7,165 matches
-
în holul lui Evie, cu cioburile căzute din gemulețul de lângă ușa principală și candelabrul austriac de cristal al lui Evie care scânteiază ca o bijuterie pentru locuințe. Singurul alt obiect e-o măsuță în acel stil provincial franțuzesc alb și auriu. Pe măsuța franțuzească e-un telefon très oh-là-là cu receptorul mare cât un saxofon de aur așezat într-o furcă de aur peste o cutie de fildeș. În mijlocul cercului de butoane e-o camee. Foarte șic, probabil că-și spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de la Hotelul Congress. Sunt o femeie cu o jumătate de față sosind la un hotel de lux, unul dintre hotelurile alea ca un palat uriaș din teracotă smălțuită construite acum o sută de ani, unde portarii poartă frac cu galoane aurii pe umeri. Eu port un peignoir și-un capot de baie. Fără văluri. Jumătate din capot s-a prins în portieră și a fost târâtă pe autostradă pe ultimii treizeci de kilometri. Penele mele de struț put a fum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în cap. Iar eu stăteam acolo și-mi ziceam, mare descoperire. Și-mi ziceam că-i în regulă. Orice relație ar trece prin momente grele ca ăsta. Sari la Calgary, Alberta, unde Brandy a mâncat supozitoare Nebalino împachetate în folie aurie pentru c-a crezut că erau ciocolățele Almond Roca. S-a enervat așa tare, că l-a transformat pe Harper Collins în Addison Wesley. Aproape tot timpul cât am stat în Calgary, Brandy a purtat o jachetă de schi albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
erau sparte. Vagoanele-platformă erau răsturnate și încărcătura lor de bușteni și lemne de foc era împrăștiată peste tot. Vagoanele cisternă îndoite și scăpând lichid. Vagoanele pline de cărbune și așchii de lemn erau prăvălite și strânse în mormane negre sau aurii. Mirosul crâncen de amoniac. Mirosul plăcut de cedru. Soarele era puțin mai jos de linia orizontului și lumina ajungea la noi de sub lume. Erau lemne de încărcat în camionetă. Lăzi de budincă instant cu glazură de unt. Lăzi cu hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
bine de adjutantul Popianu. "Știți, nu bea nimic altceva decît ceai de tei îndulcit cu miere. Iar de mîncat, nu mănîncă nimic. Absolut nimic." Radul Popianu și-a ridicat brusc privirea, de parcă s-ar fi ars cu buzele în lichidul auriu, înmiresmat. "Și prințul? Prințul știe?" K.F. a făcut o față lungă și severă. A tăcut preț de un minut, poate chiar două. Adjutantul Popianu se străduia să nu soarbă cu zgomot ceaiul de tei și din pricina asta gîtul i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la domnișoara K.F. Nu mai semăna deloc cu guvernanta pe care o știuse, timidă și cumva cam prostuță, care se ținea ca o umbră după prinț și ca o mamă în preajma răposatei Sofie. Era o adevărată stăpînă, avea o lumină aurie pe chip și respira profund ridicîndu-și pieptul. "Să spunem că accept. Accept o alianță cu dumneavoastră, deși niciodată forța ordinii nu trebuie să se alieze cu cineva. Ordinea e ordine și nimic altceva, de aceea nu are nevoie de nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
viață a zilei lui Dumnezeu! Dar vai, dacă era tot vis? Oare rumeneala ce‑i intrase deodată În sânge, invadându‑i trupul și inima care acum tresăltau, oare sângele cald și năvalnic, ca o mantie solară, o mantie străvezie și aurie, care‑i Învăluia trupul peste velința jilavă și rece pe deasupra căreia purta odoare de mătase, era tot vis? Oare și ăsta era tot vis, izul pământului care‑i umplea nările amorțite de atâta somn și lâncezeală, mirosul reavăn al pământului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de‑a lungul trunchiului, Încât ai impresia că o iau la fugă două vietăți, la fel de sprintene, și totuși atât de diferite: o veveriță cu blană scurtă și roșcată, și o alta care se târăște după ea, cu blană mițoasă și aurie. Nu sunt gemene (gândea fetița), doar surori: de aceeași mamă și de același tată. Așa cum sunt ele trei, Hana, Miriam și Berta (adică ea), trei surori de aceeași mamă și de același tată, și totuși atât de diferite. Hana și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Drumul pornea imediat din mahalaua Aradului - În macadam, care se curma brusc la cărămidărie, de unde Începea un drum de țară, vara prăfos, iar toamna băltit și noroios, dacă nu era total desfundat. Dar și ploaia preface praful Într‑o noroială aurie vârtoasă, care se lipea de roți și de spițe, iar caii se Înglodau În lut ca‑n aluat. Chiar și șaretele ușoare, și până și trăsura domnului subprefect lăsau urme adânci În glod, darămite o căruță greoaie la care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
