3,106 matches
-
Popa este un spirit viu, neliniștit, nerăbdator, un muzician pentru care dispoziția ludică se constituie înt-o condiție a creației înseși. A îmbogățit literatura instrumentului său prin aranjamente muzicale care pornesc din Baroc și ajung în contemporaneitate. Cu totul recent, la Ateneu, în compania colegilor filarmoniști, a dirijorului Jin Wang, ne-a dăruit una dintre primele lucrări concertante ale instrumentului său, Concertul pentru clarinet și orchestră de Frantisek Kramar, lucrare ce aparține zonei stilistice a casicismului muzical vienez și prezentată în primă
Aniversările muzicale ale primăverii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7505_a_8830]
-
că Aurelian Octav Popa supraviețuiește prin muzică, cu un entusiasm, cu un farmec ce constituie apanajul celor aleși. Șase decenii de activitate profesională constituie pentru compozitorul Dan Mizrahi traiectul unor strădanii neistovite pe drumul muzicii. Recentul recital susținut tot la Ateneu a adus revelația unui unic aspect al personalității artistului, un moment al implicării sale atât în calitate de compozitor cât și de pianist. Semnificativ intitulată "Eu te iubesc, romanță...", seara de muzică și de poezie i-a reunit pe scena Filarmonicii, în
Aniversările muzicale ale primăverii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7505_a_8830]
-
curajoasa Marta Patreu și de echipa care editează Apostrof, o admirabilă revistă căreia îi urăm, colegial, mulți ani de apariție. Revistă de atmosferă O revistă cu ton distins, cu pagini din care răzbate o veritabilă atmosferă literară, este neîndoielnic Revista Ateneu editată de Consiliul Județean Bacău. Din numărul 5 din mai 2009 am reținut paginile dedicate poetului Ion Horea cu prilejul aniversării a 80 de ani. Cronicarul îi urează venerabilului poet "La mulți ani!" și, detaliu grăitor, mărturisește că a citit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
măsură. Pentru mine a fost o emoție care a atenuat complet murmurul celor nemulțumiți. Trecutul și prezentul se disputau în mine, în ceea ce înseamnă pentru mine: Dan Grigore și starea de zbor după un concert al domniei sale din 1985, de la Ateneul Român; Johnny Răducanu și fanteziile lui pe clape, cultul prieteniei, simțul acut al muzicii și al valorii, felul în care a însoțit mari artiști ca Miriam Răducanu, Gigi Căciuleanu, Ion Caramitru, neputința de a face compromis și dragostea lui fără
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7161_a_8486]
-
a face compromis și dragostea lui fără limite pentru Nichita, Pleșu, Dan Grigore...; felul inegalabil, unic în care Ion Caramitru spune poezie, mai ales Eminescu. Este imposibil să uit spectacolele lui cu Maestrul Dan Grigore de la sfîrșitul anilor optzeci de la Ateneu, de la sala Radio sau de aiurea, stări de grație, de alunecare în eul profund al conștientului și subconștientului. Privindu-i acum, la un moment dat am simțit că s-a strecurat, pe undeva, Cela Delavrancea cu hazul ei nebun. Și
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7161_a_8486]
-
spus, nu toate cele trei costumații ale sopranei o avantajează. Este o vedetă în adevaratul sens al cuvântului! Am rememorat cu nostalgie recitalurile de muzică și poezie susținute în anii '80 de Dan Grigore și Ion Caramitru, pe atunci la Ateneul Român; versurile, spiritul eminescian au marcat momentul suprem al colaborării domniilor lor. Și atunci, și acum. Putea fi, oare, altfel? ...cu emoție greu reținută de ambele parți ale rampei scenice ne-au reamintit că însăși "credința zugrăvește icoanele-n biserici". Bach
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
Municipiul Miercurea-Ciuc Teatrul Municipal „ Csiki Jatekszin“ 2.327,89 40 Harghita Municipiul Odorheiu Secuiesc Teatrul „Tomcsa Sandor“ 1.058,60 41 Iași Județul Iași Filarmonica Moldova Iași 10.789,09 42 Iași Județul Iași Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul“ Iași 3.720,76 43 Iași Municipiul Iași Ateneul Național din Iași 3.571,96 44 Maramureș Municipiul Baia Mare Teatrul Municipal Baia Mare 4.267,71 45 Mureș Județul Mureș Filarmonica de Stat 8.286,87 46 Mureș Județul Mureș Teatrul de Copii și Tineret „Ariel“ 3.989,01 47 Neamț Județul Neamț Teatrul „Tineretului“ Piatra-Neamț
HOTĂRÂRE nr. 1.072 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258673]
-
Organizației Națiunilor Unite, miniștrii adjuncți, șefii agențiilor de reglementare, șefii organizațiilor regionale de telecomunicații, reprezentanții permanenți/ observatorii, ambasadorii, trimișii speciali, invitații speciali, șefii de delegație, cu însoțitor, conform încadrării Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, în data de 25 septembrie 2022 la Ateneul Român 400 de persoane 532.000 lei Ministerul Culturii, prin Artexim ... 3. La anexa nr. 2, pozițiile 5-7 se modifică și vor avea următorul cuprins: 5. Cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea recepției naționale a României, ce include transport de la Palatul
