1,004 matches
-
procesului de degradare a limbajului, devenit ineficient ca instrument de comunicare. Ar fi însă hazardată o încadrare a comediografului român în seria scriitorilor absurdului, la care nu poate fi alăturat din cauza distanței temporale și a deosebirilor de concepție estetică și atitudinală. Între lumea imaginată de Caragiale și cea a lui Eugen Ionescu, de pildă, este o distanță enormă rezultată în primul rând din raportarea diferită la realitatea pe care o reflectă. Deși hidoasă, lumea lui Caragiale este posibilă, și chiar nuvele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să ateste consfințirea unei direcții literare caragialiene în literatura română. Deși poate părea o exagerare, demonstrația instaurării acesteia este posibilă, întrucât ținem cont de o întreagă simptomatologie care indică instituirea unei astfel de orientări. Caragialismul denotă o sinteză estetică și atitudinală care durează de cel puțin un secol în cultura românească și care, în linii mari, se opune eminescianismului. Fără să intrăm în amănuntele vechii dispute legate de așa-numita "atitudine Caragiale"3, reținem că la începutul perioadei interbelice intelectualitatea se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
kitsch" constituie obiectul unui studiu de profunzime realizat de Gavril Maté în lucrarea Universul kitsch-ului, (Editura Dacia, Cluj Napoca, 1985). Suprapunerea șabloanelor cu profilul miticismului și respectiv al omului kitsch, dezvăluie foarte multe zone comune. Astfel, lipsa de caracter, maleabilitatea atitudinală în funcție de cerințele noilor situații, este o primă trăsătură ce îl apropie pe Mitică de "omul de cauciuc" descris de Maté. Decurgând firesc de aici, prudența extremă, manifestată drept spaimă în fața noului ce-i poate afecta statutul câștigat, definește la fel de bine
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pază. Prin parcurgerea tematicilor privind „Inițierea în căutarea unui loc de muncă“, absolvenții vor fi capabili să înțeleagă legile și mecanismele economice de piață, conceptul de piață a muncii; să se analizeze și să se autoevalueze sub aspect profesional și atitudinal; să-și identifice lipsurile și să găsească mijloacele și forța necesară pentru a le elimina. Prezentarea temelor din lucrare s-a făcut într o așa manieră încât să asigure minimul necesar de cunoștințe, celelalte privind farmecul profesiei de agent de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
INIȚIERE ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ 1. Obiective operaționale Absolvenții vor fi capabili: să înțeleagă legile și mecanismele economiei de piață să înțeleagă conceptul de piață a muncii să se analizeze și să se autoevalueze sub aspect profesional și atitudinal să stabilească punctul la care trebuie să ajungă să-și identifice lipsurile și să găsească mijloacele și forța pentru a le elimina să urmărească informațiile referitoare la locurile de muncă să abordeze agenții economici și să-și susțină interesul pentru
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
fracturiste", însă toate aceste romane sînt ancorate "într-o perspectivă unică (cea a autorului-narator-personaj principal), un discurs perfect omogen, nefisurat de nici o mutație sau schimbare de ritm. Aspectele disparate ale realului se topesc într-un amalgam menit să construiască portretul atitudinal al emițătorului. Adrian Șchiop, Ioana Baețica, Ionuț Chiva, Alexandru Vakulovski și alții aspiră să scrie cartea generației lor, să schițeze imaginea-tip a nonconformistului, dar încercările lor nu fac decât să serializeze același tip de discurs și de personaj. La
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
a diferenței dintre intuitiv și rațional. Lor le corespunde un raport dintre conștient și inconștient (primul caz) și dintre voință și putință (al doilea caz)<footnote Idem, op. cit., pp. 19-20. footnote>. Ideea este continuată pe parcursul unui alt “despre”, analizând problematica atitudinală față de actul componistic. Aici delimitează atitudinea empirică - bazată pe tatonarea unor experiențe senzoriale, spontane sau sedimentate - de atitudinea reflexivă - care ia în calcul faptul că gestul creator trece prin filtrul inteligenței, rațiunii, judecății și determină un model analitico-sintetic axat pe
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
de față, studenții au posibilitatea de a-și forma următoarele competențe: a) cognitive: cunoașterea metodelor și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice; b) instrumental-aplicative: aplicarea metodelor și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice; c) atitudinale: promovarea metodelor și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice. Capitolul I Procesele senzoriale Obiectiv central: însușirea metodelor și tehnicilor de investigare a senzațiilor. 1. Pragurile senzoriale 2. Măsurarea pragurilor senzoriale 2.1. Măsurarea pragului absolut 2.2
