1,057 matches
-
Prezentul etern al evenimentului mitic determină durata profană a evenimentelor istorice. Ca să dăm un singur exemplu, hierogamia divină, care a avut loc in illo tempore, a îngăduit unirea sexuală, omenească. Unirea dintre zeu și zeiță se petrece într-o clipă atemporală, într-un prezent veșnic; unirea sexuală dintre oameni, când nu este rituală, se desfășoară în durată, în Timpul profan. Timpul sacru, mitic, întemeiază și Timpul existențial, istoric, slujindu-i acestuia drept model exemplar. Altfel spus, totul există datorită ființelor divine ori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
om foarte inteligent, el nu se mulțumește cu inteligența sa, caută să treacă dincolo de ea într-o înțelepciune invocată de ritmul răbdător și egal balansat al frazelor meșteșugite. Textul ne arată un atlet al inteligenței sclipitoare, ce se dorește un atemporal și înțelept conte Augenstein. Adrian MIHALACHE, "COTIDIANUL Supliment cultural", Nr. 224, 1995 (Litere, Arte, Idei, nr. 36, sept. 1995) Cartea de nisip Când discursul istoriei religiilor sau, pur și simplu, al cercetării etnologice, este trădat în favoarea celui beletristic, ne putem
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și ungurești cu cele românești, de parcă era ceva de comparat. Poate satul Pipera, și acolo e greu ca ulițe și sistematizare! Nu am avut nici o satisfacție că a ajuns la vorbele mele și că descoperă în spatele normelor europene țăranul mioritic, atemporal integrat în democrația biosferei și în țuică de corcodușe, cu un spirit antreprenorial cât să îi mai dea de băut pe credit la cârciumă. Să nu sar calu’! Țăranu’ mioritic se transformă. Și nu din cauza noastră, a ’telectualilor civilizatorii, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
scriitorului. Din această trufie nu m-a scos decât întîmplarea și, desigur, instinctul. O carte netipărită la timp rătăcește apoi multă vreme până își găsește locul potrivit în conștiința publicului și a istoriei unei culturi. Din păcate pentru dorința de atemporal a multor începători de azi, romanul e legat de istorie și fără ea se asfixiază. Trebuia să tipăresc ceea ce scrisesem atunci și nu mai târziu, cu toate că romanul acesta despre țărănimea antebelică era neterminat: nu mă interesa dacă țărănimea română continua
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
lor are un caracter liturgic, sacramental. Aureola se pune la persoanele sfinte deoarece iradiiază lumină. Pe aureola lui Iisus Hristos apare crucea, ca simbol al jertfei. În unele picturi sunt înscrise literele O W N, care înseamnă - cel ce este atemporal, veșnic. Iconarul nu-și transmite propria idee despre un obiect sau personaj, ci o descriere a ceea ce e de privit, ce a preluat de la martori, e continuat prin el și cei ce-i vor urma. Pe lângă semnificația teologică, pictura moldovenească
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Bizare tartine: două felii de cauciuc numite pâine, prăjite la un simulator, între care flutura, ca o subțire limbăroșie de pisică, o foiță lucioasă lunecoasă de înlocuitor. Fostul coleg de liceu Ștefan Olaru esteînlocuit astăzi de un domn sever, înalt, atemporal. Teabordează prompt și te copleșește relaxat, cu verdictele sale precise. Din când în când, își freacă palmele uriașe una de alta, pentru a le învia, parcă. Din când în când, își îndreaptă ochelarii subțiri pe masca perfect tăiată a noului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Îmi călăuzea ochii și buzele, cunoștea fiecare cuvânt, fiecare pictură; pentru mine, era pentru prima dată când vedeam câteva. Adeseori traducea, În franceză, În felul ei, fragmente de poeme de o Înțelepciune atât de riguroasă, de o frumusețe atât de atemporală, Încât uitam că fuseseră rostite, pentru prima oară, cu opt veacuri mai Înainte, În cine știe ce grădină din Nishapur, din Isfahan sau din Samarkand. Păsările rănite se-ascund ca să moară. Cuvinte de ciudă, de consolare, monolog sfâșietor al unui poet Înfrânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Arhanghelul psiho-pomp pornește în josul căii luminate a giorno, strecurându-se cu dexteritate pe aleile rectilinii, pavate cu materie stelară, ale complexului arhitectonic greco-latin, care se întrezărește la numai o azvârlitură de băț, încremenit ca și un Sphinx, într-o nemișcare atemporală senină, nobilă și grandioasă. Silică, bietul sau doar spiritul său, proaspăt decorporalizat, păstrând reminiscențele firii omenești, urmându-și Călăuza, își mai răsucea capul către foștii săi amici de-o viață, prelungind la extrem năuceala și tristețea de neîmpăcat, de la debutul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
