1,230 matches
-
teroriști nu pot fi descurajați prin frica de distrugere și că tehnologia modernă creează posibilitatea unui atac brusc și devastator. Pentru a ne feri de aceste amenințări va fi cu siguranță nevoie de acțiuni care trec dincolo de îngusta definiție a autoapărării la care se face referire în Carta Națiunilor Unite. Majoritatea oamenilor inteligenți acceptă acest lucru. Nu este necesar să îmbrățișăm presupusul prag de un procent al administrației Bush pentru a susține loviturile militare împotriva celulelor al-Qaida cunoscute indiferent dacă celulele
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
respectul pentru suveranitate este punctul de plecare acceptat, aproape fiecare partid din regiune are ceva ce vrea și ceva ce ar putea da pentru a întâmpina dorințele altuia. Aproape invariabil, încălcările percepute ale suveranității izvorăsc din acțiuni săvârșite sub acoperirea autoapărării. Într-o lume logică, atât încălcările, cât și acțiunile defensive ar putea fi oprite deoarece fiecare pornește de la cealaltă. Lumea nu este logică; dar un diplomat ar putea face mai rău decât să înceapă, ca punct de plecare al discuției
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ținem concubine pentru ca ele să ne slujească zi de zi, iar la hetaire ne ducem pentru a gusta din plăcerile dragostei. Theodata (sec. IV î.H.) Socrate (469-399 î.H.), inegalabilul maestru al maieuticii în disputele filosofice, în discursurile de autoapărare în fața Areopagului, caracterul integru dovedit în procesul în care Meletos l-a acuzat că strică tinerii și nesocotește zeii, a preferat sinuciderea, bând cucută, decât exilul din Atena. Aristofan (446- 386 î.H.), poet dramatic, autorul unor valoroase comedii, și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
proprietății private și libertăților civile), simpatizant al anarhosindicalismului, un personaj cheie în cadrul stângii politice din Statele Unite. Lumea nu a renunțat la război, iar puterea hegemonică mondială își arogă dreptul de a purta război după bunul plac, sub o doctrină a "autoapărării" anticipate, fără limite precizate. Legea internațională, tratatele și regulile internaționale sunt impuse altora cu severitate, cu o atitudine moralizatoare, dar expediate ca niște chestiuni irelevante pentru SUA practică veche, adusă pe noi culmi de către administrația Regan și cea de-a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în caz de atac nuclear 134. Strategia Națională de Securitate a SUA, definită de administrația Bush în septembrie 2002, la un an după atacurile de la 11 septembrie, conferă politicii externe americane un nou instrument: acțiunile preventive (pre-emptive actions), acțiuni de autoapărare prin care se urmărește eliminarea unei acțiuni considerată gravă și iminentă, înainte ca ea să se materializeze, renunțând la strategia descurajării. Schimbarea de strategie a SUA și formularea uneia noi se baza pe constatarea că sistemul de interdicții elaborat anterior
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
naturii amenințărilor), precum și în sensul loviturilor împotriva statelor-sponsori (Afganistan). În susținerea acestor orientări se aduce ca argument existența noilor tipuri de amenințări teroriste și accesul, relativ facil, la tehnologii cu potențial de distrugere în masă, care justifică recunoașterea dreptului la autoapărare prin acțiuni preventive când amenințările sunt considerate iminente și generatoare de consecințe grave. Ca urmare, realitatea determină necesitatea ca practica juridică internațională să fie adaptată la noile provocări. Există o diferență între preemție și prevenire. Preemția este uzul forței în fața
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
urmate (2005) de recunoașterea, tot pentru prima dată, a faptului că deține arme nucleare (Abdul Qadeer Khan, omul de știință autor al bombei atomice pakistaneze, recunoscuse, în 2004, că a transferat ilegal tehnologie nucleară către Coreea de Nord, Iran și Libia) necesare autoapărării împotriva politicii ostile a Administrației Bush și de anunțul privind retragerea de la negocierile (existaseră trei runde de convorbiri, organizate la Beijing, între august 2003 și iunie 2004, cu participarea Coreei de Sud, Chinei, Japoniei, Rusiei și SUA) legate de programul nuclear. De
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în masă. De asemenea, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, în unanimitate, măsuri de constrângere la adresa Coreei de Nord, iar Japonia și Australia recurg la represalii economice. Phenianul reafirmă în fața ONU, că programul său nuclear are ca obiectiv asigurarea autoapărării, și, ulterior anunță că intenționează să efectueze un test nuclear pentru a-și consolida capacitatea de autoapărare în fața ostilității Statelor Unite, test, pe care, de altfel, la scurt timp (o săptămână), a declarat că la efectuat cu succes. Primul test subteran
