683 matches
-
democrație, dar sunt relevante și pentru rolul actorilor protagoniști ai tranziției și ai instaurării, adică pentru componența coaliției fondatoare a regimului. Intervenția externă (o înfrângere militară sau chiar o simplă imitație a țărilor vecine influente) poate explica diferite crize ale autoritarismului, influențând următoarea fază a instaurării. Pridham [1994], Whitehead [1996], Bonanate [2000] și alții au pus accent pe aspectele internaționale. De exemplu, Whitehead [1996: 3-26] conceptualizează importanța acestui factor, referindu-se la "contaminare", la "controlul" și la "consensul" formelor principale de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
terifiante ale puterii regimurilor civil-militare, aceștia au fost victime ale politicii. Se pot identifica trei factori, specifici fazei autoritare, care afectează calitatea democrației: 1) durata regimului autoritar; 2) inovarea produsă de acest regim; 3) modalitatea de realizare a tranziției de la autoritarism la democrație. Durata este perioada de timp în care regimul autoritar s-a menținut la putere. În cazul în care un regim este "inovator", atunci intervalul de timp este mai puțin relevant. Dacă, în schimb, regimul nu este inovator, atunci
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a guvernului, în schimb, e (de multe ori) rezultatul unor momente de criză a democrației, cu elemente lacunare în cea ce privește calitatea (de exemplu, democrațiile occidentale după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sau la sfârșitul tranziției de la autoritarism). În al doilea rând: pentru mulți autori, continuând linia argumentativă din capitolul precedent, un aspect destul de important (poate cel mai important) al calității democratice este statul de drept. A considera epuizată analiza acestei dimensiuni complexe folosind doar o singură referință
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrație de calitate? Iată o întrebare la care nu se poate răspunde decât pe termen mediu. Cu toate acestea, pe baza analizei efectuate, va apărea un anumit contrast între o parte a lumii (bogată, dezvoltată, democrată) și alta, dominată de autoritarism, de democrații "limitate", de sărăcie, boli și de înapoiere economică. O situație care trebuie să fie înfruntată cu curaj și cu speranța (conform angajamentului de atâția ani), dar, și cu convingerea că ea nu poate deveni chiar un real succes
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
R., 2000, "Measuring liberal democratic performance: An empirical and conceptual critique", în Political Studies, 48, pp. 759-787. Freedom House, anni vari Freedom în the World, New Brunswick - London, Transaction Publishers. Germani, G., 1971, Sociologia della modernizzazione, Bari, Laterza. 1975, Fascismo, autoritarismo e classi sociali, Bologna, Il Mulino. Gibelli, M.C. și Weber, M. (eds.), 1983, Una modernizzazione difficile: economia e società in Cina dopo Mao, Milano, Angeli. Giddens, A., 1971, Capitalism and Modern Social Theory, Cambridge, Cambridge University Press; trad. it. Capitalismo
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Moore, B. JR., 1966, Social Origins of Dictatorship and Democracy, Boston, Beacon Press; trad. it. Le origini sociali della dittatura e della democrazia, Torino, Einaudi, 1969. Morlino, L., 1980, Come cambiano i regimi politici, Milano, Angeli. 1981, Dalla democrazia all' autoritarismo, Bologna, II Mulino. 1990, "Authoritarianism", în A. Bebler e J Seroka (eds.), Contemporary Political Systems. Classifications and Typologies, Boulder-London, Lynne Rienner. 1991, Introduzione a Morlino (ed.) [1991]. 1998, Democracy between Consolidation and Crisis. Parties, Groups and Citizens în Southern Europe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pp. 16-82. 2001b, Constitutional Design and Problems of Implementation în Southern and Eastern Europe, în Zielonka (ed.) [2001]. (ed.), 1991, Costruire la democrazia: gruppi e partiti in Italia, Bologna, Il Mulino. Morlino, L. și Mattei, F., 1992, " Vecchio e nuovo autoritarismo nell'Europa Mediterranea", în Rivista Italiana di Scienza Politica, 22 (1), pp. 137-160. Morlino, L. și M. Tarchi, 1996, "The dissatisfied society: Protest and support in Italy", în European Journal of Political Research, 30 (2), pp. 41-63. Munck, G. și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
non- participarea altora sunt conectate (în democrațiile actuale), ilustrând astfel declinul angajamentului civic în Statele Unite. -------------------------------------------------------------------------2 1 DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI 2 5 Introducere DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Cuvânt-înainte 18 19 Introducere Democrație, democrații, cvasi-democrații 310 311 Alternativele nedemocratice De la democrație la autoritarism De la autoritarism la democrație Între consolidare și criză În căutare de explicații Democrație fără calitate? Concluzii DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Referințe bibliografice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
