982 matches
-
divizarea grupului; prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acțiuni: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor; - profesori - părinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și a echilibrului atitudinal al cadrului didactic; denigrări; mituiri etc.; - inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulație în diverse împrejurări, prin conflicte deschise între membri marcanți ai celor două colective, toate însă cu proiecții ample în planul relațiilor ori a stabilității organizației clasei și identificabile
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
divizarea grupului - prezența și infiltrarea unor grupări delincvente, implicarea mai multor elevi ai clasei în asemenea acțiuni (furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de sinucidere, omor); profesori - parinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și a echilibrului atitudinal al cadrului didactic - denigrări; mituiri; inter-clase: prin exacerbarea stărilor de emulație în diverse împrejurări, prin conflicte deschise între membri marcanți ai celor două colective, toate însă cu proiecții ample în planul relațiilor ori a stabilității organizației clasei și identificabile prin
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
importanță pentru cadrul didactic, din perspectiva formării sale manageriale. La nivelul formării cadrului didactic, dezvoltarea și exersarea unor strategii de negociere este un obiectiv de primă importanță al managementului clasei de elevi. 7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal: pedeapsatc "7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal\: pedeapsa" Una dintre strategiile de intervenție cele mai controversate în planul managementului clasei de elevi pare a fi pedeapsa școlară. Din aceste considerente nici demersul de față nu va rezerva
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nivelul formării cadrului didactic, dezvoltarea și exersarea unor strategii de negociere este un obiectiv de primă importanță al managementului clasei de elevi. 7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal: pedeapsatc "7.2.4. Strategii de intervenție în plan atitudinal\: pedeapsa" Una dintre strategiile de intervenție cele mai controversate în planul managementului clasei de elevi pare a fi pedeapsa școlară. Din aceste considerente nici demersul de față nu va rezerva un spațiu prea amplu pedepsei ca manieră de intervenție în
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ultimul secol atitudinile sociale față de afacerile multinaționale sunt orientate pe extrema criticii virulente, marile afaceri fiind percepute drept cauzatoare majore ale tuturor bolilor incurabile ale societății postmoderne. Deși parțial motivate, abordările extremist dogmatice nu au fost niciodată pozitiv rezolutive. Stadiul atitudinal social de astăzi ar trebui să fie unul pozitiv critic într-o societate civilă coerentă, puternică și în consonanță cu afacerile. Afacerile în general, și mai ales marile concerne, sunt prea importante pentru rostuirea societății postmoderne. Societatea nu ar putea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
1995) (bazate pe diversitate, alternative, competiție, cooperare) sau sistemele spațiilor de participare ale lui Randell (în care egalitatea sau inegalitatea de informații asigură reacțiile de tip participativ); modelul Shuftan (1996) (în care furnizarea de servicii, consolidarea potențialului de acțiune, formarea atitudinală, si mobilizarea socială sunt factorii esențiali), modelul Arnold (1991) al educației populare în spirală sau modelul lui Chambers (2005) al evaluării participării în rural (PRA). Demersul are o finalitate clară: autorul are curajul profesional de a propune un model și
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
se oferă variantele de raspuns "am foarte mare încredere", "am încredere numai într-o anumită măsură" și "nu am deloc încredere", răspunsurile nu vor oferi o imagine reală asupra satisfacției în legătură cu subiectul respectiv deoarece există o mare diferență de intensitate atitudinala neacoperita între, "am foarte mare încredere" și "am încredere numai într-o anumită măsură". Unul dintre cele mai sensibile instrumente de testare a publicului este scală de atitudine. Aceasta se poate prezenta sub forma alegerii unui număr, de la 1 la
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
