1,337 matches
-
chip sau pe file - stare divină surpând omeneasca mea stare:/ un fel de scriere era/ pe mine numindu-mă/ pe mine scriindu-mă”), dă nota specifică a primelor sale plachete de versuri. Semeț solitară, atemporală, vocea lirică rostește o elegie austeră, încifrată inițiatic, despre suferința în lume, nenoroc, căutare de sine sau eros arzând sub semnul tragic al lui Orfeu: „sub mâna care te mângâie/ți se deschide carnea/ca sub cuțit un drum/dintr-un tărâm/în celălalt tărâm”. În
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
a ceda/ dreptul de întâi născut/ cuvântului. Nu-l mai privește./ Cum eu vorbindu-ți Esau/ astăzi din afara lui/ rămân mut și orb/ și uitând că pe-atunci/ piramida avea doar statut/ de mormânt.” (O anume uitare). Noul registru este auster, criptic, existențialist. În Poemele dinaintea tăcerii (1999) și Între pereții de plută sau Moartea după Doclin (1999) se produce o altă schimbare. Discursiv, impetuos, retoric, gingaș, demonstrând temeritate în invenția formală, D. își construiește mental zbuciumul agoniei. Aici este folosit
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
iar poemele alese din Arcul aurorii și Ceas de umbră indică și îmbogățirea registrului său poetic. Îndeosebi culegerea din urmă poate fi considerată drept atestatul unei adevărate resurecții lirice. Volumele secvente antologiei de autor din 1970 - Corabia de fum (1971), Auster (1973), Grăunțele timpului (1976), Sandala lui Empedocle (1980; Premiul Academiei), Poligonul de tir (1984), Monotonia metronomului (1985) - sunt dezvoltarea poetică firească a obsesiilor majore enunțate în ciclurile inițiale și adaugă ipostaze noi sub aspectul tematic și al discursului liric. B.
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
București, 1956; Romanul Caterinei Varga, București, 1960; Când era Horia împărat, București, 1962; Arcul aurorii, București, 1962; Ceas de umbră, București, 1966; Pământ al Patriei, București, 1970; Cupa de aur, pref. Traian Stoica, București, 1970; Corabia de fum, București, 1971; Auster, București, 1973; Grăunțele timpului, București, 1976; Patria mea, plai al Mioriței, București, 1977; Sandala lui Empedocle, București, 1980; Poligonul de tir, București, 1984; Monotonia metronomului, București, 1985; Cântec despre țară, Cluj-Napoca, 1987; Între Capșa și Corso, București, 1998. Traduceri: G.
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Perpessicius, Opere, VII, 250-252, IX, 46-49; Piru, Panorama, 99-100; Tomuș, Carnet, 41-43; Ilie Constantin, Vlaicu Bârna, „Cupa de aur”, RL, 1970, 33; Barbu Solacolu, „Corabia de fum”, VR, 1971, 11; Popa, Dicț. lit. (1971), 95; Călinescu, Literatura, 51-53; Ioana Crețulescu, „Auster”, VR, 1973, 6; Petroveanu, Traiectorii, 101-105; Felea, Secțiuni, 161-163; Crohmălniceanu, Literatura, II, 512-514; Micu, „Gândirea”, 629-632; Valeriu Cristea, Ca Fortinbras, RL, 1977, 5; Ovidiu Ghidirmic, Lirism muzical, RL, 1978, 23; Ov. S. Crohmălniceanu, Lirism și evocare, RL, 1980, 37; Lit.
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
lui B. până la punctul culminant reprezentat de Joc secund, și reproiectând apoi, prin interpretarea acestuia, lumini asupra traseului parcurs. Formal parnasiene, primele poeme (considerate, retrospectiv, simple „exerciții de digitație pentru poeziile de mai târziu”) acoperă de fapt cu perfecțiunea rece, austeră și convențională a modelului o energie - uneori chiar o înflăcărare - aproape romantică. Cultul formei e păstrat, ca la Hérédia, Leconte de Lisle ori Macedonski în ultima sa perioadă de creație, lirismul însă nu mai poate să-și păstreze maxima obiectivare
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
După acest eveniment, Anglia a cunoscut unsprezece ani de interregnum, cănd monarhia a fost abolita, iar responsabilitățile țării au fost preluate de Lordul Protector Oliver Cromwell. Puritanii, noi instalați în funcții importante, au impus un mod de viață restrictiv și auster. Au interzis reprezentațiile teatrale și jocurile de noroc. Sărbătorile religioase precum Paștele sau Crăciunul au fost interzise, fiind considerate de origine păgâna. Perioadă de interregnum a fost un experiment interesant pentru secolul al XVII-lea, în care s-a demonstrat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
un dușman înfocat al jansenismului<footnote http://jansenism.vocabular.ro: Jansenism s.n. Curent social-religios apărut în Olanda și în Franța la mijlocul sec. XVII, care exprimă opoziția unei părți a burgheziei față de iezuitism, preluând concepția despre prestinare și propovăduind o morală austera. Din fr. jans'enisme. (accesat la data de 22 iu. 2009) footnote>, mai ales datorită atacurilor acestei confesiuni la adresa iezuiților, de care cardinalul era foarte atașat. Predecesorul său, Richelieu, fusese și el un oponent al jansenismului, fiind un dușman declarat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nu sunt altceva decât personificarea insolită a două concepte, aspect ce interesează literatura. În rezumat, conținutul se reduce la confruntarea dintre poziția Lumii care, direct sau indirect, apără fără sfială orientarea epicureică, laică, și poziția Înțeleptului, care propune formula vieții austere, chiar ascetice, mereu cenzurată de grija trecerii în lumea de dincolo. El izbutește să înfrângă energia argumentativă a Lumii, decretând, în spirit umanist, dar ascetic, superioritatea ființei raționale. Fraza e antologică: „Nu rob, ce stăpân lumii Dumnezeu te-au lăsat
