2,578 matches
-
căpăta o însemnătate considerabilă. Apoi, o rețea telegrafică pe teritoriul țărilor noastre, deservită de funcționari proprii, făcea din austrieci deținătorii secretelor privind situația politică, militară și economică din Principatele Române. În fine, prin introducerea telegrafiei în Moldova, se lărgea pentru austrieci câmpul de activitate economică, înlesnindu-li-se operațiile financiare și comerciale. În rândurile care urmează, vom înfățișa modul cum, profitând de o conjunctură favorabilă, guvernul din Viena s-a străduit să pună în aplicare planul său. La 30 septembrie 1854
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
venituri, mai cu samă dacă această linie telegrafică s-ar prelungi mai târziu de la Iași la București și de acolo s-ar întinde până la porturile de pe Dunăre, adică Galați și Brăila...”. Acesta era planul austriac al viitoarei rețele telegrafice moldovene. Austriecii aveau în vedere, în graba lor, realizarea unei rețele telegrafice simple, care să lege de Austria doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru aceste motive
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aveau în vedere, în graba lor, realizarea unei rețele telegrafice simple, care să lege de Austria doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru aceste motive, austriecii s-au preocupat numai de realizarea rețelei, care atingea punctele mai sus citate. Restul rețelei telegrafice a Moldovei s-a construit numai din inițiativa locală. Propunerea austriacă a fost acceptată imediat de către Sfatul Administrativ al Moldovei. Răspunsul acestuia a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldovei i-au urmat, la cererea lui Coronini, tratativele care au avut loc la Cernăuți între reprezentanții guvernelor celor două părți. Negocierile au avut drept scop să stabilească condițiile de colaborare între Moldova și Austria, în vederea introducerii telegrafiei în Moldova. Austriecii și-au manifestat dorința de a avea o legătură directă Cernăuți-Iași-Galați, dar n-au acordat nici o atenție eforturilor pe care le-a făcut guvernul moldovean în vederea instalării cât mai grabnice și a altor stații în afară de Iași și Galați. Impunerea punctului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între Giurgiu și Predeal, confirmă constatarea de mai sus. Constantin Minescu afirmă că francezii au construit linia telegrafică „...București-Giurgiu în legătură cu Rusciuk...”. Tratativele dintre francezi și turci, în vederea construirii legăturilor telegrafice dintre București și Belgrad, erau urmărite cu multă atenție de către austrieci. Francezii periclitau realizarea proiectelor austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția lui Reșid Pașa asupra acestor negocieri și să-i ceară să ajungă, în prealabil, la o înțelegere cu guvernul austriac. În Principatele Române
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
păturile neînstărite ale populației, care, în lipsă de bani, au dat cereale. Absolut toate donațiile sunt motivate, invocându-se nevoile de ordin comercial, care pot fi satisfăcute avantajos prin telegraf. Aceasta a fost cauza principală, datorită căreia impulsul dat de austrieci, pentru realizarea propriilor lor planuri, a fost net depășit prin interesul și contribuția păturilor sociale din Moldova, angrenate în schimbul de mărfuri. Contribuția publică a permis să se treacă imediat la achiziționarea de material. În afară de lemn și mână de lucru, restul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu lucrările liniei Iași-Galați. Liniile telegrafice Nimerceni-Iași, Iași-Tecuci-Galați și Tecuci-Focșani se realizară până în iulie 1855. Conform devizului, ele au costat 209.808 lei la cursul Vistieriei, dintre care numai aparatele importate din Austria au reprezentat suma de 180.808 lei. Austriecii obținuseră ceea ce doriseră. De acum înainte, ei nu s-au mai preocupat de noi construcții de linii telegrafice. Interesul lor este îndreptat doar în direcția păstrării și întăririi influenței lor în această instituție nou înființată. Pentru Moldova însă, important era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
