4,300 matches
-
înfățișează ca un imens și permanent strigăt de durere și revoltă, nu fără speranța că aliații vor câștiga războiul și că soarta noastră se va schimba. Lirismul predominant erotic din volumul Vulcanul iubirii e acum unul patriotic-patetic, amintind întrucâtva din avântul și ardoarea lui Alecu Russo din Cântarea României. Romantismul de altădată, care nu dispare cu totul, boemul, admiratorul neobosit al frumuseții feminine, trăind uneori la limita sărăciei, mânca pe datorie la birt, bucurându-se însă de libertate, ni se dezvăluie
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
Ioan Lăcustă Întâmplarea a făcut ca, de curând, să-mi cadă sub ochi două cărți vorbind despre două așezări, Vârciorova și Beliș, dispărute în anii '70 sub apele unor baraje ridicate în avântul de a da țării cât mai multă energie electrică. Ne-am ales atunci îndeosebi cu planificatele întreruperi de curent, cu frigul din case, cu scumpirile energetice de acum. Iar locuitorii strămutați din acele așezări înghițite de ape au rămas doar
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
privește lumea înconjurătoare cu o atenție concentrată, încercând să-i descopere semnificațiile ascunse, structurile inaparente. Operație deloc simplă, executată în cercuri concentrice ale comprehensiunii. Apare o disparitate între eul melancolic al omului (dispozițiile lui tulburi, alternanțele de curiozitate și ataraxie, avânt și recul interior) și modul său atât de meticulos, elaborat, articulat de a pune și a urmări probleme de ordin cultural. Impresionează, literalmente, efortul cerebral prin care nonsensurile, aleatoriul existențial și capriciile divine sunt integrate într-un model moral-intelectual al
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
industrializate, cu muzica formației Beatles și montările îndrăznețe ale lui Peter Brook, dictatura generalului Velasco, și guvernările lui Belaunde Terry în Peru, lumea afacerilor oneroase dintr-o Japonie în care banul controlează totul, Parisul anilor șaizeci cu boema lui, cu avânturile revoluționare, cu emigranții latino-americani, cu tinerii dezamăgiți de mirajul unei vieți deloc ușor de trăit pe malurile Senei, Madridul unor cartiere dubioase în anii optzeci, cu artiști care vor să-și croiască un drum în lumea artelor scenice, cu lipsa
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
cămășilor albe, el însuși s-a încremenit acolo, în lanțul piepturilor de apărare. Să vedem însă cum apreciază oamenii avizați ai timpului - și nu neapărat români. Iată: „Doresc să exprim din partea guvernului britanic profunda noastră admirație pentru curajul eroic și avântul ce la dovedit poporul român în timpul unui an de încercări aproape fără seamăn... Rezistența îndârjită - rezistență atât de prețioasă pentru cauza comună - pe care această armată o opune dușmanului în acest moment, în condiții de o greutate excepțională, prezintă un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
desigur, de nu esti chiar tu în centrul amar al acestei ciudate răsfrîngeri. MAREA DE VORBE Cel mai adesea omul, el însusi, se ia în serios, pe sine, bine-nteles si merge asa chiar pe străzi, în locuri de public avînt. Si zice prea multe cuvinte - e drept, prea multe, degeaba, dar zice, fiind că altfel nu poate trăi, decît dinspre vorbă, cu vorba pre vorbă călcînd. Asa e! Nimic nu se poate alt-fel, chiar de s-ar pune chezas Universul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
murit va conclude că generația șaizeci a activat ca portavoce a unor valori străine și a unor forme poetice importate? Accentuăm, iarăși, că generația șaizeci nici n-a occidentalizat și nici na americanizat poezia română. După ce i-a insuflat un avânt pur și nou și a îmbrăcat-o într-un veșmânt totalmente românesc, poezia aceasta nu ezită să stea alături de orice poezie străină a celei de a doua jumătăți a secolului XX. De semnalat că în anii 60 și începuturile 70
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
balansoar și amîndouă rămăseseră nemișcate, în tăcere, contemplînd bărbatul care se usca deasupra lămpii. O creangă rebelă din migdalul vecin bătu în geamul cu cerceveaua stricată, și aerul din încăpere se umezi, invadat de o răbufnire de furtună. Ea simți avîntul tăios al grindinei, dar nu se clinti, pînă cînd văzu că bărbatul scurse și ultima picătură din pahar. I se păru că în priveliștea aceea era ceva simbolic. Și atunci își aminti de moș Laurel, războindu-se de unul singur
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