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de influență și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor în clasă este puternic influențată de tipurile de relații ce se cultivă: competiție, cooperare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96) Un rol important în transmiterea influențelor educative are medierea prin mediul școlar. J. Bruner consideră că „o teorie a 52 instruirii, care trebuie să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei colective. În paralel cu lupta elitelor anticomuniste de a produce o schimbare de paradigmă în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condamnator trecutul comunist, îl consideră ca o alternativă preferabilă decepționantului prezent tranzițional. Seria de studii "New Europe Barometers" (NEB), derulate între 1991 și 2004, constituie o resursă unică de date statistice capabilă să ofere posibilitatea de examinare longitudinală a tendințelor atitudinale din fostele societăți comuniste din Europa Centrală și de Sud-Est cu privire la moștenirea comunistă. Răspunsurile formulate la întrebarea " Pe o scală de la +100 la -100, unde +100 înseamnă cel mai bine, iar -100 înseamnă cel mai prost, unde ai situa fostul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în folosul țării", către o distribuție relativ egală între aceștia și cei ce consideră că răsturnarea vechiului regim a fost "în dauna țării" (40,3% vs. 35,7%). Poate cea mai spectaculoasă metamorfoză a opiniei publice românești are ca obiect atitudinal cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu, simbolurile fostului regim și încarnările umane ale comunismului. Condamnați în mijlocul vârtejului revoluționar, în data de 25 decembrie 1989 într-un proces unanim recunoscut ca o mascaradă juridică, executarea soților Ceuașescu în ziua Crăciunului a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este vorba de nostalgie și cât este vorba de considerații morale care nu nimic de-a face cu nostalgia după comunism. Însă per total, metamorfoza spectaculară a opiniei publice românești cu privire la executarea soților Ceaușescu vine pe fondul unor alte evoluții atitudinale care reflectă sentimente nostalgice. Tabel 37. Răspunsurile la întrebarea "Socotiți că soții Ceaușescu..."33 Anul Și-au meritat soarta (%) Nu trebuiau executați (%) Nu știu (%) 1992 49,0 28,5 19,5 1993 47,5 35,2 16,1 1997 28
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
924) = 28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate prezentiști (58 la sută), în sensul că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul comunist (53%, respectiv 58%). Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație Educație Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 4 clase 34,5 12,6 52,9
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent Părinții (%) Profesorii (%) ... tăi ar spune că, față de perioada comunistă, perioada actuală este mult mai bună 11,3 13
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mic, doar 61,4 la sută preluând atitudinile parentale de valorizare a perioadei comuniste. Același tipar se poate observa și în cazul în care examinăm relația corespondenței atitudinilor dintre cele atribuite profesorilor și cele deținute de către elev. Există o suprapunere atitudinală de 80 la sută între profesorii "prezentiști" (adică cei care sunt percepuți ca având atitudini de pozitivare a ordinii socio-politice actuale) și elevii care exprimă aceeași atitudine favorabilă perioadei actuale. În schimb, între profesorii percepuți a fi "nostalgici" și elevii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt percepuți ca având atitudini de pozitivare a ordinii socio-politice actuale) și elevii care exprimă aceeași atitudine favorabilă perioadei actuale. În schimb, între profesorii percepuți a fi "nostalgici" și elevii cu atitudini de pozitivare a perioadei comuniste există o suprapunere atitudinală de doar 62,8 la sută. Două concluzii pot fi desprinse în urma examinării acestor date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat însă această teză a socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal, cât mai degrabă un de pachet de caracteristici structurale (clasă, rasă, etnie, religie, educație etc.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socializării ca fiind destul de simplistă. S-a susținut că mecanismul alternativ care ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal, cât mai degrabă un de pachet de caracteristici structurale (clasă, rasă, etnie, religie, educație etc.) care îi expune pe copii acelorași experiențe de viață ca și cele avute de părinți. Puși în aceleași situații structurale și condiții existențiale, copiii vor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]