anterior. Exemplu: "Vă rugăm să ne precizați cum apreciați dumneavoastră următorul mesaj: "Compania X este responsabilă din punct de vedere social și contribuie, în permanență, la îmbunătățirea serviciilor sale". Variante de răspuns: Nu sunt de acord. ▪ Dezacord categoric. Măsurarea schimbării atitudinale Aceasta se realizează prin testarea atitudinii publicului înainte, în timpul și după o campanie de RP. Prin aplicarea aceluiași chestionar unui eșantion reprezentativ din publicul-țintă în cele trei faze menționate, se poate urmări cu precizie evoluția atitudinii față de organizație și, totodată
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
realizează prin testarea atitudinii publicului înainte, în timpul și după o campanie de RP. Prin aplicarea aceluiași chestionar unui eșantion reprezentativ din publicul-țintă în cele trei faze menționate, se poate urmări cu precizie evoluția atitudinii față de organizație și, totodată, amploarea schimbării atitudinale. Măsurarea schimbării comportamentului Prin intermediul unor studii și mai amănunțite, se poate constata dacă publicul a decis să treacă la acțiunea sau comportamentul dorit de comunicator. În cazul unei campanii împotriva fumatului, vom fi interesați nu numai de atenția pe care
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
socială nu se practică în mod fățiș în companiile americane, însă mulți manageri au reușit să o conserve într-o formulă verbală. Aceștia își agresează verbal subordonații, ba câteodată și pe cei egali cu ei, folosind scenarii verbale ale ostracizării atitudinale care transmit mesaje de genul: „Uite ce cred toți ceilalți despre tine”. Cruzimea rezultatului avut în vedere este remarcabil de similară cu cea avută în vedere de ostracizarea socială: agresorul dorește ca victima să se simtă universal displăcută, disprețuită și
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pază. Prin parcurgerea tematicilor privind „Inițierea în căutarea unui loc de muncă“, absolvenții vor fi capabili să înțeleagă legile și mecanismele economice de piață, conceptul de piață a muncii; să se analizeze și să se autoevalueze sub aspect profesional și atitudinal; să-și identifice lipsurile și să găsească mijloacele și forța necesară pentru a le elimina. Prezentarea temelor din lucrare s-a făcut într o așa manieră încât să asigure minimul necesar de cunoștințe, celelalte privind farmecul profesiei de agent de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
INIȚIERE ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ 1. Obiective operaționale Absolvenții vor fi capabili: să înțeleagă legile și mecanismele economiei de piață să înțeleagă conceptul de piață a muncii să se analizeze și să se autoevalueze sub aspect profesional și atitudinal să stabilească punctul la care trebuie să ajungă să-și identifice lipsurile și să găsească mijloacele și forța pentru a le elimina să urmărească informațiile referitoare la locurile de muncă să abordeze agenții economici și să-și susțină interesul pentru
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
deschis spre alte culturi, să gândească critic, să selecteze, să se adapteze și să interpreteze lumea mereu schimbătoare, de a evalua corect valorile morale. Trecerea la o societate bazată pe o reală democrație presupune schimbări în plan intelectual, cognitiv, moral atitudinal și acțional. Cultivarea unui anumit tip comportamental și moral se realizează începând cu primele contacte sociale. Copiii percep ceea ce este în jurul lor, dispun despre reprezentări în mediul natural în care trăiesc și admiră ceea ce îi inconjoară. Școala trebuie să transforme
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
să le stimuleze simțul răspunderii, să-i recompenseze pentru inițiativele și contribuția lor la activitatea performantă din organizație. Eficiența comunicării inter-organizaționale este dependentă de calitatea și funcționalitatea sistemului informațional, iar cea a comunicării interpersonale din organizație este influențată de factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
destinat s nasc altul, în cadrul unei evoluții ascendente a vieții psihice umane, care are la baz o progresiv amânare a actului motrice, avea s rețin Ralea, ca principiu de înțelegere și sens al amânrii, aplicate în disocierea și interpretarea faptelor atitudinale, de conștiinț, deci umane. Întemeindu-și demonstrația pe o subtil analiz comparativ a reacțiilor psihice ale omului și a reacțiilor celorlalte viețuitoare, (a animalului flmând npustit asupra hranei, a câinelui biciuit care se va salva prin fug, chiar a fluturelui
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
trecerea la acțiunea deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