ce-i poate lipsi bărbatului arătos, scriitorului genial, tatălui, bunicului și soțului fericit? Timp, vine răspunsul, n-am niciodată timp. Și, contrastând cu imaginea lui Varguitas din tinerețe, tânărul cu câteva slujbe pe zi, capabil de iubiri nebune și de avânturi revoluționare, imaginea actuală se impune altfel: un om în căutarea timpului prezent și viitor de care are atâta nevoie, dar din ochii vii și foarte veseli te sfredelește o lumină jucăușă, semn că încă iubește mult viața și ce face
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
data aceasta am ascultat, datorită interpretării Angelei Gheorghiu o operă nouă. Nouă prin excelenta exprimare a sentimentelor datorită vocii miraculoase a divei. Angela Gheorghiu a electrizat publicul nu numai prin absoluta stăpânire a mijloacelor vocale, dar și prin senzația de avânt sau de sfâșiere a sunetului. De la exuberanța din actul întâi al operei, de la bucuria de a trăi la îndurerata renunțare, la noblețea sacrificiului și la sfâșietorul sfârșit, vocea sopranei noastre a imprimat partiturii nuanțe de o rară finețe și intensitate
Un miracol,Angela Gheorghiu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/10854_a_12179]
-
el partea ordinii și muncii. El merge și mai departe și propune să aibă și țiganii patriarhii, vlădicii, popii lor, să-i boteze, precum și călugări, având de lume greață... Și nu se știe ce ar mai fi propus Corcodel în avântul lui, dacă nu se amesteca și Cucu, care respinge cu dârzenie ideea de a avea și țiganii fețe bisericești. Căci: ...cu o mână te blagoslovesc, cu alta de averi te jecuiesc. Onochefalos este de perfect acord. Intervine Mustrul ot Puntureni
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
sat din preajma Bucureștiului, unde participanții la o nuntă ocupaseră, pur și simplu, într-o horă spontană, întregul carosabil. Atmosfera de agresivitate, de obligație de a-i implica pe trecători a fost plastic exprimată în gesturile unei tinere care, într-un avânt necontrolat-erotic, s-a năpustit spre mireasă și, spre stupoarea asistenței, i-a vârât un buchet enorm de flori sub rochia de-un alb imaculat. E metafora sub semnul căreia comentatorii noștri plasează, am impresia, și intrarea României în Europa.
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
înfrânta De o boală-inamic. Trec prințesele și timpul. Trec amanții zborului... Trecem toți și lăsăm câmpul Sub vegherea norului. SOARTA Luna prăvale Colb de argint. Noaptea în cale iese nuntind. Omul se naște Parcă din vânt. Soarta ne duce Fără avânt Spre noi hotare În nesfârșit Spre căi astrale Din infinit. Luna presară Visuri pe gând. Noaptea măsoară Pelegrinând. ARDERE Se adună vremuri line, Muză mea parcă revine, Clipă arde-n nemurire Viața iarăși mă reține. Fete vin și zile pleacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
anilor ’80, ca subiect de licență proza lui Mircea Nedelciu sau poezia lui Mircea Cărtărescu echivala cu o blasfemie. După ’89 au pătruns în universitate mai mulți scriitori, dintre care nu puțini poeți. Cursurile de creative writing n-au luat avântul scontat (ele se află, de altfel, într-un lung declin peste tot în lume), însă studiul literaturii s-a eliberat de dogme și prejudecăți și s-a deschis către o viziune mai proaspătă și către literatura actuală. În acest context
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
extrem de puțini alegători, dar aceia care îl știu și-l amintesc ca un apologet al aceluiași Băsescu, în presă. Dacă tot Băsescu votezi, de ce să nu alegi originalul? Care este la PMP. Partidele extremiste au șanse? În occident, au un avânt extraordinar. La noi, s-au dezumflat la alte alegeri, nu mai au forță. Discursul naționalist a fost preluat, mai edulcorat, ce-i drept, de partidele mari. Lipsesc teme majore, care să polarizeze dezbaterea, cum ar fi armata Uniunii, poziția față de
Expert în comunicare politică: partidele recunosc că au pierdut înainte de Bruxelles by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/30759_a_32084]
-
În universul acesteia, afectul libertății se cuvine transpus în limbaj imanent, contras în metaforă. Drept care poetul nostru nu ezită a trece de la desfășurarea amplă a discursului în care e atinsă coarda pateticului la formulele concentrării, precum un pariu pe care avîntul libertar îl face cu brevilocvența: „Poetul ar fi sufleurul lui Dumnezeu...// Suflă/ în spuma rece a eternității pustii...” (Oarecum după Yvan Goll). Sau: „de neimaginat cum - și totuși/ pe bățul drapelului în bernă nimeri/ un melc rătăcit...” (Drapele). Prin asemenea
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
dintre cunoaștere și ignoranță. Nimeni nu e, în mod absolut, nici total ignorant, nici tobă de carte. Dar în fond ce înseamnă „să fii informat“? Am remarcat deseori că, printr-un soi de entuziasm trecător (care-mi aduce aminte de avântul începătorului și de elanul parvenitului) multe principii minunate pe care tocmai mi le-am însușit și care constituie acum averea mea, nu-mi schimbă firea decât pe moment. În curând, după ce mă voi fi obișnuit cu ele, noile mele principii