altora sunt conectate (în democrațiile actuale), ilustrând astfel declinul angajamentului civic în Statele Unite. -------------------------------------------------------------------------2 1 DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI 2 5 Introducere DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Cuvânt-înainte 18 19 Introducere Democrație, democrații, cvasi-democrații 310 311 Alternativele nedemocratice De la democrație la autoritarism De la autoritarism la democrație Între consolidare și criză În căutare de explicații Democrație fără calitate? Concluzii DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Referințe bibliografice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și romane complet diferite care, în afară de mume, nu au nimic comun ? Răspunsuri afirmative, nominaliste, s-au dat în secolul nostru, cea mai cunoscut fiind acela al lui Croce. *l Dar teoria lui, deși ușor de înțeles ca reacție împotriva exagerărilor autoritarismului clasic, nu s-a impus, deoarece nu ține seama de faptele vieții și istoriei literare. Genul literar nu este un simplu nume, deoarece convenția estetică în care se încadrează o operă îi modelează caracterul. Genurile literare "pot fi privite ea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
genurilor sau criteriul diferențierii acestora. Intr-o oarecare măsură ea se ocupă însă de probleme cum ar fi puritatea, ierarhia și durata genurilor sau apariția unor noi genuri. 305 Deoarece, privit în perspectivă istorică, neoclasicismul a fost o îmbinare de autoritarism și raționalism, el a acționat ca o forță conservatoare, înclinată să mențină și să adapteze, în Urnita posibilului, genurile de origine antică, mai ales genurile poetice. Dar Boileau admite sonetul și madrigalul; iar Samuel Johnson îl laudă pe John Denham
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
putem s-o numim o organizare "mai liberă") *24 Cel care se ocupă de teoria genurilor trebuie să cunoască bine deosebirile caracteristice dintre teoria "clasică" si teoria modernă. Teoria clasică este normativă, deși "regulile" ei nu sunt impregnate de acel autoritarism îngust care adesea li se atribuie încă. Teoria clasică are la bază nu numai convingerea că un gen diferă de altul, ca natură si ca valoare, dar și ideea că genurile nu se cade să fie lăsate să se amestece
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
opere sunt date uitării și apoi reapar, că unele lucrări își pierd un timp eficacitatea estetică pentru ca apoi să și-o recâștige ; de pildă, operele lui Donne, Langland și Pope, a lui Maurice Scève și Gryphius. 327 Ca reacțiune împotriva autoritarismului și a listei sale de canoane, concepțiile moderne sunt înclinate spre un relativism excesiv, inutil, invocând "morișca gustului", tot așa cum scepticii de altădată aminteau dictonul De gustibus non est disputandum. Problema este însă mai complicată decât o prezintă umaniștii absolutist
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
am lăfăit". Această învățătură de viață explică mult din cotidianul cenușiu, dar rezistent, al vieții din timpul regimului comunist: neimplicarea, neieșitul în evidență, moderația, limitarea riscurilor sociale și profesionale, capitalizarea discretă a resurselor. Autodisciplina impusă astfel era în acord cu autoritarismul vremii și a fost compensată prin strategii tradiționale de asociere și întrajutorare. O întreagă rețea de cunoștințe, rude, prieteni, vecini sau doar oameni care proveneau din aceeași localitate furniza aproape orice fel de servicii tranzacționând, printr-o veritabilă bursă a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
anterioară în diversele modele de regresie multiplă, aceasta se dovedește un predictor semnificativ de fiecare dată. Astfel, nu doar participarea curentă, activă și pasivă este importantă, dar și cea trecută are influență asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății. Includerea măsurii participării anterioare nu induce un efect de vârstă (cei mai în vârstă nu se dovedesc a fi mai implicați în asociații doar pentru că au avut mai mult timp la dispoziție decât cei tineri
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
valorile și să-i susțină instituțiile. 2.1.1 Măsurarea democrației. Definiții idealiste vs. definiții realiste Testarea atașamentului pentru valorile democratice nu s-a dovedit o sarcină prea ușoară pentru cercetători, mai ales în societățile în tranziție de la totalitarism sau autoritarism. O problemă fundamentală era tocmai întrebarea relevantă pentru evaluarea democrației. Toți respondenții înțeleg oare același lucru despre democrație? Are evaluarea trecutului o importanță? Putem întreba despre funcționarea democrației în societăți unde democrația nu este consolidată? Dar în societăți cvasi-democratice sau
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
