmodernul" și "postmodernismul" semnificând, indistinct, mișcarea culturală (precum și ipostazele, rezultatele și actorii ei) de mare amplitudine, care adoptă o atitudine critică și sceptică față de principiile și asumpțiile ce au ghidat gândirea și viața socială din Occident în ultimele trei secole" (cf. Gabriel Troc, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 16). Paradoxal, deși e vorba de o semnificație culturală în sens larg, o astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
xiii. 468 Idem, p. xvi. 469 Ibidem. 470 Steve Fuller, Social Epistemology, Indiana University Press, Bloomington and Indianapolis,1988, pp. xi-xii. 471 În cuvintele lui Fuller, "când epistemologii comit eroarea compoziției, ei presupun că cineva poate să prezică dacă o asumpție poate să treacă drept cunoaștere într-o comunitate cognitivă particulară pe baza a ceea ce cred cei mai mulți dintre membrii comunității respective. În același fel, când epistemologii comit eroarea divizării, ei presupun că cea mai bună explicație cu privire la faptul că o comunitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
drept cunoaștere într-o comunitate cognitivă particulară pe baza a ceea ce cred cei mai mulți dintre membrii comunității respective. În același fel, când epistemologii comit eroarea divizării, ei presupun că cea mai bună explicație cu privire la faptul că o comunitate tratează oficial o asumpție dată drept cunoaștere este că cei mai mulți membri ai comunității sunt convinși de asumpția respectivă. În orice caz, ambele inferențe subestimează în mod major influența exercitată de așteptările fiecărui membru al comunității asupra a ceea ce este potrivit să fie afirmat în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dintre membrii comunității respective. În același fel, când epistemologii comit eroarea divizării, ei presupun că cea mai bună explicație cu privire la faptul că o comunitate tratează oficial o asumpție dată drept cunoaștere este că cei mai mulți membri ai comunității sunt convinși de asumpția respectivă. În orice caz, ambele inferențe subestimează în mod major influența exercitată de așteptările fiecărui membru al comunității asupra a ceea ce este potrivit să fie afirmat în comunitatea sa cognitivă, ca și dorința fiecărui membru de a minimiza propriile sale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al puterilor cognitive. Prima schemă poate părea mai extinsă cel putin deoarece unele dintre variantele interpretative nu par a avea un corespondent în cea de-a doua clasificare. Toate cele trei interpretări aferente primului criteriu au în comun următoarele două asumpții: a) formă din minte este la fel cu forma din obiect; (B) Primul obiect al puterilor cognitive este forma obiectului extramental din mintea subiectului cunoscător (A) Primul obiect al puterilor cognitive este obiectul extramental (ÎI) Primul obiect al puterilor cognitive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
încep să se stabilească pe lungi intervale de timp în comunități fixe, în principal pentru agricultură și comerț, tipurile de condiții favorabile participării populare la guvernămînt, pe care tocmai le-am menționat identitatea de grup, prea puțin amestec din exterior, asumpția egalității par să devină din ce în ce mai rare. Forme de ierarhie și dominație ajung să fie mai "naturale". În consecință, guvernările populare au dispărut, timp de mii de ani. Aceste guvernări vor fi înlocuite de monarhii, despotism, aristocrații sau oligarhii, toate bazate
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
asociației. Mai exact, pentru că toți sîntem la fel de competenți, ar trebui să ne conducem în mod democratic." Discuția ulterioară relevă faptul că opiniile pronunțate de Orator sînt în acord cu opinia majorității. Apoi dumneavoastră acceptați să concepeți un statut în conformitate cu aceste asumpții. După ce începeți să lucrați, descoperiți imediat că diverse asociații și organizații autointitulate "democratice" au adoptat multe constituții diferite. Descoperiți că și printre țările "democratice", constituțiile diferă în puncte esențiale. Constituția Statelor Unite ne oferă un exemplu: un puternic șef al executivului
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ale ficțiunii polițiste moderne, procedura criminalistică, și atinge proporții mitice, o "infuzie de set național arhetipal de lege, dreptate, moralitate și fairplay".580 Iar ideile culturale despre detectivi diseminate prin cărți, filme, bandă desenată și programe de televiziune ne formatează asumpțiile despre desfășurarea investigațiilor, de la îmbrăcăminte și gesturi, la tipul de corpuri care se găsesc în astfel de locuri.581 Roger Caillois consideră de fapt romanul polițist drept inversiunea celui de aventuri (dacă cel din urmă respectă o desfășurare cronologică a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ale istoriilor lor). Al doilea palier de continuitate este cel ierarhic, în care eroii sunt plasați pe o fictivă scară valorică a puterilor. Există un cod împărtășit de către producători și consumatori, conform căruia anumite personaje sunt "mai puternice" decât altele, asumpție esențială în derularea continuității seriale (este important de reținut că în această ierarhie se concurează doar personajele "costumate", recte super-eroii și super-ticăloșii, celelalte personaje nefiind vizate). Această ierarhie de putere nu este însă congruentă cu cea morală sau cu cea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
81. 573 Ibid, p. xv. Wright utilizează sintagma "formule narative" în accepțiunea lui John Cawelti, care le consideră "moduri în care stereotipuri și teme culturale specifice sunt întrupate în povestiri arhetipale universale". Ele sunt "construcții istorice prin care valorile și asumpțiile schimbătoare devin bunuri de masă", cele cu succes la public dăinuind, celelalte fiind uitate. 574 Ibid., p. xvi. 575 Ibid., p. xvi 576 Ibid., p. 2. 577 Despre Tarzan, arhicunoscutul erou al aventurilor din junglă, creație majoră a literaturii de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și la camioanele cu echipamente ale circului, dar agenții nu găsiră nimic nici aici. Sachs se încruntă. Oare se înșelaseră? Dar cum era posibil? se întrebă ea. Indiciile erau atât de clare. Sigur, era în firea lui Rhyme să facă asumpții pripite despre dovezi și, uneori, să greșească. Dar în cazul Magicianului, totul părea să se lege și să indice Cirque Fantastique drept ținta sa. Oare Rhyme aflase că nu găsiseră nicio bombă? se întrebă ea. Se ridică cu mișcări nesigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
implică faptul că discursul este o parte constitutivă societății și chiar un proces social ce depinde de alți factori din societate. Pornind de la delimitarea perspectivelor asupra discursului, lucrarea se va plasa îndeosebi în interiorul analizei discursului, cel puțin în ceea ce privește termenii și asumpțiile metodologice de bază, însă nu sunt excluse achiziții din celelalte științe, în măsura în care acestea sunt necesare. Astfel, în analiza unor exemple nu se va putea renunța la instrumentarul retoric, care rămâne valabil pe acest palier. Folosirea unor concepte pragmatice, precum performanță
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale societății. Totodată, școala a fost și locus-ul instituțional în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și celelalte cărți școlare care alcătuiesc literatura didactică pot fi înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în conștiința identitară să antreneze mutații în conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlare îi este atribuit un rol important în procesul de transformare a țăranilor în francezi, E. Weber (1976) punctează că "nu existau instrumente de îndoctrinare și condiționare patriotică mai bune decât istoria și geografia Franței, în special istoria" (p. 333). Asumpția pe baza căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are o jurisdicție cognitivă nu doar în cazul specific francez. Una din mizele majore constitutive acestei cărți este aceea de a arăta că România se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]