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Coreei de Nord, iar Japonia și Australia recurg la represalii economice. Phenianul reafirmă în fața ONU, că programul său nuclear are ca obiectiv asigurarea autoapărării, și, ulterior anunță că intenționează să efectueze un test nuclear pentru a-și consolida capacitatea de autoapărare în fața ostilității Statelor Unite, test, pe care, de altfel, la scurt timp (o săptămână), a declarat că la efectuat cu succes. Primul test subteran al unei arme nucleare, realizat de Coreea de Nord, declanșează două reacții noi pe scena internațională: Kremlinul declară că
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
state sunt plasate pe axa răului, Iranul, a negat și neagă, în continuare, că are intenția de a se dota cu arme nucleare, în pofida suspiciunilor comunității internaționale, în timp ce Coreea de Nord a declarat, explicit, că posedă astfel de armament, în scop de autoapărare și răspuns față de acțiunile SUA. Iranul este membru al Tratatului de neproliferare și solicită, în consecință, atât drepturile ce îi revin în calitate de membru, inclusiv pe acela de a beneficia de energia nucleară în scopuri pașnice, cât și aplicarea corectă a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fost reconstruită deliberat pentru a susține principiul suveranității statului, dar și pentru a permite încălcarea acestuia. După 1945 societatea internațională a fost reconstruită pe baza unui compromis inegal între putere și drept. În cadrul lui, folosirea forței în alte scopuri decât autoapărarea urma să fie sancționată numai cu autorizarea Consiliului de Securitate și doar atunci când Consiliul hotăra că există o amenințare la adresa securității internaționale și că toate căile alternative de rezolvare fuseseră epuizate. Și Convenția asupra Genocidului prevedea recurgerea la Consiliul de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sprijinului ONU pentru intervenție. Așadar, se evită interpretarea intervenției umanitare din rațiuni etice sau strict umanitare, încălcându-se principiul suveranității statului. Glasius și Kaldor sunt de părere, în sensul susținerii ideii securității umane, că intervenția se justifică în termeni de autoapărare întrucât "dimensiunile securității interne și externe sunt inseparabile". Astfel, aducând o contribuție la securitatea globală europenii își promovează, implicit, securitatea internă.. Schimbarea contextului global cere o abordare radical diferită a securității. Nu mai este posibil să fie apărat un anumit
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
guvernamentale, cât și neguvernamentale, pentru a proteja civilii în situația conflictelor armate.645 Asumpția de bază a dreptului internațional post-1945, conform articolelor cheie ale Cartei ONU este ilegalitatea folosirii forței. Calificările pentru derogarea de la această regulă sunt cerințele adresate în numele autoapărării sau a securității colective; în cazul din urmă Consiliul de Securitate poate autoriza folosirea forței dacă o face explicit apelând la capitolul VII. Această interpretare are ca scop delegitimarea actelor individuale de război și de transferare a autorității pentru utilizarea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
preceptelor de jus ad bellum. Plecându-se de la interpretarea că purtarea unui război era un drept fundamental ce ținea de principiul suveranității, după 1945 a fost circumscris acest drept unor situații precise, Carta ONU prevăzând legitimitatea folosirii forței în scopul autoapărării (capitolul VII, art. 51) și folosirea forței ca urmare a unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU de impunere a păcii (capitolul VII, art. 42). În paralel cu aceste schimbări, preceptele referitoare la ius in bello au evoluat, de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
instincte de relație ^ dominante aici fiind instinctul de conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de intensitatea lui în: repulsie, scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare dacă fuga nu este posibilă; - instinctul de reproducție cu cele 3 stadii ale sale: atracție, dorință și trebuință. Acest instinct operează foarte puternic numai în cadrul speciei și recunoaște 3 etape: 1. alegerea nerațională - în care se realizează apropierea de tipul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la intrarea în instituție, înlătură oricărui nou venit ideea că în pușcărie poate să-și păstreze elementele de normalitate ale comportamentului. Într-un asemenea mediu și intuind că lucrurile stau și mai rău decît a văzut la început sentimentul de autoapărare al individului se întărește, fixat pe instinctul de conservare și stimulat de dorința de a rezista mai ușor și cu mai puține pierderi pe durata detenției. Intrarea unui individ pentru prima dată într-un penitenciar produce un șoc foarte puternic
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a statelor Micii Înțelegeri, care se simțeau amenințate de posibilitatea revizuirii tratatelor de pace, a determinat eșecul acesui proiect 771. La 4 iulie, între U.R.S.S., Mica Înțelegere și Turcia s-a semnat Convenția de la Londra, care proclama dreptul la autoapărare pentru păstrarea independenței și a inviolabilității teritoriului 772. Evenimentele dovedeau, astfel, că Societatea Națiunilor și sistemul de securitate colectivă erau din ce în ce mai puțin funcționale. În octombrie 1932, Nicolae Titulescu a acceptat funcția de ministru de Externe al României. Va exercita această