activități casnice - întrebările privind temele școlare, ajutorul la rezolvarea temelor, discutarea alegerii cursurilor (curriculum la alegere) cu copilul etc.; activități școlare - participare la acțiunile întreprinse de școală. Centrarea atenției părinților pe rezultatele școlare poate duce la neglijarea problemelor dezvoltării afectiv - atitudinale a copilului. Efortul pentru însușirea cunoștințelor școlare generează adeseori rezistență din partea copiilor, iar părintele trebuie să aleagă: fie să aibă răbdare, înțelegere, fie să pară mai exigent, mai dur. Cu cât se simte mai responsabil, cu atât pare mai exigent
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
școlară a copilului. Acțiunea educativă a familiei este eficientă atunci când obiectivele ei sunt în concordanță cu obiectivele educative ale școlii. Obiectivele fundamentale comune ale educației familiale și ale educației școlare sunt considerate: cunoașterea copilului și dezvoltarea lui psihosocială (aptitudinală, motivațională, atitudinală). Cercetări cu privire la raporturile educative părinte - copil și la raporturile familiei cu ceilalți factori educativi, în special cu școala și cu grupurile de similitudine, au pus în evidență că rolul educatului este activ, copilul este actor al propriei educații. El poate
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
cu posibilități de cooperare și de comunicare eficientă. Folosirea sistematică a metodelor moderne, presupune desfășurarea unor relații de comunicare eficientă și constructivă în cadrul cărora, toți cei care i-au parte la discuții, să obțină beneficii în planurile cognitiv, afectiv - motivațional, atitudinal, social și practic aplicativ. Folosirea metodelor moderne de predare - învățare - evaluare nu înseamnă a renunța la metodele tradiționale ci a le actualiza pe acestea cu mijloace moderne. Astăzi se recunoaște din ce în ce mai mult că școala trebuie să se schimbe radical, astfel încât
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
lumea prin medierea discursului; în consecință, textul valorează doar în măsura în care comprimă o imago mundi, o reprezentare a cosmosului. De altfel, cele trei ipostaze lirice ale eului la Blaga (eul stihial/panic, „omul problematic”, eul regresiv) sunt delimitate în funcție de câteva constante atitudinale, asociate unor nuclee ale imaginarului și întrupate în forme retorice proprii. Însă poate cea mai bună carte a criticului este Jocul poeziei, care se concentrează asupra evoluției liricii românești din secolul trecut. Utilizând un corpus poetic generos - de la George Bacovia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
definiției Comitetului Național Unit pentru Dificultăți de învățare (NYCLD) din S.U.A., definiție propusă în 1987, dificultățile de învățare (apud 1, p. 188). O clasificare sintetică întâlnită în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultăți de învățare induse: a) intrinsece: acțional-procedurale, organizaționale, atitudinale, valorificate, ocazionate; b) extrinsece: calitatea precară a procesului instruirii/predării, suprasolicitarea școlară, lipsa unui regim de activitate intelectuală, nivelul cultural și material scăzut în familii, lipsa de interes a familiei pentru învățarea școlară, lipsa colaborării familiei cu școala; 2. Dificultăți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
frumosul. Consider că cele expuse în lucrarea de față vor contribui la soluționarea, într-o oarecare măsură, a problemei abilitării manuale la deficientul mintal, a cărei integrare socialprofesională este dependentă de programele de abilitare reabilitare, de gravitatea deficienței, de condițiile atitudinale și materiale create acestora de către societatea din care și ei, copiii deficienți mintal, fac parte. Lucrarea de față și-a propus să demonstreze că, dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal prin activități de artterapie, ergoterapie, terapie psihomotrică și abilitare manuală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este tipul de activitate, conform căruia întâlnim: * Obiective informative (informaționale) care se referă la activitatea predominant intelectuală, adică ce trebuie să cunoască, ce concepte, termeni, noțiuni, teorii urmează să- și însușească elevii; * Obiective formative care se referă la activitatea predominant atitudinală, adică la deprinderile de comunicare și de observare, la priceperile, atitudinile și calitățile personale pe care trebuie să și le dezvolte elevii prin participarea la lecție. După criteriul temporal se disting: * obiective pe termen lung (pentru anul școlar), * pe termen
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]