10,518 matches
-
a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte la care recurge Eminescu sunt epopeea, pastorala, basmul, "îmbinare de ficțiune istorică și basm popular, totul așezat într-un peisaj miraculos (grădină lui Eutanasiu), dar cu elemente de pastorala moldoveneasca". Or, după cum iarăși se știe, Virgil Nemoianu a
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
părea o utopie e o probă că, totuși, principiul ascunderii gunoiului sub covor funcționează din ce in ce mai prost în România. La prima vedere, e greu de crezut că accesul limitat la dosarele Securității va duce la o rapidă cartare a fenomenului securistic autohton. Ceea ce mă face optimist e că multe dintre secretele aflate la vedere, în calitate de mistere impenetrabile, se deșira treptat în ultimii ani. Mistere bancare, mistere manageriale care păreau eternizate ies, încet, încet din învelișul lor protector creat de diverși puternici de
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
evidențiat (mai mult sau mai puțin inspirat) adevărul neîndoios al excelenței lui Marin Constantin și a operei desăvârșite de el, Corul Madrigal. Ea s-a născut din visul muziciaznului pe un teren virgin ca unicat în cultura românească - tradiția corală, autohtonă fiind întemeiată pe formula ansamblului mare, experiența camerală cu repertoriul și stilistica proprie, fiindu-i străină. A creat astfel un model. Iar ansamblul a atins o individualitate sonoră care a tras cele mai exaltate aprecieri din partea unor oameni străluciți: "Ascultând
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
Cristian Teodorescu Timp de mai bine de o săptămînă afacerea firului roșu cu Moscova a fost marele subiect al mediei autohtone. Ziare, televiziuni, radiouri au tot deșirat firul pînă cînd afacerea a inflamat mai toate partidele parlamentare care au cerut înființarea unei comisii de anchetă pentru descîlcirea problemei. Pînă atunci însă au ieșit la iveală și documente, dar nu din categoria
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
Eugenia Tudor-Anton Memorialele celor care în pușcăriile comuniste au suferit batjocură, și chinuri inimaginabile sunt necesare. Ele dezvăluie adevărul despre teroarea la care au fost supuși cei ce s-au împotrivit dominației rusești și bolșevismului autohton. Aceste pagini despre o față ascunsă a istoriei noastre adevărate au rămas necunoscute fiind încă lăsată în uitare. Printre mărturiile cutremurătoare despre ticăloșia unei "orânduiri", impuse din afară, Memorialul lui Oliviu Beldeanu, un tânăr luptător în munții Făgărașului, Piatra Craiului
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
al d-lui Ciorbea nu mai insist. Poate că dl Babiuc ar fi meritat altă soartă, decît aceea pe care i-a oferit-o aplicarea neabătută a algoritmului. Totuși... Acest totuși dovedește că pierderea funcției îl face pe omul politic autohton să se simtă de neînlocuit, nu exercitarea ei, care are un iz de provizorat de-a dreptul covîrșitor. E drept, nu și în cazul Babiuc.
Oamenii de neînlocuit după ce au fost înlocuiți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17238_a_18563]
-
Cristian Teodorescu La începutul sătpămînii trecute premierul Isărescu a invitat liderii de presă din România pentru o discuție despre problemele cabinetului său. Invitație mai curînd tactică, deși dl Isărescu le-a vorbit directorilor din presa autohtonă mai mult despre strategia de dezvoltare pe termen mediu. Premierul știe că sub învelișul dulce al integrării, strategia presupune noi sacrificii din partea unei populații căreia de zece ani i se tot fac promisiuni de mai bine, dar care e obligată
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
a nu mai putea candida la președinția României, Bazil Ștefan semnează în ROMÂNIA LIBERĂ un editorial de bilanț al întregii afaceri. Un editorial în care nu lipsesc accentele partizane, dar al cărui final atinge puncte sensibile în întregul spectrului politic autohton: "După alegerile din 1996 mi-am zis că producîndu-se mult dorita (și necesara) alternanță la putere, România este, sau este pe cale de a deveni, în sfîrșit, o țară normală. Și primul lucru la care am crezut că eu însumi sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
reacțiilor la el, al cărții lui Mircea Cărtărescu despre postmodernismul românesc, al articolului lui George Voicu rezumat de Edgar Reichmann în "Le Monde"... Strategia și girofarul Ziaristul român nici n-apucă să se plictisească de o criză în lumea politică autohtonă, că se trezește că trebuie să scrie despre alta. Și dacă mai punem la socoteală că o criză poate da în alta, și mai și, avem o imagine a țintelor în care trebuie să tragă jurnalistul pentru a se ocupa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
