1,019 matches
-
mare măsură politica externă a fiecărui stat. Puterile Axei reușiseră pînă în 1938 să înregistreze succese majore fără să provoace o ripostă militară din partea puterilor apusene sau a Rusiei. Anexînd Austria și regiunea sudetă, Hitler scosese în evidență dreptul la autodeterminare al populației germane, principiu acceptat în teorie de celelalte guverne. În martie 1939, cînd și-a trimis armata în Cehoslovacia și a împărțit restul teritoriului ei, Hitler a ieșit din acest cadru. Dictatorul german a reușit să exploateze nemulțumirile slovacilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Datorită presiunilor germane, guvernul român a cedat Bulgariei sudul Dobrogei anexat după cel de-al doilea Război balcanic. Bulgaria și-a recăpătat astfel teritoriul în septembrie 1940 în urma negocierilor dintre cele două state balcanice. Anexarea era justificată prin invocarea principiului autodeterminării, în 1930 structura etnică a zonei fiind urmăroarea: 38 % bulgari, 21 % români și 34 % turci. Deși Axa și-a îmbunătățit imaginea în ochii opiniei publice prin această acțiune, guvernul bulgar ezita să se alăture fățiș taberei germane. În cadrul discuțiilor din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
majoritatea populației era vorbitoare de limbă germană, francezii au insistat ca limba educației și a administrației să fie în exclusivitate franceza. Woodrow Wilson, evident fără să-și dea seama de propria lui ipocrizie, putea acuza alte națiuni de încălcarea principiului autodeterminării, în timp ce coduri segregaționiste stricte erau aplicate chiar în statele din sud ale națiunii americane. Nu este drept să judecăm evoluția Balcanilor conform standardelor fixate de intelectualii liberali occidentali, care nu erau practic aplicate uniform în nici o regiune din lume. După cum
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din momentul în care vor pune mîna pe puterea politică de la Belgrad, regimul partizanilor va insista asupra menținerii granițelor iugoslave antebelice. Chiar dacă era dispus să acorde majorității albaneze unele drepturi în cadrul statului federal, Tito nu era în nici un caz adeptul "autodeterminării" atunci cînd era vorba de cedarea unui teritoriu iugoslav. Problema avea să rămînă un punct de fricțiune între cele două state. RĂZBOIUL PARTIZANILOR Așa cum am văzut, în timpul celui de-al doilea război mondial detașamentele de partizani au fost extrem de active
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aveau dreptul să instituie state separate. Cu toate că macedonenii și muntenegrenii nu erau puși pe același plan cu cele trei popoare dominante, ei erau de asemenea priviți ca fiind victime ale "hegemoniei" sîrbești.17 Era acceptat dreptul fiecărei "națiuni" iugoslave la autodeterminare și succesiune. Decizia aceasta reflecta punctul de vedere al Kominternului. În anii '20, organizația a adoptat ceeea ce era de fapt punctul de vedere al bulgarilor: înființarea unei Macedonii autonome, care urma să includă Vardarul, Pirinul și regiunile egeene și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
asemenea depuse eforturi mai mari în scopul întăririi organizațiilor comuniste din Bosnia, Herțegovina și Macedonia, cărora li se acordase pînă atunci o atenție mai mică. Într-o întrunire de partid desfășurată în 1940 la Zagreb, participanții au cerut aplicarea principiului autodeterminării în Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Macedonia și în regiunile albaneze. Programul acesta a constituit după aceea politica fundamentală a comuniștilor iugoslavi. Partidul nu mai sprijinea măsurile care ar fi dus la împărțirea statului sau la cedarea vreunui teritoriu; urma să fie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Macedonia și în regiunile albaneze. Programul acesta a constituit după aceea politica fundamentală a comuniștilor iugoslavi. Partidul nu mai sprijinea măsurile care ar fi dus la împărțirea statului sau la cedarea vreunui teritoriu; urma să fie garantată "autodeterminarea", dar numai în cadrul federației iugoslave. Guvernul provizoriu de la Jaice a fost instituit pe baza a șase republici constituente, Macedonia fiind una dintre acestea. Au fost apoi depuse eforturi de lărgire a zonei în vederea includerii regiunilor pirineană și egeeană. Era firesc
