871 matches
-
pe baza legii unității și interacțiunii unui sistem În vederea echilibrării funcționale a organismului și adaptării la cerințele mediului natural și social. J. Piaget remarcă faptul că dezvoltarea ființelor a dus la apariția unor organe specializate având funcția de reglare și autoreglare - cel mai important fiind sistemul nervos central. Fenomenul complex al compensării a constituit obiectul cercetărilor a numeroși oameni de știință : I. P. Pavlov, P. Janet, S. Freud, A. Adler, E. A. Astratian, A. B. Luria, T. Ruch și J. Fulton etc. La
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și acțiunilor umane de aceea fiind denumită „cauzalitatea internă” a conduitei umane. Motivația are o funcție de activare internă, difuză și semnalare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic (trebuințe), de mobil (factor declanșator) al acțiunii pe care o și justifică, de autoreglare a conduitei, motivația imprimă conduitei un caracter energizant și dinamogen sau orientativ și direcțional și vectorial, de coechilibrare a raportului dintre om și mediul ambiant. Organizarea și funcționarea motivației umane poate fi caracterizată de următoarele trăsături: diversitatea motivațională, conflictualitatea motivațională
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
că dacă subiectul se găsește într-o situație de inactivitate, fără implicare directă, cu frecvențe scăzute de input senzorial, crește mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-problemă autostimulante, care în acest caz ar avea o funcție homeostatică, și anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea în Sistemul Nervos Central. Dar comportamentul-problemă poate servi și la reducerea unui flux prea puternic de input. De exemplu să ne gândim la un copil autist aflat în grupuri numeroase de persoane care vorbesc
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
angajează un tip de comunicare formativă care evidențiază calitățile profesorului raportabile la trei criterii de apreciere globală: a) frecvența unui comportament creativ adaptabil la schimbările la nivel de sistem și de proces; b) funcționarea acțiunii educaționale/didactice, în termeni de autoreglare continuă; c) intensitatea reacției pedagogice eficiente în condițiile unui câmp psihosocial deschis. N. Mitrofan (1988) susține conform taxonomiei pe care o propune că aptitudinea este „fructul interiorizat al acțiunii educative, în care confluează și se armonizează, un set de trăsături
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
o legătură între trecut și viitor. Familia constituie, așadar, cadrul de realizare a sociabilității, premisa deprinderii normelor dezirabile, a modelelor de conduită așteptate. În cadrul familiei are loc modelarea personalității copilului, trecerea de la un comportament normativ la unul normal bazat pe autoreglare și autonomie morală. Fiind un mediu afectiv și protector, familia asigură copiilor securitate, îngrijire, sprijin material și moral. Sarcinile educogene ale familiei sunt multiple și complexe; ele presupun o acțiune conștientă și consecventă a ambilor părinți și, de asemenea, orientarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității care vizează însușirea articulației și a celor trei laturi
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
255)". O astfel de abordare a organizării sistemului psihic al copilului va testa capacitatea sa de orientare, de învățare (de hobituare și condiționare în cazul copilului mic) de adaptabilitate la nou, de evaluare a legăturii de atașament, a capacității de autoreglare de calitatea jocului și a limbajului, toate acestea vor fi evaluate în contextul cultural și social al familiei, ceea ce va permite o mai bună analiză a interacțiunii diferitelor procese psihice. Evaluarea contextuală complexă propusă de Chiccheti și Wagner va spori
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
acționa (Gollwitzer, 1993 apud Reeve, 2009), susține efortul (Locke și Kristof, 1983 apud Reeve, 2009), controla gândurile (Wegner, 1994 apud Reeve, 2009), rezistă la tentație (Mischel, 1996 apud Reeve, 2009), exercită autocontrolul (Mischel și Mischel, 1983 apud Reeve, 2009), realizează autoreglarea în general (Galliot și Baumeister, 2007 apud Reeve, 2009)? Mai degrabă decât să apeleze la puterea voinței, oamenii rezistă tentației și amână recompensarea prin crearea și implementarea unor planuri și strategii care să le folosească în acest scop (Mischel, Shoda
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pe baza legii unității și interacțiunii unui sistem în vederea echilibrării funcționale a organismului și adaptării la cerințele mediului natural și social. J. Piaget remarcă faptul că dezvoltarea ființelor a dus la apariția unor organe specializate având funcția de reglare și autoreglare - cel mai important fiind sistemul nervos central. Fenomenul complex al compensării a constituit obiectul cercetărilor a numeroși oameni de știință : I. P. Pavlov, P. Janet, S. Freud, A. Adler, E. A. Astratian, A. B. Luria, T. Ruch și J. Fulton etc. La
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