care o aveam de la el Încă de la Începutul relației noastre; panglica neagră de catifea apăruse Într‑o poezie precum o enjambemenet ce trecea de la un vers la altul, precum cordeluța care‑mi trecea de la o tâmpă la alta peste pletele aurii. Am tăiat panglica cu foarfecele, care nu știu ce căutau În mâinile mele, poate voisem să‑mi tai părul - și căderea s‑a Încetinit. În clipa În care am rupt prima scrisoare am știut că nu mai exista cale de Întoarcere, În ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
că ar putea ajunge să ducă lipsa de alimente. Gustoșii Mahi-Mahi reprezentaseră dintotdeauna o adevarată mâna, care le permitea să petreacă luni întregi în larg, căci erau foarte bogați în proteine. Aparțineau familiei pe care europenii au numit-o peștii aurii, deși aveau capul mult rotunjit, cu o frunte dura și proeminenta. Acești pești ajung până la doi metri lungime și până la cincizeci de kilograme, si, cu toate ca obișnuiesc să se dedice prinderii de pești zburători, s-ar crede că cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se învârtă în jurul oricărui obiect plutitor, lăsându-se foarte usor prinși cu ajutorul unei momeli puse într-un cârlig. Un lucru curios cu privire la ei este că în momentul când sunt trași pe punte culoarea lor frumoasă, argintie, se transformă într-un auriu murdar, cu pete albastre, însă după ce mor își recapătă culoarea de la început. Oamenii de pe Marara îi capturau folosindu-se de harpoane sau de cârlige de sidef, de os sau de lemn, pe care le fabricau cu multă răbdare, cu ajutorul rudimentarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
care nu le puteai rupe cu mâinile. Pe fiecare pungă argintie era imprimată cu vopsea neagră inscripția „rezistent la viermi”. Aveam fasole verde rezistentă la viermi și tocăniță de pui la ceaun și știuleți întregi de porumb dulce cu bobul auriu. În fiecare pungă zuruia câte ceva, ca niște vreascuri sau pietricele sau nisip. Fiecare pungă, o pernă argintie umflată cu azot pentru a-i păstra conținutul mort. Lasagna cu sos de carne sau ravioli cu brânză. Rezistente la viermi ori ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a se adresa cuiva anume. Sau poate adresându-se tuturor. — Acru, spune Mama Natură. Ca o lumânare de aromaterapie cu lămâie și clei de aeromodele. — E din cauza subnutriției, spune doamna Clark, legând momâia domnului Whittier cu un șnur de mătase aurie. Pe măsură ce arzi grăsimile, crește concentrația de acetonă din sânge. Sfântul Fără-Mațe își miroase mâna și flegma parcă îi zuruie în cap. Reverendul Fără Dumnezeu ridică un braț și adulmecă la subsuoară. Taftaua umedă e acolo mai întunecată din cauza transpirației, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ar trebui să avem o ceremonie funerară, spune Sora Justițiară strângându-și Biblia în mâini. Cum domnul Whittier e cărat la subsol, împachetat strâns într-o perdea roșie de catifea luată de pe promenada imperială chinezească, legat cu panglici de mătase aurie din hol, ar trebui să ne strângem în jurul lui și să vorbim adânc. Ar trebui să cântăm un imn. Nimic prea religios, ceva ce-ar da bine. Tragem la sorți să vedem cine trebuie să bocească. Tot mai mult facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
îngrozitor trebuie să se întâmple. Din cabina lui din culise, îl purtăm pe domnul Whittier pe scenă și pe intervalul din mijlocul amfiteatrului. Îl cărăm prin holul îmbrăcat în catifele albastre și jos pe scări în foaierul maiaș portocaliu cu auriu de la primul nivel al subsolului. Sora Justițiară spune că i se tot resetează ceasul. E un semn clasic de bântuire. Apoi Baroneasa Degerătură afirmă că a găsit un punct friguros în fumoarul gotic. În galeria celor O mie și una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
negru. Salonul Renaștere italiană de satin verde. Fumoarul gotic de piele galbenă. Galeria celor O mie și una de nopți, de culoare violet. Foaierul maiaș portocaliu. Promenada chinezească roșie. Fiecare încăpere într-o altă culoare adâncă, dar cu aceleași note aurii. Nu camere, ar spune domnul Whittier, ci scenografii. Purtăm cadavrul împachetat prin cutiile astea mari și răsunătoare în care oamenii devin regi, împărați sau ducese pentru prețul unui bilet la film. Încuiate în biroul din spatele barului din hol, în debaraua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
