921 matches
-
domenii de competență; acest transfer nu este doar implicit, ci și ilicit, iar efectul pe termen mediu și lung (mai ales în ceea ce privește viitoarea evoluție a elevului în spațiul public) este obediența socială: "În anumite cazuri, obișnuința poate să provoace un automatism ea poate să se transforme într-un drill. În asemenea cazuri, subiectul reacționează absolut mecanic, fără să se mai gândească la nimic. El nu mai acționează ca un om, ci ca un câine sau o mașină". (Bochenski, 1992, p. 47
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
se regăsesc în memoria de lungă durată, în activitățile de planificare și de revizuire. C. Bereiter și M. Scardamalia (1982 și 1987) arată că începătorii și nespecialiștii "nu dispun (încă) de aceste scheme și nu au reușit să transforme în automatisme un anumit număr de practici de "nivel minim" (de ordin grafic, ortografic, sintactic...). Ei trebuie să-și îndrepte o mare parte a atenției către rezolvarea acestor probleme de ordin micro-lingvistic, pe măsură ce acestea apar în înlănțuirea cuvintelor, în detrimentul compoziției de ansamblu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este strâns legată de cea de comunicare. Aceasta, la rândul ei, este legată de capacitățile de a vorbi, de a asculta etc., care au un caracter din ce În ce mai operațional. Ele se transformă În mod progresiv În niște scheme interiorizate, În niște automatisme. Pentru a le identifica, unii autori vorbesc de „competențe generale”, „competențe cheie” și „competențe transversale”. Evocator, dar și periculos, este faptul că acestea Încă nu au caracterul unei competențe. Într-adevăr, oricât de operaționale ar fi, capacitățile nu devin niciodată
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
lungul vieții. VI.3.Caracteristicile unei competențe Competența propriu-zisă este definită În literatura de specialitate prin cinci caracteristici esențiale: 1. Mobilizarea unui ansamblu de resurse În primul rând competența face apel la mobilizarea unui ansamblu de resurse: cunoștințe, experiențe, scheme, automatisme, capacități, savoir-faire de diferite tipuri etc., ceea ce nu este suficient pentru a face deosebirea Între capacitate și competență, căci această mobilizare o regăsim deja În capacități și care sunt destul de operaționale. 2. Caracterul finalizat A doua caracteristică a competenței constă
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
profesor nu poate fi În nici un caz considerată activitate de integrare, deoarece aceasta presupune ca mobilizarea resurselor să fie efectuată de elevul Însuși. 2. O activitate care Îl determină pe elev la mobilizarea unui ansamblu de resurse: cunoștințe, experiențe, scheme, automatisme, capacități, savoir-faire de diferite tipuri etc. După cum menționează De Ketele , este vorba desigur de integrarea, și nu de juxtapunerea acestora. 3. O activitate care articulează cu o situație nouă. Reproducerea implică altceva decât mobilizarea unor resurse diverse. 4. O activitate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
O mare parte a normelor ortografice pot fi asimilate în clasele IIV, dar datorită gândirii concret intuitive specifice vârstei școlare mici, utilizăm numai acele strategii și tehnici didactice care ușurează înțelegerea fenomenelor de limbă și conduc, în final, la formarea automatismelor. Însușirea conștientă a ortografiei este dependentă de evoluția gândirii școlarului, deoarece în procesul dobândirii noțiunilor și capacităților ortografice elevii trebuie să observe, să analizeze, să compare, să deducă prin transfer de cunoștințe, să sintetizeze și să generalizeze. Dacă însușirea ortoepiei
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
greșite, este bine să-i obișnuim pe copii să întrebe cum se scrie corect, în anumite situații, îndeosebi în momentele când lucrează independent. Deoarece în clasa a II-a deprinderile de scriere corectă a ortogramelor se formează pe baza unor automatisme, cu concursul analizatorilor vizual, auditiv și motric, realizarea acestui obiectiv devine posibilă numai prin exercițiu și depinde, evident, de calitatea, ponderea și valoarea formativă a exercițiilor alese. De aceea, este necesar ca exercițiile de tip sintetic să le preceadă pe
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
facilitează aprecierea gradului de însușire a noțiunilor ortografice și de punctuație și semnalează greșelile sau lacunele unor elevi, oferindu-ne indicii pentru proiectarea activităților recuperatorii. Pentru ca aceste noțiuni de limbă, însușite deocamdată intuitiv, să se fixeze conștient și să devină automatisme, este absolut necesar elucidarea lor atunci când elevii vin în contact cu asemenea situații, atât în lecțiile de limba română cât și în celelalte discipline de învățământ. Numai prin explicitarea și prin exersarea acestor noțiuni vom crea bazele perceptive necesare perceperii
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