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
maghiarilor, a evreilor, ba chiar și a nemților. Au fost suspendate Constituția și Parlamentul, puterea a fost preluată de Garda de Fier și de mareșalul Antonescu. Populația orașelor și satelor condamnate la re-anexare a reacționat prin înființarea unor gărzi de autoapărare, care au încercat să restabilească ordinea destrămată complet, și, acolo unde s-a putut, s-au străduit să împiedice armata română în retragere și administrația română să demonteze fabrici sau să transporte utilaje, necesare continuării vieții. La Cluj, după acordul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
multe și numeroase observații, toate corecte asupra scăpărilor și neajunsurilor acestei prime ediții din Opera lui Mihai Eminescu. Călinescu va replica în "Adevărul literar și artistic", replici care sînt, cum remarcă Nicolae Georgescu în Prefața la Exegeza eminesciană, pamflete de autoapărare - completate cu atacul prin instituirea legii tăcerii asupra numelui lui I.E. Torouțiu. Cine are curiozitatea să urmărească edițiile succesive ale Vieții lui Eminescu vede, însă, că el ține cont de multe dintre observațiile lui I.E. Torouțiu și se îndepărtează tacit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ilegitime care derivă din existența unei nemulțumiri generale, în care grupuri (mai mult sau mai puțin organizate) sfidează instituțiile, recurgând la varii forme de protest (greve, demonstrații). Mai presus de toate, legitimitatea scăzută determină democrațiile contestate să adopte măsuri de autoapărare, care au de obicei un impact negativ asupra libertății din aceste țări. Experiența mișcărilor teroriste și reacțiile regimurilor democratice italian și german ilustrează foarte bine acest subiect. Există democrații în care sunt limitate, din ce în ce mai mult, drepturile sociale și dreptul politic
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nomenclatura este, încă, la putere, că vechea clasă a revenit, că a trecut la incredibila răfuială cu disidenții etc. Adevărul este că nomenclatura care se confundă cu aparatul de stat n-a pierdut nici o clipă puterea reală. Reflexele sale de autoapărare, oricât de detestabile ar fi, sunt și rămân, în logica sistemului totalitar, firești. Când și unde o astfel de putere a părăsit-o fără rezistență, fără luptă? Mai ales când ea are la spate și un formidabil sprijin extern? Situația
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost ea percepută într-adevăr de societatea apatică, practic-depolitizată, obsedată doar de supraviețuire, de prețuri, de viața de azi pe mâine? Iar când poliția politică își face reapariția și încă foarte agresiv, vezi cazul Patapievici, toate vechile reflexe de autoapărare ale societății românești au intrat din nou în alertă. Iar de rezistență civico-morală activă nu mai poate fi vorba decât tot la o elită de intelectuali. Ei singuri au protestat, au scris articole polemice, au făcut interpelări. Nu societatea amorfă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aligator, nu numai pentru că ființa umană ar avea o valoare mai mare, ci și pentru că un aligator al prefera întotdeauna, dacă ar fi posibil, un aligator în plus în locul unui om. • Argumentul este imparțial și este formulat de pe poziții de autoapărare, deci nu este o expresie a agresivității omului. Orice specie se apără pe sine și face tot ce este cu putință pentru a supraviețui. Un argument de acest fel deschide posibilitatea teoretică a unui antropocentrism axiologic. Spre o asemenea consecință
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
altă parte, acceptăm că demnitatea inerentă nu are grade, atunci rezultă că trebuie promovat binele fiecărei specii, fără diferențieri. Taylor menționează mai multe asemenea principii care ar asigura un arbitraj echitabil și care nu ar fi de sorginte utilitaristă: • principiul autoapărării; • principiul proporționalității; • principiul daunei minime; • principiul dreptății distributive; • principiul dreptății restitutive. Scopul unui asemenea demers, arată Taylor, nu este un calcul al consecințelor pentru a costata care anume sunt consecințele mai puțin negative ale unei acțiuni sau ale unui tip
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
puroi, sânge, fragmente tisulare, corpi străini), mai rar prin diseminare hematogenă. Există și o propagare prin contiguitate de la abcese hepatice amoebiene, prin plăgi toracice infectate [51]. Condițiile favorizante care fac posibilă aspirația particulelor infectante sunt:- suprimarea sau deprimarea mecanismelor de autoapărare locală ale tractului respirator ca: reflexul de închidere a glotei, reflexul de tuse, motilitatea bronșică, deprimarea barierei muco-ciliare, scăderea capacității fagocitare a macrofagelor alveolare;- alterarea stării de conștiență: narcoză, comă, ebrietate, somn, epilepsie, accident vascular cerebral, intoxicații cu sedative;- refluxul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]