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
lui Valeriu Braniște, generozitatea lui Vasile Goldiș ascunsă sub un chip impenetrabil, spiritul mucalit al tribunului O. Goga. Sobrietatea nu cedează nici o clipă locul efuziunii, proza e de jurnal intelectual discret, păstrând doar amănuntul semnificativ și impunând amprenta unui spirit auster. SCRIERI: Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș, Cluj, 1934; Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane, Alba-Iulia, 1939; Originile, dezvoltarea și desăvârșirea limbii române literare, București, 1970; Amintiri și portrete, Timișoara, 1975. Antologii: Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace, I-IV
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
simțit mirosul unui foc de lemne. Gustul plăcut și puțin acrișor se îmbina cu răcoarea brumei de pe câmpul golaș. Bătrânul a tras adânc în piept, cu lăcomie, o gură de aer de iarnă. Unda unui surâs i-a colorat chipul auster. Și-a mijit puțin ochii. El era bărbatul ce respira cu nesaț vântul înghețat mirosind a foc de lemne. El. Aici. Acum. Sub cerul acesta... Bătălia la care avea să ia parte și războiul și chiar propria lui moarte i-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
urmă-i nici o pârtie. ZUGRAVUL Adecă, cum s-ar prinde asta? POETUL Ți-oi descoase-o. Nu vezi cum toate treptele de oameni, oricum ar fi de soiul lor, atât cei superficiali și linși precum și aciia de natură trează și austeră, îi oferă lui Timon serviciile lor? Vezi, bogăția lui cea mare, care atârnă de natura sa bună și milostivă, biruie și câștigă sub stăpânirea [ei] tot soiul de inimi; de la lingușitorul cu obraz de oglindă până la Apemantus, care iubește puține
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fum parfumat să se ridice stâlp până la bolțile arcuite gotic. Acum era surprins. În loc de o asemenea încăpere imensă, stătea într-o cameră cu puțin mai mare decât sala de mese a navei imperiale care îl adusese pe Pământ, cu mobilier auster și pereți cenușii, afumați pe la colțuri. Rimio era un războinic prea încercat pentru a nega față de el însuși că făcuse, încă de la început, greșeala asupra căreia îl avertizase Kasser. Nu încerca să-ți imaginezi Abația ca pe o mănăstire precum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
găsea nici o hibă în logica femeii, povestea ei îi părea lui Rim prea simplă pentru a fi adevărată. Semăna mai degrabă cu dramele epice atât de gustate la Curtea Imperială, decât cu o situație care ar fi putut exista în austera și autoritara Abație. Decise însă că nu avea de ce să o contrazică pe Maria. ― Cred că ești sinceră, deși să știi că explicația asta nu e de-ajuns pentru a înțelege ce s-a întîmplat în noaptea aceea. ― Și ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ultima reîncarnarepentru a sublinia acest caracter al lui Christos: “Asta ne învață Christos prin răstignire: depășirea planului trupesc prin învingerea cărnii prin spirit. Învingerea eului inferior de către eul superior, eul spiritual”. </footnote>. În această calitate, el a dus o viață austeră din punct de vedere material (manifestare a corpului astral) și sentimental (manifestare a corpului intelectual), dar bogată din punct de vedere mental (manifestare a corpului sufletesc). În același context, el avea calități psi pronunțate: − premoniție: propria sa răstignire (Matei, 26
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
din frâu. Fiecare își poartă responsabilitatea față de sine; dacă ne asigurăm propria fericire și bucuria de propria viață într-o măsură rezonabilă, le putem împărți cu cei din jur. Puritanismul credea orbește în interpretarea literală a Scripturii și propăvăduia viața austeră și disciplinată, munca sârguincioasă, standardele morale înalte; în ciuda sistemului lor rigid de credințe, puritanii nu s-au putut sustrage înclinației spre plăcere; plăcerile și rentabilitatea viciului n-au putut fi negate complet. Credința că doar munca grea are valoare este
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nu știe nimic, că ai obligația de a căuta iar și iar căci a cunoaște ceva nu aduce cine știe ce beneficiu. Spre deosebire de prețuirea pentru Socrate, Montaigne nu-i apreciază pe Platon sau pe Aristotel. Reabilitează memoria lui Epicur, evocându-i morala austeră, principiile austere, viața exemplară și virtuoasă. Montaigne este catolic prin comportament și prin faptul că Franța era catolică; este de acord cu catolicismul, dar cu siguranță nu orbește. Crede în existența lui Dumnezeu, dar e convins că a fi creștin