atât în etapa pregramaticală, cât și în cea gramaticală. Pentru ca absolventul clasei a IV-a să probeze capacități lingvistice adecvate, este absolut necesară optimizarea învățării, pe coordonatele : a) accentuarea caracterului practc-aplicativ al lecțiilor, prin realizarea exercițiilor care să determine formarea automatismelor ortografice care conduc, treptat, spre precizarea deprinderilor de scriere corectă; b) aplicarea motivațiilor ortografice, atât în vederea receptării conștiente a normelor de ortografie și de punctuație, cât și în realizarea autocontrolului; c) realizarea în qvasitotalitatea orelor de limba română, a unui
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
intercalare (care asigură legături intercelulare transversale) și nexus, joncțiuni strânse situate lateral de discurile intercalare, dotate cu propietatea de a permite trecerea fluxurilor ionice și deci a excitației. În miocard se află mici porțiuni de țesut muscular embrionar dotat cu automatism (proprietatea de autoexcitație ritmică) care împreună cu celule și fibre nervoase formează sistemul autonom excitoconductor al cordului care formează stimulul fiziologic și asigură propagarea sa în întregul miocard: nodulul sinoatrial (KeithFlack), nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara), fasciculul His cu ramurile sale, stâng și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
QRST (redă sistola electrică ventriculară și are o valoare normală de 0,43 s), se apreciază amplitudinile deflexiunilor și se calculează frecvența contracțiilor cardiace pe minut pe baza traseului electrocardiografic înregistrat pe hârtie milimetrică. 3.3. Proprietățile funcționale ale miocardului Automatismul (funcția cronotropă) este proprietatea cordului de a-și continua activitatea contractilă ritmică dacă este menținut în condiții fiziologice înafara organismului. Stimulii electrici care asigură automatismul cardiac sunt generați de sistemul excitoconductor, alcătuit în principal din fibre miocardice care păstrează unele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
minut pe baza traseului electrocardiografic înregistrat pe hârtie milimetrică. 3.3. Proprietățile funcționale ale miocardului Automatismul (funcția cronotropă) este proprietatea cordului de a-și continua activitatea contractilă ritmică dacă este menținut în condiții fiziologice înafara organismului. Stimulii electrici care asigură automatismul cardiac sunt generați de sistemul excitoconductor, alcătuit în principal din fibre miocardice care păstrează unele caracteristici embrionare (diametru mai mare și lungime mai mică, miofibrile puține, nuclei voluminoși și sarcoplasmă abundentă). Aceste celule sunt dotate cu proprietatea de a genera
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu o frecvență de 70 80/min în nodulul sinoatrial, 40-60/min în nodulul atrioventricular și 25-35/min în fasciculul His. În mod normal inima se contractă după ritmul sinusal, care are rol de pacemaker. Dacă este lezat nodulul Keith-Flack automatismul este întreținut de nodulul Aschoff-Tawara, care generează impulsuri cu frecvență mai mică, iar dacă și acesta este compromis funcțional, funcția este preluată de fasciculul His, după ritmul său propriu. Mecanismul producerii acestei autoexcitări a țesutului cardiac de tip embrionar constă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
După Mina (1958), citat de Wittenberger în 1971, evoluția funcției musculare pornește de la multifuncționalitatea mușchiului vertebratelor inferioare, de unde diferențierea se realizează prin accentuarea unor funcții și reprimarea celorlalte. O linie evolutivă duce la musculatura striată a vertebratelor superioare, cu pierderea automatismului, iar cealaltă duce la miocard, cu accentuarea automatismului, pierderea capacității de tetanizare, scăderea labilității și inversarea reactivității la acetilcolină. Mușchii striați se diferențiază în tonici și tetanici, capacitatea de contracție fazică perfecționându-se în cursul evoluției. Cea mai elaborată teorie
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
evoluția funcției musculare pornește de la multifuncționalitatea mușchiului vertebratelor inferioare, de unde diferențierea se realizează prin accentuarea unor funcții și reprimarea celorlalte. O linie evolutivă duce la musculatura striată a vertebratelor superioare, cu pierderea automatismului, iar cealaltă duce la miocard, cu accentuarea automatismului, pierderea capacității de tetanizare, scăderea labilității și inversarea reactivității la acetilcolină. Mușchii striați se diferențiază în tonici și tetanici, capacitatea de contracție fazică perfecționându-se în cursul evoluției. Cea mai elaborată teorie rămâne cea a lui Jukov (1957, 1964, 1967