termeni economici, dar rezultatele sondajelor nu susțin ipoteza. Cel mai bun teren de testare a ei este Germania reunificată, unde aceeași națiune a urmat experiențe politice și sociale total diferite: capitalism și democrație funcțională, pe de-o parte, socialism și autoritarism, pe de altă parte. Ar putea exista încă un "zid" înte cele două Germanii în definiția democrației? Răspunsul este că diferențele există, nu pot fi ignorate, dar că asemănările depășesc net diferențele. La fel s-a întâmplat și în România
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
remarcă Edwards și Foley (1996), societatea civilă a devenit în teoria democratizării un element esențial. Înțeleasă ca tărâmul asociațiilor voluntare private, al comitetelor de cartier, al asociațiilor filantropice și al grupurilor de interes, aceasta ar fi responsabilă de opoziția față de autoritarism, de democratizarea societății de jos în sus. Ceea ce autorii reproșează însă acestei teorii a societății civile sunt numeroasele întrebări pe care teoria le lasă fără răspuns. Întrebările sunt legate atât de definiția societății civile, cât și de relația ambiguă dintre
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să apară înregistrați pur și simplu ca non-membri. Astfel, autorul a demonstrat efectele participării anterioare asupra valorilor de egalitate, neutralitate, cooperare și libertate pe care le atribuim în general democrației dar și asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății. Mai mult, chiar și simpla participare pasivă are un efect pozitiv asupra încrederii, densității rețelelor sociale și angajamentului civic (Wollebaek și Selle, 2002). O ultimă constatare pe care o facem este legată de nivelul ridicat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lucrările lui analize care demonstrează că nu numai izbânzile lumii moderne sunt consecințe ale unor idei, ci și ororile. Critica propriilor idei, modestia, discuția , ascultarea ideilor altora ar putea fi soluții mult mai eficiente de ameliorare a lumii existente, decât autoritarismul, credința romantică în revoluții care să răstoarne valorile existente. Uneori evoluția omului stă să apuce pe culoare în ungherele cărora pândește neființa, pieirea. Există cotituri devastatoare în istorie asupra cărora oricât ai poposi tot nu-i destul. Dacă reflexia pentru
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Heschel „păstrau aceeași tăcere în fața misterului care scapă înțelegerii și care se numește Șoah.” Comunismul are și el un program de supunere a tot ce respiră sub pecetea sa ideologizantă. Secolul XX aduce Europei experiențe sumbre, două forme oribile ale autoritarismului, care aruncă în aer destine. Cei care nu înțeleg să se adapteze vremurilor noi, adică comunismului, sunt desființați, ori prin moarte neîntârziată, ori prin închisoare ori prin, cel mai fericit caz, expulzare. Chiar și dintre evrei se ridică destui care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dureros reînvie mai ales În momentele când statele, comunitățile sau grupurile de indivizi aleg calea angajării Într-un proces rapid de civilizare și de progres cultural, prin eforturi decisive de modernizare. Dar aceste salturi ale istoriei pot netezi, adesea, drumul autoritarismului și barbariei. Sistemele Închise, controlate, stăpânite de unele grupuri dominante și supravegheate de gardieni antrenați, sfidând democrația și civilizația, au Început, adesea, prin a fi proiecte de modernizare. Înnoirea și renovarea, pentru unii, a Însemnat Însă distrugerea altora. Iar a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
agora. Alături de educație și de frica etichetării negative, bunul-simț acționează ca normă și distincție culturală. Într-o societate așezată, lipsa bunului-simț te exclude din gruparea aleșilor, a celor care au cuvânt, a elitei. Din păcate, la noi, după eliberarea de autoritarism, majoritatea s-a „eliberat” și de constrângerile pe care le impuneau educația, reputația și haina bunului simț. Am câștigat cu toții libertatea exprimării și a mișcării, dar unii s-au debarasat și de bunurile simbolice care confereau distincție, originalitate, preeminență. Întâmplător
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Sumarizând, cele mai dese critici emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă, deși primitivă și tradițională, după cum și cea prescriptivă, au la fel de multe potențialități de decodificare a realului și de reprezentare a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
altminteri, absurditatea ținea deja de faptul că locuințele fetelor și cele ale băieților erau separate. Lucrul acesta reflecta o întreagă concepție asupra vieții, potrivit căreia mixitatea, și prin urmare sexualitatea nu puteau avea loc decât după căsătorie. Lucrul acesta reflecta autoritarismul și arhaismul societății generalului de Gaulle"201. Prin urmare, studenții revoltați contestă aceste interdicții începând din 1967-68, iar apoi în timpul acelor zile frenetice din Mai '68, cu forță, înverșunare și imaginație. Au glasul puternic și atitudinea provocatoare. "Bucurați-vă fără
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]