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au fost rezumate de o autoritate în problemele iugoslave, cereau o modificare a constituției croate ce urma să includă o definire precisă a Croației ca "stat național suveran al națiunii croate" [...] a cărui suveranitate să fie bazată pe "dreptul la autodeterminare, inclusiv cel la secesiune." Croata urma să fie unica limbă oficială, autoritățile croate aveau să exercite controlul deplin asupra tuturor taxelor pe venit percepute în Croația [...] să existe o politică monetară croată și o bancă cu putere de emisie separate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
politică independentă. După experiența aceasta, Tito a sprijinit întărirea organizației centrale; el a aprobat totodată intervenția autorităților centrale în afacerile republicilor atunci cînd sistemul comunist, cum îl numea el, ar fi fost în pericol. Astfel, deși era de acord cu autodeterminarea și cu neamestecul ca elemente standard ale relațiilor dintre statele socialiste, el nu avea intenția să aplice aceste principii și în cazul republicilor iugoslave. Nu putea fi vorba de căi separate de înaintare spre socialism în cadrul Iugoslaviei. Nu numai Croația
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu islamismul; din întîlnirea ideologiilor ultimelor două secole. Iată, spre exemplu, că analiza naționalismului devine și mai interesantă în Europa Centrală și de Est, în zona balcanică. Brusc, raportul dintre tendințele particulare duse spre limită de aplicarea riguroasă a principiului autodeterminării și reacțiile unificatoare atrage atenția și se impune analizat retrospectiv. Și, din nou, ce se întîmplă în Balcani parte a Europei și a lumii, caracterizată și prin accelerarea schimbării? Unde trebuie căutate șansele omogenizării vitezei de reacție în fața acestor schimbări
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor suveran, precizată gradual în contextul socio-politic britanic, avea să fie consfințită politic prin Revoluția franceză. Înstăpâniți de idealurile democratismului, de dreptul popoarelor la autodeterminare și de principiul suveranității populare, doctrinarii revoluției au definit națiunea ca "un corp de asociați ce trăiesc sub aceeași lege și sunt reprezentați în același organ legislativ" - formularea îi aparține abatelui Sieyès (Kedourie, 1961, p. 15). De subliniat absența etnicului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
răscruce în cristalizarea naționalismului politic românesc. După cum punctează și K. Hitchins, în toate cele trei Țări Române, revoluționarii pașoptiști și-au justificat revendicările de autonomie politică și independență națională fundamentându-le pe baza ideii "drepturile inerente ale comunității etnice la autodeterminare" (p. 285). Fragmentarea statală a Țărilor Române a făcut ca revendicările să aibă o coloratură locală, în funcție de circumstanțele zonale. Pe lângă dimensiunea sa socială, asupra căreia nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 71). Fără să atribuie românilor săi o așa misiune directoare în edificarea noii ordini a omenirii naționalizate politic, Bălcescu va gândi pe aceleași cadre providențialiste filosofia istoriei, în care românii beneficiază, la rându-le, de un mandat divin de autodeterminare politică. La baza concepției lui Bălcescu asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât materializarea progresivă a planului divinității. Cele "două temelii ale ordinii absolute, perfecte, ale ordinii divine", care sunt dreptatea și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat istoric, cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian, al naționalității, întemeiat pe principiul apartenenței elective la comunitatea civică națională, modelul german, de inspirație herderiană, este fundat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a creat premisele pentru infiltrarea capitalului în economia românească, deschizând prin aceasta și calea spre nașterea burgheziei românești (Zeletin, 1925). Pe plan politic, forța motrice care a asigurat propulsia modelului răsăritean de societate națională a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împiedice de "o serie de lupte naționale sterile", care sunt oricum cauze pierdute (Löwy, 1976, p. 86). Cel care a dat o soluție practică unei probleme teoretice aparent ireconciliabile a fost V.I. Lenin, prin a sa doctrină a dreptului la autodeterminare națională al popoarelor. Chiar dacă legitimează ideologic dreptul de separare politică a națiunilor oprimate de statele asupritoare și ordonă chiar declanșarea luptei împotriva asupririi naționale, "țelul socialismului" rămâne "nu numai lichidarea fărîmițării omenirii în state mici și a oricărui separatism al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