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nimic, că ai obligația de a căuta iar și iar căci a cunoaște ceva nu aduce cine știe ce beneficiu. Spre deosebire de prețuirea pentru Socrate, Montaigne nu-i apreciază pe Platon sau pe Aristotel. Reabilitează memoria lui Epicur, evocându-i morala austeră, principiile austere, viața exemplară și virtuoasă. Montaigne este catolic prin comportament și prin faptul că Franța era catolică; este de acord cu catolicismul, dar cu siguranță nu orbește. Crede în existența lui Dumnezeu, dar e convins că a fi creștin înseamnă "a
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
perfecționeze. Din exterior, totul poate părea amuzant, ridicol chiar, când, de fapt, trebuie văzut aici un proces de ucenicie bazat pe cea mai exigentă simplitate și lipsit de orice element inutil. Redusă la esențial, kata este un ritual concis și auster de progresare spre esențial. Această formă de Învățare este nonverbală, ea se face de la hara la hara, de la centrul vital al maestrului care o execută la cel al Învățăcelului care o reproduce riguros și fără discuții. În alte contexte, se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ceea ce ar corespunde zonei cunoscute sub denumirea Banat. 3. Firma este creația a doi întreprinzători, frați, născuți în zona rurală (comuna Y) și absolvenți ai Facultății de Chimie Industrială, respectiv Economie, din Timișoara. Cei doi au crescut într-un mediu auster, impregnat de valori specifice etnicilor germani din zonă, fiind obișnuiți cu munca grea a atelierului de dărăcit al tatălui lor. Acesta le-a insuflat interesul pentru „curățenie”, în sens propriu, dar și figurat. Cei doi au ajuns la ideea că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și Carpocrat în lucrarea Contra ereziilor a lui Irineu din Lyon sau al lui Tertulian care în Căsătorie unică, aduce și el învinuiri sadduceenilor și epicurienilor. Câteodată, unii recunosc virtutea lui Epicur, faptul că el a dus o viață sobră, austeră, dar îi condamnă concepția lui imanentă despre lume. Toți creștinii simt că, odată cu filosoful Grădinii, combat o gândire care pune efectiv în pericol viziunea lor despre lume, și deci puterea lor asupra lumii. în ciuda scolasticii medievale creștine și a iubirii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și apoi prin Purgatoriu înainte de a ajunge în Paradis - o dialectică subtilă... -, Lorenzo Valla își începe periplul cu Leonardo Bruni, purtător al stindardului stoic. Pentru el, binele suveran rezidă în virtute - care e un scop în sine. E cunoscută opțiunea austeră a școlii filosofice; Valla nu aderă la ea, ascetismul eroic nu-i convine deloc. Onoarea și gloria constituie tot atâtea false valori și virtuți ridicole. Pasiunea romană pentru sinucidere este inacceptabilă. Caton, Scipio, Lucrețiu? Niște ficțiuni. Mucius Scevola, Regulus? Niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Erasmus. Eusebiu dă și câteva detalii ale meniului: vinul casei, legume, clapon, o spată de oaie calitatea I - dixit Eusebiu -, patru potârnichi și un superb platou cu fructe - harbuz, pepene galben, smochine, pere, mere și nuci. Suntem departe de rigoarea austeră și monahală, departe chiar și de boțul de brânză și de pâinea uscată a lui Epicur, după cum suntem departe și de păcatul lăcomiei edictat de Biserica oficială care asociază păcatul cu plăcerea încercată atunci când mănânci sau bei - ba până și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui s-a ocupat încă de la naștere o femeie de la țară. Născut la castel, Michel trăiește vreme de doi ani într-o familie de țărani simplă și sobră, nu departe de domeniul părintesc. Acolo deprinde el pentru toată viața obiceiuri austere - dulciurilor el le va prefera întotdeauna slănina și usturoiul... îndrăgostitul de Sparta, apărătorul perpetuu al Lacedemoniei - mut asupra pretinselor virtuți ale Atenei... - încheie odiseea Eseurilor printr-un elogiu al vieții simple, al frugalității oamenilor simpli, și al voluptății epicuriene - în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
păgân oferă un adevărat întăritor. Chiar aceasta este ideea avansată de epicurieni. Epicur primul, Lucrețiu mai târziu. Iar Montaigne îi cunoaște bine pe ambii autori, ca și pe poeții elegiaci din perioada celui de-al doilea epicurism, roman, mai puțin auster decât cel al originilor. Cu mult înaintea lui Gassendi, dar cu un secol după Lorenzo Valla, și apoi Erasmus, el reabilitează memoria lui Epicur evocându-i morala austeră, principiile austere, viața exemplară și virtuoasă. în ontra tuturor calomniilor, Montaigne operează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]