exprimă direct starea afectivă a interlocutorului); * instrumentală (caracterizată de existența unui scop precis, urmărindu-se apariția unui anumit efect în comportamentul receptorului și având capacitatea de a se modifica în funcție de reacția partenerului, pentru a-și atinge obiectivul ). E. După capacitatea autoreglării: * lateralizată (fără feed-back, care nu permite interacțiunea instantanee); * nelateralizată (cu feed-back concomitent, determinată de prezența interacțiunii emițător receptor). F. După natura conținutului: * referențială (vizează un anumit adevăr care face obiectul mesajului); * operațional-metodologică (vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
furios sau necăjit; am putea decide fie să nu spunem nimic, fie să-i întoarcem spatele. O comunicare eficientă are următoarele caracteristici: * Pornește de la datele realității concrete, prezența situației; * Congruența dintre mesajele verbale și nonverbale; * Acordarea feed-back-ului reciproc; * Efect de autoreglare asupra conduitei personale - homeostazie comportamentală; * Facilitarea conștientizării de sine; * Adaptarea creativă a persoanei. Există obișnuințe verbale care blochează comunicarea pe care fiecare dintre noi le folosim, uneori inconștient sau conștient: * Amenințările; * Dirijarea; * Ordinele; * Critica; * Tăinuirea informațiilor cheie; * Interogarea; * Refuzul de
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
îndeplinește un rol de reglare a întregului proces de rezolvare a conflictului. Rezolvarea conflictului ca act educațional este un sistem deschis care funcționează eficient numai dacă este asigurată evaluarea lui, realizată prin comportamentul conexiunii inverse, iar prin evaluare reglarea și autoreglarea desfășurării conflictului. Confruntarea ideilor, nevoilor și intereselor celor care participă în conflict, provoacă schimbări în personalitatea lor, mai ales la nivel atitudinal și comportamental. Schimbările se produc ca efect al dezbaterii, confruntării. Cunoașterea efectelor produse și stabilirea concluziilor potrivite apartine
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
variate deoarece depind aproape exclusiv de mediul social și de educație. Caracterul reunește particularități privind relațiile subiectului cu lumea și valorile după care se conduce subiectul; este, deci, o instanță de control și valorificare. Caracterul, latura relațional valorică și de autoreglare a personalității, poate fi definit în termeni de atitudini și de trăsături. În viziunea lui Cattell, atitudinea este o tendință de a acționa într-un mod special într-o situație determinată. Atitudinea conține 2 segmente: orientativ-evaluativ și efector executiv (acesta
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
funcționarea optimă a marilor funcții; captarea atenției și trezirea interesului copiilor pentru participarea la antrenament; creșterea interesului față de activitate - participarea conștientă și activă la activitățile sportive; dezvoltarea și formarea aptitudinilor, calităților motrice specifice; perfecționarea unor deprinderi specifice; dezvoltarea capacității de autoreglare a comportamentului - flexibilitate, adaptare și rezistență la situații specifice; dezvoltarea unor calități psihice cognitive (senzații, percepții, reprezentări, gândire), afective (sentimente, pasiuni, etc.), volitive (curaj, hotărâre, spirit de inițiativă, perseverență) și estetice (suplețe, eleganță); formarea unor trăsături de personalitate: caracter (fermitate
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
geografie / 10 2.Analiza geosistemului / 13 2.1. Structura geosistemului / 13 2.1.1.Sistemele naturale. Suportul abiotic al vieții. Comunitățile vii, vegetale și animale / 13 2.1.2.Sistemul social-economic / 17 2.2.Funcțiile geosistemului / 19 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice / 22 2.2.2.Degradarea, efect al disfuncțiilor geosistemului / 24 2.3.Niveluri de organizare sistemică: aplicații / 27 2.4.Evoluția geosistemului în spațiu și timp / 31 2.4.1.Constituirea suportului abiotic al geosistemului / 31
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
diferit de viață de la o regiune la alta, cadru pe care acesta l-a transformat adesea, în conformitate cu necesitățile sale. Mult timp, raporturile dintre om și natură s-au caracterizat printr-un echilibru remarcabil între rezolvarea necesităților social-economice și capacitatea de autoreglare a naturii. Pe măsura creșterii numărului populației, a exigențelor societății umane și a progresului tehnico-economic, solicitarea ansamblului natural s-a intensificat până la nivelul unei veritabile presiuni umane. Astfel, raporturile inițiale cu natura au evoluat în sensul perturbării vechilor echilibre. Ca
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
generat și o implicare umană mai profundă în dinamica geosistemului. Acțiunile oamenilor nu sunt însă totdeauna adecvate echilibrului sistemic, nevoile sociale conducând adesea la exploatarea excesivă a unor resurse, până la epuizarea rezervelor, la dereglări ireversibile ale unor mecanisme naturale de autoreglare, la deteriorări pe termen lung ale unor echilibre sociale ș.a. Chiar și în societățile cele mai avansate, pe primul loc sunt situate interesele de ordin economic eficiența, rentabilitatea, profitul, și nu cele de utilitate sistemică, în sens larg, și nici