HOTĂRÂRE nr. 776 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256493]
-
Municipiul Miercurea-Ciuc Teatrul Municipal „Csiki Jatekszin“ 2.424.393,84 42 Harghita Municipiul Odorheiu Secuiesc Teatrul „Tomcsa Sándor“ 749.772,33 43 Iași Județul Iași Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul“ Iași 2.439.378,38 44 Iași Județul Iași Filarmonica „Moldova“ Iași 6.824.610,31 45 Iași Municipiul Iași Ateneul Național din Iași 4.136.276,41 46 Mureș Județul Mureș Teatrul pentru Copii și Tineret „Ariel“ 2.708.809,39 47 Mureș Județul Mureș Filarmonica de Stat 5.627.265,74 48 Neamț Județul Neamț Teatrul „Tineretului“ Piatra-Neamț 1.018.880,00 49 Prahova Municipiul Ploiești Teatrul „Toma Caragiu“ 4.780.722,10 50
HOTĂRÂRE nr. 1.473 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262513]
-
Sorin Lavric Domnule Gabriel Liiceanu, cele trei zile petrecute de Herta Müller la București au fost un indubitabil eveniment cultural. Mai mult, meritul scriitoarei germane este că, la Ateneul Român, a redeschis o rană pe care noi nici astăzi n-o putem vindeca: raportul intelectualilor cu puterea comunistă. Înainte de a intra în temă, vă întreb direct: ce impresie v-a făcut Herta Müller? La emisiunea Ultima ediție de pe TVR
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
comunistă. Înainte de a intra în temă, vă întreb direct: ce impresie v-a făcut Herta Müller? La emisiunea Ultima ediție de pe TVR 1 din 3 octombrie v-ați exprimat câteva rezerve privind prestația pe care a avut-o pe scena Ateneului. Am fost atunci, și într-altfel continui să fiu și acum, într-o situație delicată. Herta Müller a fost invitata Editurii Humanitas, iar eu, pe scena Ateneului, jucam rolul de gazdă față de un musafir de onoare. Eram totodată editorul în
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
ați exprimat câteva rezerve privind prestația pe care a avut-o pe scena Ateneului. Am fost atunci, și într-altfel continui să fiu și acum, într-o situație delicată. Herta Müller a fost invitata Editurii Humanitas, iar eu, pe scena Ateneului, jucam rolul de gazdă față de un musafir de onoare. Eram totodată editorul în România al cărților ei. Premisele nu erau ale unui dialog autentic, noi nu eram doi parteneri egali, liberi unul în fața celuilalt. Politețea, curtoazia, un protocol nescris -spuneți-i
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
distrus comunismul interioritatea umană și spațiul dintre oameni, cum a făcut terci viețile și istoria noastră nu e, în zilele noastre, puțin lucru. De aici și capitalul de simpatie față de ea, de care vorbeați. r ' / Exact:. Dar apoi, pe scena Ateneului, s-a întâmplat ceva care m-a descumpănit: deja după prima întrebare, mi-am dat seama că invitata noastră nu era dispusă mental pentru un dialog. Vreau să spun: nu intrase pe scenă cu dorința de a traversa împreună cu mine
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
în joc vocația lor și sensul vieții lor într-o măsură mai mare decât în cazul unui medic, inginer, aviator sau legumicultor. Ce înseamnă să te opui în comunism? Să intrăm în tema propriu-zisă. Teza tare a Hertei Müller la Ateneu a fost următoarea: cine nu s-a opus comunismului a fost indirect un complice al regimului. Pasivitatea nu a fost o scuză, ci o eschivă. De aceea, chiar si cei care, refuzând să îngâne melodia comunistă, au scris cărți curate
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
capcană: recunoaște implicit că, ori de câte ori nu s-a opus în mod deschis comunismului, a fost indirect un complice al regimului. Herta Müller a afirmat în mod explicit că „n-a fost disidentă" și îmi amintesc că, în aceeași seară la Ateneu, a povestit la un moment dat (nu fără o urmă de mândrie în glas) cum preotul ortodox care venise să ceară bani pentru o biserică n-a știut cum să dispară mai repede când a auzit că bani o să primească
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
au salvat, cred eu, demnitatea intelectualului într-o epocă istorică mizerabilă și au demonstrat că se putea trăi și altfel decât cerea canonul oficial. Într-un regim totalitar asta e mult. Si totuși, cum răspundem la întrebarea Hertei Müller de la Ateneu: unde erau intelectualii români cînd sa ridicat Gheorghe Calciu? Acolo unde era și Herta Müller: în propria lor biografie. Ne apăram în haite, pe grupuri. Scriitorii au sărit pentru Dorin Tudoran, Institutul de Istoria Artei a ridicat glasul când Pleșu
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