asta doar dacă această „mentalitate” păguboasă a noastră, a tuturor, este percepută ca o vină asumată de către toți. Or, ea nu este ! „Mentalitatea românilor” este folosită, dimpotrivă, ca o scuză acceptată de toți : cum te poți lupta cu o mentalitate atemporală, dată, ba chiar „genetică” ? Nu poți, asta e, n-ai ce-i face ! Noi să fim sănătoși, așadar, și în rest ne-om descurca - conchide românul, oropsit de soartă, dar totuși optimist. Această tendință de evitare a responsabilității nu este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ăsta e sufletul lui, de la Traian și/sau Decebal încoace. Ieșim astfel din nou din istorie, de data aceasta pe ușa solemnă a eternității. Bucuria mea venea deci din firescul cu care părea să curgă istoria în aceste pagini, nici atemporală, nici epocală, ci doar complexă, dramatică, inteligibilă. Era un sentiment aproape estetic... Era însă și o confirmare secretă a unor convingeri profunde. Or, aici se ascunde ceva ușor pervers, ceva ce nu își găsește locul într-o gîndire așezată : bucuria
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
e nevoie de interdicții venite de la Bruxelles și de supraveghere cu ajutorul elicopterelor pentru ca vechiul consemn să fie respectat. Suverana productivitate interzice, face suspectă odihna ! Chiar a pămîntului !”, constată George Banu. Alături de acest „țăran” istoric îmi imaginez un „boier” stilistic și atemporal. Lene boierească, spune bunul meu prieten N. Boierii minții - a spus cineva, foarte frumos, doar că, neprivind niciodată un cîine în ochi, ci doar pe sine în oglindă, nu a priceput despre ce vorbește. „Să uiți ce e graba și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
energii o proiectează spre paradigma ființei omenești. Răspunzând unei astfel de chemări survenite dinspre absolut, omul evocă implorator nu doar transcendența, ci și repoziționarea sa întru transcendență. Acest pas resurecționar este un titanic avânt metafizic în care omul dobândește noblețe atemporală, iar transcendența se relevă ca demiurgie activă. Cuprins Sacrificiul sinelui în ascensiunea mistică / 11 Demonizarea eului și introspecția eșuată / 41 Asumarea transcendenței în metamorfozele suferinței / 61 Ipostaza ontică a reculegerii în templu / 113 Fluxul mundaneității inserate temporalului ce mistuie întru
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
pot lumina viața unei ființe umane integrate cotidianului. Una dintre aceste paranteze insulare ce, uneori, punctează edenic parcursul individualității umane este experiența perturbantă a erosului. Întâlnirea cu cel care ne devine drag deșteaptă și activează în noi amintirea unui ev atemporal unde ne redescoperim superiori față de persoana ce credeam că suntem. Alături de chipul pictural adorat în incandescența iubitoare, îndrăgostitul se înalță spre această dimensiune pentru a o coborâ pe pământul vieții sale de zi cu zi. El speră într-o resurecție
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
nu doar orbire metafizică ci și energia creatoare a romantismului visător. Dinspre potențialul unei asemenea imense energii se consolidează posibilitatea dăruirii depline persoanei adorate. Cu acest idol împrumutat de extazele afrodisiace cel îndrăgostit își făurește la marginea inconștienței acel ev atemporal, acel tărâm în care își postulează autodepășirea. Apoi, lăsând uitarea să-l despartă de himera-creație și de propriul statut demiurgic, o redescoperă întru final sub imboldul unei prezențe feminine, prezență care este inclusă în basmul său fiind circumscrisă matricei idealului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
doar pentru sine devenind în aroganța forței sale spirituale agent al transcendenței răsturnate, mistic al demonicului ce-i insuflă tentația îndumnezeirii negative. Aproape de cerul zeilor învăluiți în taină, sacerdotul luminos al compasiunii își urmează poteca astrală neatins de tentacolele mândriei atemporale. Pasul său spre transcendent străpunge selenar apăsarea nopții imanentului descoperind umanității sacralitatea izbăvitoare a spiritului. Întâlnirea cu răutatea celulalt implică o ciocnire opozitivă în care negativitatea opresivă își poate aroga o formă deschisă a demersului său incisiv sau una înșelătoare
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
contur uitat în noaptea naivității cotidiene. Astfel, întors prin răutatea aproapelui spre profunzimile lăuntricului, naivul își pierde naivitatea iar ochiul interior îl învăluie cu fascicolul unei priviri abisale, cu unda unei lucidități ce-și are temeiul în natura crepusculară și atemporală a spiritului său. Orbirea se risipește iar lumina frivolă a exteriorității este punctată stelar de torentul solar izbucnit din miezul unui sine redeșteptat. În acest sens, se poate spune că, adesea, suferința produsă de răutatea celuilalt înalță spiritul celui ofensat
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
se dovedește, astfel, iluzorie iar presimțirea trecerii rapide a stării de extaz, sentimentul consumului accelerat al acesteia se relevă a fi mai aproape de real. Senzația că fericirea trece prea repede nu este, așadar, doar rezultanta dorinței de a o stopa atemporal ci și ecoul relativității ca trăsătură a lumii profane, ecou care străpunge sufletul extaziat întru bucurie spre a-l atenționa neîncetat că veșnicia edenică nu se oferă din extensiile imanentului și că doar oglindiri paradisiace punctează efemer temporalul deșertăciunilor umane
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