realizat astfel o rețea unică a celor două Principate, încă neunite. Odată sfârșită această etapă a lucrărilor, în fața guvernului moldovean apăru o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de către moldoveni. Buna funcționare a acestei instituții cerea însă măsuri grabnice. Pe de o parte, existau mari deficiențe, ca, spre exemplu, în domeniul financiar, pe care guvernul moldovenesc nu le putea înlătura cu de la sine putere. Ele erau create de către austrieci, care interpretau în felul lor relațiile telegrafice moldovene cu Uniunea telegrafică austro-germană. Iată ce relatează unul din funcționarii telegrafiei moldovene: „din taxia depeșilor externe însă, și anume din acelea expediate de la noi spre Austria, Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Departamentului lucrărilor publice, precum și dreptul de sancționare a funcționarilor etc.. Aceste prevederi ar fi avut urmări pozitive, numai în cazul când conducerea telegrafiei ar fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele ținutale - era condus de austrieci, aceștia căpătaseră drepturi noi, pe care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale regulamentelor erau inadmisibile. Articolul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele ținutale - era condus de austrieci, aceștia căpătaseră drepturi noi, pe care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale regulamentelor erau inadmisibile. Articolul 5 al regulamentului pentru corespondența telegrafică preciza că „guvernul nu ia asupra sa nici o responsabilitate despre serviciul corespondenței prin canalul telegrafic”. Această dispoziție însemna
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale regulamentelor erau inadmisibile. Articolul 5 al regulamentului pentru corespondența telegrafică preciza că „guvernul nu ia asupra sa nici o responsabilitate despre serviciul corespondenței prin canalul telegrafic”. Această dispoziție însemna că se acorda austriecilor deplina libertate de a face tot ceea ce doreau, fără riscul de a fi trași la răspundere. În fine, regulamentul telegrafic din 1858 prezenta multe îmbunătățiri, dar rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara, bunăoară, că „secretul depeșilor este inviolabil, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fi trași la răspundere. În fine, regulamentul telegrafic din 1858 prezenta multe îmbunătățiri, dar rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara, bunăoară, că „secretul depeșilor este inviolabil, cu mărginirea dritului de inspecție a autorităților și a amploiaților competenți”. Funcționaarii austrieci aveau astfel posibilitatea să afle toate secretele politice, economice etc. pe care le conțineau depeșele. Regulamentele menționate n-au fost respectate nici chiar de către guvernul țării, care, printr-o circulară din 19 ianuarie 1859, a introdus atâtea discriminări, încât această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
izvorâtă din concepția unor tineri proveniți în parte dintr-un mediu social pentru care munca în instituția telegrafiei era socotită o degradare, a fost cauza eșecului inițial al încercării introducerii funcționarilor autohtoni la telegraf. În această situație, domnitorul, spre bucuria austriecilor, a fost nevoit să apeleze la funcționari străini. Așa se explică de ce „toate lucrările își luară o demarșă austriacă și totul era în limba germană, protocoalele zilnice a casei și a corespondenței și cele de închierea contabilităților de cheltuieli [...], chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privință, sunt cât se poate de edificatoare manevrele austriece în jurul privilegiului acordat, pentru înființarea unei bănci, prusacului Nulandt, directorului băncii din Dessau. Consulul Prusiei, întâmpinând mari piedici în acțiunea de sprijinire a compatriotului său, a cerut telegrafic instrucțiuni la Berlin. Austriecii, stăpâni pe telegraf, au întârziat cu două ore transmiterea telegramei, timp suficient pentru ca o contrapropunere austriacă, făcută în numele împăratului Franz Ioseph, să ajungă de la Viena la Iași. La 2 martie 1857, agentul consular francez din Galați anunța Secretariatul de Stat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Filipescu Dubău, a adresat o plângere domnitorului, în care a arătat că fiul său era prigonit pentru că era moldovean. „Iar apoi - adăuga el - ceea ce este mai de luat aminte, fie-mi ertat Înălțate Doamne a zice, este, căci voește [directorul austriac Librecht] ca numai din străini să fie întrebuințați de amploaianți în această serviție, dovadă, căci prin toate birourile sunt câte un însămnat și de prisos număr din aceștia”. La 23 septembrie 1857, direcția centrală a telegrafiei a avut de rezolvat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt câte un însămnat și de prisos număr din aceștia”. La 23 septembrie 1857, direcția centrală a telegrafiei a avut de rezolvat alt conflict, izbucnit între directorul adjunct al biroului telegrafic din Vaslui, Ivanovici, și șeful său Podlisezki. Ostilitatea împotriva austriecilor s-a manifestat în aceeași vreme și în Țara Românească. C. Minescu semnalează că, „prin anul 1857, funcționarii telegrafiști români, mai cu seamă cei din Muntenia, începuseră o intensă agitație atât pentru a scăpa de conducerea funcționarilor austrieci, cât și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slabă și cu urmări mai puțin simțite. Cauza trebuie căutată, printre altele, în numărul și forța celor care au reacționat. În Muntenia, domnitorul Barbu Știrbei a condiționat introducerea telegrafiei de formarea și pregătirea funcționarilor autohtoni, care să înlocuiască pe cei austrieci, ceea ce n-a făcut domnitorul Ghica. De aceea, în Țara Românească, funcționarii autohtoni au fost mult mai numeroși decât cei de origine străină. În Moldova, la 1856, după cum am văzut, Corneliu Filipescu Dubău se considera ca fiind singurul moldovean funcționar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