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tragicului (nu însă și din cel al dramaticului), pe motiv că femeia, întruchipând o esență de ordin general ("natura", "pasiunea" etc.), nu e un "tip", un "caracter", o "individualitate", și prin urmare nu se lasă "descifrată" schematic, în grila unor automatisme oarecare. Dar poate fi, în schimb, admirată, ca ipostaziere seducătoare a "eternului feminin", răscolind sufletul și imaginația bărbatului. Ergo: în absența femeii nu există nici psihologie, nici melodramă. Și, evident, nici viață adevărată 98. Revenind la cele afirmate anterior, dacă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dramatică" cea mai simplă presupune existența a trei "roluri", i. e. a unui "triunghi"), care să-l angajeze într-un conflict și să-i solicite niște reacții caracteristice. Drept urmare, dacă psihologia nu admite excepții, limitând libertatea individului la un set de automatisme și de opțiuni previzibile, în schimb materialul faptic menit să probeze aceste automatisme poate fi cu mult mai divers așa se explică interesul lui Lovinescu pentru "intrigă", fie în forma vulgară a colportajului anecdotic, fie în maniera experimentală a "exercițiilor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care să-l angajeze într-un conflict și să-i solicite niște reacții caracteristice. Drept urmare, dacă psihologia nu admite excepții, limitând libertatea individului la un set de automatisme și de opțiuni previzibile, în schimb materialul faptic menit să probeze aceste automatisme poate fi cu mult mai divers așa se explică interesul lui Lovinescu pentru "intrigă", fie în forma vulgară a colportajului anecdotic, fie în maniera experimentală a "exercițiilor de digitație" din intermezzo-ul nuvelistic. Într-adevăr, în proza scurtă autorul lui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
30 la cei implicați). Aceste rezultate sînt, după părerea noastră, semnificative pentru tendința, deseori evidențiată la observatori, spre o atribuire internă a unei injustiții sau suferințe (M.J. Lerner, The Belief in Just World. A fondamental Delusion, New York, Plenum, 1980). Acest automatism sociocognitiv sau ideal semnifică faptul că prima reacție a unui subiect care nu are nici un fel de legătură cu o situație problematică este aceea de a considera că persoana care este victima unei probleme sau suferințe se află la originea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ÎN FAȚĂ, CA ȘI CÂND AR FI FOST DIRIJAT ȘI ÎI TRAVERSĂ PATUL. UNUL DIN CAPETE PĂRU CHIAR SĂ-I ATINGĂ FAȚA ÎN TRECERE. DUPĂ ACEEA CĂZU ȘI SE ÎNCOLĂCI PE CEARȘAF CA O FUNIE. MARIN ÎȘI RECĂPĂTĂ SÂNGELE RECE PRINTR-UN AUTOMATISM; SĂRI ÎN PICIOARE ȘI FĂCU CÂȚIVA PAȘI ÎNAPOI, DUPĂ CARE AVU O REVELAȚIE BRUSCĂ, ÎNȚELEGÂND CE SE ÎNTÂMPLASE. Era vorba de un dispozitiv mecanic. Bizar, aproape incredibil, dar era o mașină, nu o formă de viață. Acum că uimirea dispăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
locuri cunoscute (senzația de jamais vu sau jamais connu), iar ceea ce vede pentru prima oară i se pare cunoscut (déjà vu, déjà connu). Alterarea stării de conștiență înregistrată capătă aspectul de absente temporale, în care bolnavul execută corect actiuni automate (automatisme sau crize psiho-motorii) integrându-se corect în situația respectivă, însă la trezire nu-și amintește nimic din ceea ce a realizat. Astfel de absențe sunt deosebite de cele comițiale propriu-zise prin durata lor de peste 1-2 minute. Tulburările psihice se mai pot
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
deosebite de cele comițiale propriu-zise prin durata lor de peste 1-2 minute. Tulburările psihice se mai pot prezenta și sub formă de anxietate, euforie sau, din contră, depresie paroxistică. 5.3. Crizele de tip psihomotor temporale se prezintă sub formă de automatisme pe o durată mai mică sau mai mare de timp. Ele se manifestă fie prin gesturi simple (mișcări de masticație, de sugere, de deglutiție, etc.) fie prin gesturi mai complexe (cum ar fi frecarea mâinilor, mișcări de dezbrăcare, plâns sau
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cu un sac... îl lovesc fără milă în timp ce numai stăpânul îi vorbește și zbiară. Când bătaia înceta, lângă cal rămânea numai el... mintea calului se asocia cu glasul, bătaia cu persoana stăpânului... îi rămânea credincios până la moarte. Restul erau numai automatisme. Metodă garantată dacă ai inimă să dai într-un animal sau om! Bărbatul se întinse peste tetiere îi prinse mâna blând și o sărută atât de ușor că aproape nu simți, refuzând nepăsător banii care zăceau pe banchetă. Zăpăcită a
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pot repeta fără controlul feed back-ului, în mod automat (Albu și colab., 2006, p. 21). 5.3.2. Echilibrul Echilibrul presupune menținerea centrului general de greutate al corpului în interiorul poligonului de susținere. Echilibrul este condiționat de aparatul vestibular și de automatismul tonic. Senzațiile chinestezice au un rol important în formarea simțului echilibrului. Funcția de echilibru este realizată de etajele inferioare ale sistemului nervos central (Melnic și colab, 1993, p. 203). Simțul echilibrului este complex și permite aprecierea poziției capului față de corp
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
calități ) senzorio-afectivo-motorii; ) percepție spațio temporală; ) capacitatea de reprezentare mentală. Motricitatea sa globală, coordonată și ritmică, va releva mai târziu o bună dezvoltare a funcției sale de adaptare. Primele mișcări, primele urgențe vor fi rezolvate pe plan practic, va trebui ca automatismele formate să se perfecționeze pe de o parte, iar pe altă parte să poată servi ca suport activităților intenționate ulterioare. Stadiul de la 3 la 6 ani, rămâne o perioadă de tranziție, atât pe planul structurii spațio temporale, cât și pe
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]