e un eșec faptul că nea provocat să discutăm tot ce-am discutat până acum? Herta Müller este neîndoielnic o conștiință. Tocmai din respect pentru ea am simțit acum nevoia să revin asupra unor probleme care atunci, în seara de la Ateneu, au rămas nelămurite. Există sigur un punct în care îi dau total dreptate Hertei Müller: intelectualii nu și-au făcut curat în ograda proprie imediat după 1990. Și nu și-au făcut, pentru că au fost prea mulți cei care avuseseră
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
textului poetic eminescian, precum și a ordinei poeziilor în diferitele ediții. Vă sfătuim să citiți. Un ton de răfuială Citind grupajul de articole pe care OBSERVATORUL CULTURAL (30 sep-tembrie-6 octombrie 2010) le dedică dialogului dintre Herta Müller și Gabriel Liiceanu de la Ateneul Român, Cronicarul a rămas cu impresia unei sordide răfuieli. În loc să dea întîlnirii conturul unui remarcabil eveniment cultural, semnatarii textelor o folosesc pe Herta Müller ca pretext pentru a-l ataca pe Gabriel Liiceanu. De aceea, pe măsură ce le citești imprecațiile, capeți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
s-o admire pe laureata Nobelului. Urmarea e o stînjenitoare impresie de martor asistînd la o contrafacere vădită, seara fiind descrisă cu o pană înecată în venin deformator. Cei doi chibiți se comportă ca niște spectatori care, odată ajunși la Ateneu, uită motivul pentru care au venit acolo: să guste o seară de cultură, nu un meci de box; s-o elogieze pe Herta Müller, nu să-l calomnieze pe Gabriel Liiceanu. Și dacă la Marius Ghilezan se simte un damf
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
Nicolae Manolescu Luni 27 septembrie, la Ateneul român, a avut loc o întâlnire cu Herta Müller, scriitoarea germană de origine română, laureată a Premiului Nobel în 2009. N-am văzut de mult o sală atât de plină. Am fost foarte mândru de intelectualii români care au dorit
Foșnetul literaturii la Ateneu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6025_a_7350]
-
crearea acestei dispariții la noii oameni!, ne puneau în față marii scriitori altă crimă este suprimarea lor din manuale și a unor texte-model! Dar Premiul FIDAC? În 1938, elevă de liceu fiind, ați obținut Premiul I pe țară, decernat la Ateneul Român, la Concursul FIDAC (Geneva, Societatea Națiunilor), cu lucrarea Problemele vieții internaționale care au răsunet asupra siguranței României. Ne puteți da câteva informații despre acest concurs? Nici acesta nu era un debut literar, ci, eventual, unul de „gândire politică”. Un
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
Ică») Antonescu. În ziua anunțată, a venit cineva, care ne-a dictat ori a scris pe tablă tema (aceeași, pe toată Țara). Nu mai știu după cât timp am fost anunțate de rezultat. Mie mi s-a spus să merg la Ateneu, unde m-a însoțit doar mama, eram în uniforma de elevă, mi s-a strigat numele, “văd” doar scena, o Doamnă în vârstă, măruntă, ușor grăsuță, nu alte detalii, probabil din cauza emoției. Mi-au dat cărți, desigur căpătate gratis, de la
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
bun prieten al tatei, renumit profesor de istorie, Nicolae Ioan, care mă cunoștea de mic copil și mă aprecia, fusese vexat că nu luase Premiul I un băiat, elev al lui. Aflasem că se ocupa de acel concurs Doamna de la Ateneu, Alexandrina Cantacuzino, relativ faimoasă, legată de Societatea Națiunilor, Președintă a Societății Femeilor Ortodoxe, care crease un mare Liceu, mult respectat, în spatele Patriarhiei. Poate că, pe atunci, m-am gândit, un răstimp, să devin «jurnalist» și începusem să tai articole din
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
Mihai CANCIOVICI Lumea muzicală bucureșteană a trăit la sfârșit de stagiune un eveniment deosebit: pe podiumurile Ateneului și Studioului „Jora" de la Radiodifuziune a revenit pentru a treia oară dirijorul Christian Badea. Plecat în urmă cu 40 de ani din țară, el s-a impus pe marile scene de concert și operă ale lumii ca un muzician de
Christian Badea: „Spectacolul trebuie să fie legat de ceea ce se întâmplă în societate“ by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6231_a_7556]
-
eu, Christian Badea, cu un bagaj de cunoștințe primite din România, cu ceea ce învățasem acolo, dar cu modul meu personal de a face muzică. - Cum ați colaborat cu orchestrele din București? Ați prezentat trei mari simfonii: Fantastica de Berlioz, la Ateneu, Patetica lui Ceaikovski și Simfonia a IlI-a, cu orgă de Samt-Saens, la Radio. - Am lucrat bine, atât cu Filarmonica cât și cu Orchestra Națională Radio. România are o vână de talente foarte profunde. Sunt muzicieni serioși care trebuie capacitați
Christian Badea: „Spectacolul trebuie să fie legat de ceea ce se întâmplă în societate“ by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6231_a_7556]