desigur, patriotismul socialist, "organic legat de internaționalismul proletar" (p. 10). Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în avangarda reflecției teoretice a marxism-leninismului a fost încorporat în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra naturii" doctrinare dintre ideologia comunistă (original și principial internaționalistă și chiar antinaționalistă) și cea naționalistă. Am văzut cum sub presiunea circumstanțelor, Lenin a formulat teza dreptului de autodeterminare națională ca premisă a tranziției la socialism. Aceasta a fost o concesie tactică și provizorie, nicidecum o finalitate politică. Mai apoi, după ce revoluționarismul comunist mondial și-a pierdut avântul, Stalin a îmbrățișat doctrina lui N. Bukharin a "socialismului într-o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teoretică și politică a partidului" (1975, p. 24). Programul PCR, proiectat ca busolă ideologică și "călăuză pentru întregul popor" (p. 214), statuează și "politica Partidului în problema națională" (pp. 142-152). Întreaga secțiune este o apologie a națiunii, a dreptului de autodeterminare națională, a principiului egalității inter-naționale și a misiunii istorice a națiunii chiar și în orânduirea utopică a comunismului. Soteriologia comunistă adoptă o față națională, metamorfozându-se într-o soteriologie național-comunistă. Deși Marx a proorocit sfârșitul destinului națiunii în istorie, "analiza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teritorială. Înțelese ca vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele de istorie, manualele de geografie sunt uneltele didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Johnson, M. (1980). Metaphors We Live By. Chicago și Londra: The University of Chicago Press. Lazăr, M. (2002). Paradoxuri ale modernizării: elemente pentru o sociologie a elitelor culturale românești. Cluj-Napoca: Limes. Lenin, V.I. (1964). Revoluția socialistă și dreptul națiunilor la autodeterminare. În Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented. Priceton: Princeton University Press. Lewis, B. (2008). The Periodization of
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
V. I. Lenin, s-a renunțat la N.E.P. și a fost concepută "construcția socialismului într-o singură țară", ignorându-se teza revoluției permanente și victoria socialismului pe plan mondial (ideea aparținând lui Troțki). Pentru a supraviețui, Rusia a aplicat principiul "autodeterminării popoarelor". Până în februarie 1918, puterea sovietică era instaurată în cea mai mare parte a Rusiei. Pacea de la Brest-Litovsk (3 martie 1918) a încheiat participarea Rusiei la Primul Război Mondial. A fost declanșată intervenția militară externă împotriva statului sovietic, folosind condițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
asupra sexului ultimului lor copil. Copilul însuși nu trebuie să știe dacă e fată sau băiat înainte de a putea decide singur ce vrea să fie. E - spun cei doi părinți - o șansă acordată libertății personale a nou-născutului, un drept la autodeterminare într-o lume cu tot mai multe constrângeri. Cum trebuiau totuși să-i dea un nume, i-au spus Storm, adică Furtună. Gramatical vorbind, lucrurile se complică. În românește e un nume feminin, dar, de pildă, în germană, ar fi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din Rusia, care a avut loc la Kiev între 21 și 27 septembrie 1917, la care au participat și șase delegați moldoveni, s-a pronunțat pentru o largă autonomie în cadrul Republicii Ruse, Federative și Democratice. S-a consemnat dreptul la autodeterminare națională și personală, adică la constituirea nației într-o alianță de drept public, care să cuprindă toți membrii săi de pe toată cuprinderea statului. În numele românilor din Basarabia, Teofil Ioncu, membru în delegație din partea Partidului Național Moldovenesc a salutat Congresul și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]