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cuprinzătoare, presupune o bună integrare în rețeaua de unități sistemice și asigură o funcționare durabilă: zonalitatea latitudinală și altitudinală a asociațiilor vegetale și animale, marile structuri politico-economice etc., sunt expresii ale coordonării și dezvoltării de tip sistemic. 2.2.1.Autoreglarea, bază a funcționalității sistemice Desfășurarea tuturor funcțiilor menționate cât mai aproape de parametrii optimi specifici fiecărei componente și interacțiuni permite oricărui sistem să-și asigure stabilitate și premise suficiente pentru dezvoltare. Coordonarea optimă a funcționalității interne și integrarea eficientă în rețeaua
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
respective de a se autoregla. Concret, aceasta înseamnă că sistemul este capabil să se informeze permanent asupra stării interne și raporturilor externe. De asemenea, poate să decidă în mod adecvat asupra capacității interne de acțiune și asupra desfășurării relațiilor externe. Autoreglarea ca formă optimă a funcționalității sistemului, acționează de-a lungul întregii sale evoluții. Aceasta este un proces foarte complex, care nu are totdeauna un caracter continuu. Momentele sau perioadele de discontinuitate caracterizează situațiile în care, din cauze interne sau externe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
component, de la o interacțiune la alta, în sisteme atât de variate, unele praguri se produc în momente diferite, deci succesiv. Altele se pot produce simultan. Aceste diferențe în timp sau coincidențe dinamice pot contribui, uneori decisiv, la menținerea capacității de autoreglare a sistemului și la realizarea unui echilibru dinamic, favorabil structurii sistemice și în etapele următoare, asigurându-i calitatea. În sensul acesta, calitatea oricărei unități sistemice nu trebuie înțeleasă ca o sumă aritmetică a calității elementelor componente ci ca rezultat al
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
echilibrate și al prevenirii conjuncturilor dinamice defavorabile. Spre exemplu, dacă într-un areal despădurit se fac replantări, vor fi prevenite perturbările microclimatice, hidrologice sau procesele geomorfologice agresive. Alteori, coincidența sau decalajul pragurilor pot diminua, periclita sau chiar distruge capacitatea de autoreglare, determinând apariția unor disfuncționalități grave. Spre exemplu, atingerea în același timp a debitelor minime pe râuri și a concentrației maxime admise a unor poluanți determină depășirea capacității naturale de autoepurare a apei, cu urmări grave pentru ansamblul unităților sistemice respective
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
interconectarea disfuncțională a mai multor unități, din mai multe sisteme creează degradări de ansamblu, uneori pe termen lung și pe spații întinse. Aspectul profund negativ al acestor situații constă în depășiri mai mult sau mai puțin generalizate ale capacităților de autoreglare în rețeaua de unități sistemice, motiv pentru care multe structuri se pot dezorganiza ireversibil, pierzându-și definitiv calitatea de sistem. Rețeaua căreia îi aparțin rămîne cu o structură mai simplă, mai săracă și cu o eficiență funcțională mult mai redusă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
selecție naturală, deficiențe grave ale strategiilor naționale de control al piețelor de aprovizionare și desfacere). d) cel mai avansat și periculos tip de degradare este cel al funcției de coordonare și dezvoltare. Lipsită de capacitatea de a-și asigura prin autoreglare echilibrul intern și de a se integra eficient în rețeaua de unități sistemice, structura respectivă își pierde treptat calitatea internă și externă de sistem (spre exemplu, politici neraționale care conduc la pierderea poziției în sistemul politico-economic mondial și chiar la
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
constata astfel: formațiuni vegetale, soluri, ape freatice, versanți, comunități sătești, căi de comunicație, structuri industriale, etc., degradate cu diferite intensități și încadrându-se în unul sau mai multe dintre tipurile menționate. În funcție de intensitatea degradării, tipul de degradare, rezervele interne de autoreglare, capacitatea rețelei sistemice de a susține unitatea degradată ș.a., o serie de mecanisme naturale sau social-economice de redresare pot intra în acțiune însă rezultatele sunt variabile. Uneori, structurile afectate se pot redresa prin forțe proprii sau rețeaua sistemică oferă un
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dezechilibre temporare. De multe ori acestea au însemnătate inegală pentru elementele și interacțiunile afectate. Este posibil ca unele sectoare, din diferite niveluri sistemice, să fie perturbate mai puternic decât altele. Deoarece în sistemele naturale există însă o "experiență" dinamică de autoreglare mai temeinică, realizată în etape îndelungate, la nivelul timpului geologic sau cel puțin biologic, pe baza acesteia se poate redobândi o stare de echilibru dinamic. Intervalul de refacere este, în general, la fel de îndelungat. Spre exemplu, instalarea glaciației cuaternare a impus
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]