astea, încețoșate de nori din pânze de păianjeni. Scaunele sunt acoperite cu mohair negru, care zgârie ca mușchiul uscat de pe coaja copacilor. Toate lucrurile negre din amfiteatru, fiecare spătar de scaun și margine de covor, sunt accentuate de același chenar auriu intens. Dacă vreți cu tot dinadinsul, firetul e din aur adevărat. Fiecare încăpere depinde de ce credeți. Înveștmântați în mătăsurile și catifelele ca din povești, acoperiți cu sânge uscat, grupul nostru e negru și se mișcă prin întunecime. În lumina slabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de infanterie. Nimic care să plătească atât de bine pe cât aduna Flint, cu picioarele ieșindu-i din crăpătura laterală a unei rochii de seară din satin verde, cu degetele de la picioare prinse în ciorapi de plasă și ieșind prin sandale aurii. Flint se oprea între melodii și pumni doar atât cât să-și mai întindă niște fond de ten peste vânătăi, cu țigara având un inel roșu în jurul filtrului. Sânge și ruj. Târgurile locale erau o afacere bună, iar întâlnirile motocicliștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
e dragă dar, Dumnezeu mă ierte, aș da orice ca fiica noastră să-i fie deopotrivă. Ema împărtășea dorința mamei. Iubea ușurința Luanei de a face orice, adora părul de culoarea lanului de grâu, gătit ca de sărbătoare cu zulufi aurii, îi venea să-și apropie buzele de gura sănătoasă, cu dinți puternici iar cele mai fericite vise închipuiau o Emanuela zveltă, atârnată de creanga mărului de la poartă, așa cum o descoperea în fiecare dimineață pe verișoara ei. Visă, într-o noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
comunice cu cei din jur, prin sunete ascuțite și ferme. Luana cumpăra rochițe și fundițe așteptând cu nerăbdare ziua când, mândră, nevoie mare, se va plimba de mânuță cu fetița ei gătită în hăinuțe frumoase, cu perișorul plin de bucle aurii strâns în funde albe. Îi venea să râdă văzând cum, în ciuda aversiunilor de odinioară, visa să-și împopoțoneze copilul cu fundele uriașe ce-i marcaseră copilăria. Radu își privea odorul cu ochi pierduți. El nu putea realiza sfânta împlinire cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
vârstă avea. Putea să aibă Între paisprezece și douăzeci de ani. Era destul de neîngrijit, dar fără urmările foametei, nelipsite la cei mai mulți. Maioul lui alb, jegărit, avea pe piept un logo cu un animal (un urs?), sub niște litere albastre cu auriu care alcătuiau cuvântul BERKELEY. Băiatul părea totodată pierdut și foarte concentrat. Se uita oare la ei? Ea l a privit de vreo două ori, dar de fiecare dată el Întorcea capul În altă parte. Să stabilești un contact vizual cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
iar Adam s-a trezit Într-o pădure din Europa. Un desiș de arbori cu creastă ascuțită Înghițise dulapul, iar dintre copaci s-a ivit călare un chipeș tânăr blond, alunecând peste ierburile ruginite. Deasupra peisajului se rotea cerul Însorit, auriu și dungat de nori stranii. Mai era și un castel de culoarea mierii, dar acela a fost retezat de un larg semicerc de lumină și s-a pierdut În golul lăptos. Îmi pare rău, aici e locul unde se Îmbucă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la Singapore nici nu se vede așa ceva! șșșșt! Ecranul era un vârtej de nuanțe sclipitoare. Johan Încercă să urmărească povestea, dar i se păru că n-are nici cap, nici coadă. Vedea numai culori Învălmășite. Dealuri albastre. Pârâuri de pânză aurie. Câmpuri de un verde fluorescent. Râuri de cobalt pur. Un cer violet. Era o fată care se dă drept băiat și se Îndrăgostește de un băiat. Ea Îl iubește, dar el n-o iubește. Mai bine zis el Îl iubește
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sfioșenie afectată, apoi și-a Întins mâinile În lături. Carnea brațelor Îi atârna și avea pulpe foarte dezvoltate. Din culise au apărut doi bărbați În haine de seară ieftine. Purtau cu ei un piton cu pielea În romburi negre și aurii. Au așezat șarpele pe umerii și de-a curmezișul pieptului femeii, ea s-a Întors cu fața spre public, reptila a lunecat leneș pe lângă sâni spre despicătura dintre coapse, până ce a oprit-o cu mâna. În fluierăturile și aplauzele spectatorilor
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]