autohtoni au fost mult mai numeroși decât cei de origine străină. În Moldova, la 1856, după cum am văzut, Corneliu Filipescu Dubău se considera ca fiind singurul moldovean funcționar în serviciul telegrafiei. În afară de aceasta, în Moldova, nu se constată documentar încercarea austriecilor de a obține concesionarea telegrafiei pe o perioadă de 90 de ani, cum susține C. Minescu că s-ar fi întâmplat în Muntenia. Adăugăm că guvernele moldovene antiunioniste au vegheat ca, în serviciul acestui mijloc de comunicație, atât de mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-ar fi întâmplat în Muntenia. Adăugăm că guvernele moldovene antiunioniste au vegheat ca, în serviciul acestui mijloc de comunicație, atât de mult folosit în perioada plină de frământări din jurul anilor Unirii, să nu fie decât funcționari de „încredere”. Or, austriecii s-au dovedit, în această privință, ca fiind singurii oameni de „încredere”. Guvernele antiunioniste au folosit telegrafia pentru scopurile lor politice. C. Bălănescu observă „că prințul Vogoride, la mașinațiunile sale strategice pentru întâile alegeri, și-au făcut din biroul telegrafic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a putea face față acestei concurențe, Asachi a făcut mai multe tentative, încercări de perfecționare și mărire a întreprinderii sale: în 1848, el a propus lui Barbereaux, membru în consiliul de administrare a morii cu aburi din Iași și unui austriac, Henig, să învestească 10.000 ducați pentru modernizarea continuă și extinderea fabricii, scontând pe un beneficiu de 30%; în 1856, el a proiectat reorganizarea fabricii și înzestrarea ei cu noi mașini pentru a putea trece la fabricarea timbrelor și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1699 ca început al chestiunii orientale drept falsă, deoarece ea are în vedere un tratat (Carlowitz), istoricul polonez optând pentru anul 1603. J. Hammer a fost unul din cei mai buni cunoscători ai problemei orientale, în calitatea sa de diplomat austriac, care a viețuit mulți ani la Constantinopole. Un alt specialist în orientalistică, germanul W. Zinkeisen, a afirmat și a demonstrat pe larg că pacea de la Carlowitz a fost o mare piatră de hotar în istoria Imperiului Otoman, nu numai pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în prima jumătate a celui următor, în încleștarea forțelor potrivnice în zonă, popoarele sud-est europene nu puteau dobândi emanciparea pe calea politică sau militară prin ele înșile, ceea ce explică și căutarea sprijinului extern, credința acestor popoare în “eliberatorul” din afară, austriac sau rus. Asistăm la o precipitare a negocierilor purtate de români cu rușii și, spre deosebire de trecut, la o intensificare a pregătirilor de răscoală a popoarelor. Se observă ușor la români o diversificare a acțiunilor menite să le pregătească eliberarea: îi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
războiul încheiat cu pacea de la Passarowitz (1718). Punctul maxim al anexiunilor austriece în sud-estul continentului este atins în 1718, când ei pun stăpânire pe Banatul Timișoarei, valea Moraviei sârbești, Oltenia, pe drumurile ce debușează la Balcani și în zona Mării Negre; austriecii constituie granițe militare înfipte în corpul puterii otomane și „îndelungatul supliciu al Porții începea”. Definirea mobilurilor politicii expansioniste orientale austriece ar fi incompletă dacă nu am lua în considerare și factorii de natură economică sau, mai bine zis, de politică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interne și externe austriece”. În preajma semnării tratatului de la Carlowitz, nota Ioan Moga, împăratul Austriei „a și mărturisit că socotește comerțul oriental ca cel mai important din Europa și că intenționează să organizeze acest negoț în beneficiul statelor austriece”. De altfel, austriecii vor trece la elaborări de planuri și la explorări. Tratatul comercial de la Passarowitz (1718) a format baza tuturor reglementărilor comerciale turco-austriece din secolul al XVIII-lea. Negustorii austrieci dobândeau libertatea comercială în Imperiul Otoman cu taxa vamală de 3% plătită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]