ce e punct de vedere reprezentativ în România, înainte de a trimite Uniunii Europene Strategia de dezvoltare economică pe termen mediu. În timp ce toată suflarea politică afirmă că vrea integrare în Europa, în privința strategiei lucrurile nu stau chiar așa. Vechea deprindere politică autohtonă că în România politica se face cum vrei, nu cum ai convenit, îi face pe diverși conlocutori ai premierului Isărescu să îi spună că asta e strategia lui, nu cea pe care ar aplica-o ei. Se pare că miza
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
Rodica Zafiu Au început să apară și la noi, în ultima vreme, cărți despre cenzură - ca fenomen general dar și cu aplicație la stările de lucruri din trecutul autohton mai îndepărtat sau mai recent. în analiza cenzurii e normal ca accentul să fie pus pe contextul istoric și politic; nu mi se pare însă inutilă o abordare de orientare preponderent lingvistică și stilistică a fenomenului: integrabilă studiului mai larg
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
Trei sînt modelele dominante (și mai mult ori mai puțin exclusiviste!) ale poeziei române din ultimele decenii. Modelul expresionist, cuprinzîndu-i pe liricii șaizeciști, de proveniență și inspirație rurală, care au împămîntenit orientarea cu pricina, altoind-o pe un trunchi vehement autohton, modelul conceptual, ilustrat de o reflecție ce a dobîndit carnalitate poetică prin practica unor Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ilie Constantin (anterior de Labiș), modelul ludic, abordat din unghiuri varii de Marin Sorescu, Emil Brumaru, Gabriela Melinescu, dar
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
o greșeală evidentă; extinderea unor convenții de punctuație din alte limbi (cea mai probabilă e influența unei reguli de introducere a citatului în scrierea englezei) nu e posibilă, deoarece contrazice o regulă gramaticală puternică și deoarece pentru această situație norma autohtonă impune folosirea altui semn: doua puncte.
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
comunist, care a adăugat noi traume și noi tăceri, conștiința de sine istorică și culturală a românilor despre deloc paradisiacul deceniu al patrulea (marcat de sîngeroase asasinate politice, de legi și persecuții rasiale, de instituirea primei dictaturi din seria dictaturilor autohtone etc.), ca și despre prima parte a anilor '40 (proclamarea statului național-legionar, dictatura militară, participarea României la războiul mondial de partea Axei și consecințele victoriei Aliaților, victorie ce nu trebuie și nu poate fi evacuată prin evocarea pînă la delir
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
o problemă de climat intelectual și spiritual". La această concluzie au ajuns, se pare, nu doar oamenii de film, ci și oamenii cu bani, adică bancherii elvețieni care s-au implicat, finanțând sau sponsorizând din ce în ce mai substanțial atât producția de film autohtonă cât și manifestări care să ducă la apariția unui climat prielnic filmului elvețian. Așa a apărut, pe harta cinematografică a lumii, în 1966, Soleure - pentru francofoni, Solothurn - pentru vorbitorii de germană și Soletta - pentru cei de italiană. Un liniștit și
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
sînt recunoscuți ca entitate națională, ci asimilați drept turci. Apoi, berberii în Maroc și Algeria (33% din populația Marocului și 25% din cea a Algeriei) nu sînt considerați unități naționale distincte, deși ei au fost, mai ales în Maroc, populația autohtonă, cucerită de arabi. Nici Polonia, creată prin Tratatul de la Versailles, era departe de a fi o națiune coerentă, ci un amalgam de polonezi, ucrainieni, bieloruși, germani, evrei. Și cehii fuseseră, pînă în 1950, departe de stadiul omogenității de vreme, ce
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
a armatei. Iar în destule țări ale Europei minoritățile prevalează asupra statelor naționale (Scoția, Spania, Belgia, Irlanda de Nord, chiar Franța) sau, cu o expresie a autorului nostru, voinței asimilatoare succedîndu-i tentația autenticității culturilor locale. Mai ales că, în ultima vreme, minorităților autohtone li s-au adăugat cele constituite, în multe țări europene și în SUA, prin imigrare. Și, la toate acestea, se adaugă proiectul unificării europene, economice și politice, dispărînd pînă și simbolul național al monedei, prin crearea monedei unice europene. Va