conștiința abandonată de un celălalt pe care l-a crezut compatibil nelimitat cu sine are viziunea propriei neputințe și finalități deplorabile. În magia conviețuirii cu un altul atașat afectivității proprii, sufletul, abandonat acum, își proiecta pulsația ființării într-o iluzie atemporală, într-un crepuscul de basm ce, în mod firesc, nu putea estompa fluxul temporal dar îl neglija total neraportându-se la el. A ignora timpul înseamnă, în acest context, a închide privirea ce sesizează procesualitatea disoluției generale și efemeritatea oricărei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ceea ce descoperă prin fereastra deschisă de amănunt. Astfel, înaintând spre profunzime devin ele însele din ce în ce mai profunde. Imanentul, în acest context, este lăsat în urmă, este proiectat la periferia lucidității, imediatul fiind depășit întru saltul spre nemodficabil, spre inalterabilul de ordin atemporal și aspațial. Întâlnirea conștiinței acestui suferind cu structuri, cu repere prime, de natură metafizică, univeral-valabile implică pasul peste imanent în dimensiunea fluctuațiilor transcendente. Când un astfel de suferind citește din chipul și gestul celuilalt, el înaintează descoperind profunzimi ale spiritului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
planul mundaneității de zi cu zi este ignorată sesizarea și înțelegerea acestui meta-conflict ca principiu fundamental ființării și ierarhiilor sale inter-corelate. Pentru cel pătruns mistuitor de suferințele cu motivație spirituală principiul dualității dintre bine și rău se relevă ca trăsătură-lege atemporală și aspațială a paradigmei existențiale în care omul este inserat deplin. De asemenea, apare evident că indiferent de timp sau locație, tragedia sa, precum drama multor captivi suferințelor de ordin spiritual, va fi înconjurată de multitudinea minciunii dar și de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
acestei viețuiri respinge într-un reflex de conservare naivă recunoașterea suferinței umane individuale ca fereastră spre o posibilă transcendență ce se deschide celui îndurerat. Odată cu acest refuz este negată și acceptarea suferindului ca reper de frontieră metafizică între efemeritate și atemporal, ca punct ființial de maximă trăire unde împreună cu deschiderea către și dinspre transcendență survine și indicarea deșertăciunii drept realitate definitorie a cotidianului mundan. Suferința individuală ca sincopă cutremurantă, ca paranteză ce rupe secvențial continuumul social exprimă profetic fragilitatea existențială a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cotidian. Ele nu pot fi restrânse în perimetrul unui statut oferit de vulgul mundaneității efemere pentru că tocmai desprinderea, descătușarea de acest vulg este ceea ce răzbate dinspre prezența lor afișată paradigmatic către admiratorul impresionat în reculegerea sa cu valențe de crepuscul atemporal. Totuși, într-un mod secund și insignifiant, marile creații artistice sunt, adesea, evaluate, numite, numerotate, catalogate sau grupate într-o ordine ce ține însă, mai mult, de percepția decât de mesajul lor. Dincolo de această pecete a infuziilor temporale, ele sunt
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
total diferită în raport cu cea anterioară ci redimensionarea viziunii asupra propriului sine, dobândirea unei lucidități profunde prin care individualitatea umană se descoperă ca spirit tributar energiilor spirituale și nu vulgului mundaneității cotidiene inserate disoluțiilor materiale supuse temporalității. Melancolia întoarcerii întru paradigma atemporală a spiritualității întemeietoare ca trăire survenită pe fundalul deschis al aderării conștiinței la plutirea metafizică în depărtările marine pare a fi aici, experiența intensă oferită ego-ului întru zăbovirea reculegerii. Dar și desișul foșnitor al pădurii, vecinătatea cerului din marile piscuri
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
chipul sfântului mistuit în verticalitatea sacră a implorării sau fragmente ale vieților preschimbate întru sacrificiul proiecției spre transcendență apar în fereastra picturii ca degajări revelatorii ce irump profetic din întinderea veșnică a unui dincolo întemeietor. În spatele prim-planului pulsează adevărul atemporal și aspațial ce răzbate privirea credinciosului fundamentând un flux metafizic între evocarea prezentificantă a transcendenței, sfințirea de sine a picturii religioase și conștiința individuală ce-și începe rugăciunea întru reculegerea mistică. Statuia, ca rezultantă principală a creației sculpturale induce imaginea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ce înfruntă dual îndoiala, ea solicită credință în fapta, în acțiunea zeului ce a coborât miraculos peste un moment al trecutului consumat. O astfel de coborâre iluminantă preschimbă acel moment temporal într-o clipă abisală a miraculosului, într-o breșă atemporală ce marchează cu pecetea transcendenței deschise grosierul materiei tranzitorii. Amprenta zeului rămâne închistată elementelor substanțiale din imanent cărora le împrumută sfințenia sa radiantă ca factor spiritual evocator și taumaturgic. Prin relicvele-mărturii, conștiința deschisă întru credință Divinității, este vindecată la nivelul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]