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
românesc contemporan", cartea lui Valerian Sava, apărută, în vară, la "Meridiane". Toți au refuzat, sugerînd, cu prudență, că "nu merită" sau "nu e cazul"... Evident, nu ceream elogii, ci opinii. Semnalez faptul, în măsura în care refuzul îmi pare simptomatic pentru climatul cinematografic autohton, în care nu mai există nici o revistă de cinema, în care "autoritatea critică" nu mai funcționează, un climat de letargie și dezabuzare, un climat în care nu mai e loc (sau chef) nici de demolări răsunătoare, nici de polemici cordiale
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
provincie. Adus în București, filmul a avut, complet neașteptat, un mare succes, publicul s-a înghesuit să-l vadă, fericit, la mai multe cinematografe! În această "situație", autorul descifrează, pe bună dreptate, "reacția unui public (...) simțind nu doar rarefierea producțiilor autohtone, dar și hiatusul care se apropie"... Un "reflex psihosocial" diagnosticat foarte exact de un gazetar al timpului: "Publicul vrea filme românești!"... Au trecut 65 de ani de la Bing-Bang și ne aflăm în fața aceluiași "reflex psihosocial". (Bunăoară ieri, în timp ce parcam în
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
Cristian Teodorescu Fetișizarea sondajelor de opinie pare a fi devenit o boală cronică a vieții politice autohtone. Chiar și partidele care afirmă că nu se iau după sondaje au tot felul de ticuri de comportament care trădează exact contrariul. Sondajele nu pot fi ignorate - ele indică stări asupra cărora politicianul are toate motivele să mediteze. Dar nu
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
partidul din care fac parte, unii cu intenții salvatoare, alții din ambiții schismatice. Vădit disproporționate în raport cu posibilitățile pe care le oferă jocul democrației, aceste mesaje ar putea fi explicate prin intermediul unei psihanalizări a coșmarului totalitar pe care unii dintre politicienii autohtoni îl retrăiesc în condiții de criză. Disidențe refulate în timpul regimului Ceaușescu, posibile spaime că în cifrele sondajului de opinie se ascunde o prăbușire a propriului partid, prăbușire de pe urma căreia scapă cine poate și, nu în ultimul rînd, temerea față de întoarcerea
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
cred că există o relație de respingere față de contemporanii și de precursorii săi, decît dacă privim Epigonii, drept o graniță reală în literatura română. Ceea ce n-ar fi cazul. Am mai scris asta și regret că revin - în perioada totalitarismului autohton, Eminescu a ajuns să fie considerat un fel de secretar general al poeziei autohtone. Mai nou, el a devenit un salvator postum într-o țară în care unii așteaptă un Mesia politic pentru că ignoră faptul că democratizarea e un proces
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
dacă privim Epigonii, drept o graniță reală în literatura română. Ceea ce n-ar fi cazul. Am mai scris asta și regret că revin - în perioada totalitarismului autohton, Eminescu a ajuns să fie considerat un fel de secretar general al poeziei autohtone. Mai nou, el a devenit un salvator postum într-o țară în care unii așteaptă un Mesia politic pentru că ignoră faptul că democratizarea e un proces, nu un dat, iar alții vor un asemenea Mesia pentru că nu au organ pentru
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
caz pentru că nu sînt folosiți la ei în țară în funcții pe care le merită, "ai noștri" apar unde nu te aștepți. Unii sînt sfătuitori plătiți de la buget. Alții iau decizii, plătiți fiind tot de la buget. Și cum sistemul legislativ autohton pedepsește cu ani de pușcărie un găinar flămînd, dar nu și impostura nutrită cu bani grei și publici, pentru un om nepotrivit cu funcția lui și lipsit de acea modestie pe care o dă valoarea personală trag ponoasele zeci, uneori
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
se grefează pe o solidă ancorare în ordinea socială, "pseudoburghezul" Ionel Teodoreanu fiind unul dintre celebrii avocați ai epocii, în jurul căruia o mitologie se țese, însoțind ascensiunea profesională. Fidelitatea față de opțiunea paternă trădează în egală măsură un complex al scriitorului autohton, asupra căruia Nicolae Iorga insista încă din 1890. Refuzul unei cariere exclusiv literare e semnul unei mefiențe față de "profesionism" în literatură: cultivată ca un "violon d'Ingres", vocația scrisului îl plasează pe Ionel Teodoreanu, ca pe mulți alții, în spațiul
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]