André Gide și portarul lui: un dialog social by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/4137_a_5462]
-
după mai multe faze de evaluare (inclusiv două „Congrese naționale de istoria presei!”) și tot atâtea „etape de prelucrare, corectare și ordonare a materialului colectat” (gata să ia drumul celebrei Guiness Book): Acțiunea pomicolă, Agricultura hunedoreană, Analele minelor, Apărarea ceferiștilor, Avântul cooperativ, Bugetul comunei urbane Tulcea, Buletinul hipic, Buletinul arbitrilor, Buletinul Grădinii Botanice, Calendarul industriașului, Club montan Caransebeș, Contabilul, Croitoreasa, Curierul Lacului Sărat, Drogheria și industria chimică, Fibre chimice, Gazeta cerealiștilor, Glasul pădurii, Materiale de construcții, Materiale plastice, Opinia și ciocanul
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
iar noi îl putem risipi după cum vrem. Am înțeles toate astea după ce am părăsit Italia, atunci aveam un mare respect pentru cărți. În 1960 am plecat în Polonia ca să studiez teatrul. Erau „zilele glorioase” ale socialismului, iar teatrul luase un avânt extraordinar. Studiam într-un conservator, profesorii mei erau artiști mari, inteligenți, cinici, avuseseră acces la tot ce umanismul avea mai bun și cunoșteau tainele strategiei socialiste pentru a se proteja; ei sunt cei care mi-au întreținut acest cult pentru
George Banu în dialog cu Eugenio Barba by Liana Lăpădatu () [Corola-journal/Journalistic/3845_a_5170]
-
ale „luxului", „muzicii", „aristocraticului"; li se adaugă o arie figurativă proprie, radical schimbată față de limbajul romantic ori postromantic. Cu Petică, plonjăm în ceea ce zona metaforică are mai specific, în sinestezie, pentru care poetul manifestă o predilecție nețărmurită: „Și ca să dau avînt visărei, Din flaut note argintii Se-nalță-n seara parfumată Strălucitoare și zglobii" (Fecioara în alb, XIV); „(O rugăciune) Ce melancolică, senină, în cadrul său de primăvară, Se pierde-n negură vrăjită De albe sonuri de chitară" (Fecioara în alb, XX
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
Istoria ieroglifică) a însemnat o mare victorie politică proprie, ceea ce e departe de a fi fost adevărat. Mai grav, atunci cînd ajunge în fine Domn, Dimitrie Cantemir își dă, pur și simplu, țara pe mîna unei puteri expansioniste în plin avînt agresiv, pe mîna Rusiei lui Petru cel Mare. Ingenuitatea acestui fiu de domn, intelectual de larg orizont, dar politician amator, era să coste Moldova însăși independența ei. Dacă armata turcească n-ar fi înfrînt-o pe cea țaristă la Stănilești în
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
orașului, un bătrînel cu fața rasă, erau în extaz. - Să dai tot ce ai și tot e puțin! striga Anghelov din răsputeri. Consilierul municipal Cearușnikov, cu inima străpunsă de zîna de la Folies Bergère, se ridică de la măsuța lui și, luîndu-și avînt, aruncă pe scenă o serpentină de hîrtie făcută colac. Desfăcîndu- se doar pe jumătate, serpentina nimeri în bărbia superbei dive. O veselie nestăvilită cuprinse întreaga încăpere. Se comandă șampanie. Arhitectul orașului plîngea. Moșierii îl invitau stăruitor pe doctor la țară
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
nota de trecere, respectiv cinci. Sociologul Marius Pieleanu, care a coordonat cercetarea Institutului Avantgarde, a declarat pentru DeCe News că scorul obținut de miniștri și de guvern, în ansamblu, poate fi considerat unul bun. ” Guvernul Tăriceanu, într-o perioadă de avânt economic, avea tot 7,5, în acest tip de evaluări ale percepției populației. Trebuie să recunoaștem că Tăriceanu n-a fost niciodată un lider popular, deci la o performanță economică bună avea un scor mai mic, probabil. În perioada de
Sondaj: Ce note dau românii guvernului Ponta și miniștrilor săi () [Corola-journal/Journalistic/41870_a_43195]
-
locul ei. Dacă aș fi tras-o după mine, m-aș fi simțit nu știu cum. Vorba lui Sorin (Titel) care, la Varșovia, invitat într-o familie, a luat la sărutat mâinile care i se întindeau, inclusiv pe a stăpânului casei, din avânt: „Și să vezi ce jenat mai era!” Astăzi mă dor oasele pe ici, pe colo. De la o vârstă, nu e bine să te mai avânți... Frânt, după isprăvile de azi-noapte, îi spun lui T: „Mă duc să mă întind puțin
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4194_a_5519]
-
cele de estetică și apoi de morală. Doar la început, în capitolele privind teoria cunoașterii, Schopenhauer se supune convențiilor de jargon, fiind sec din obligație profesională, pentru ca apoi, intrînd în filosofia frumosului, să-și piardă scorțoșenia și să-și ia avînt literar, culminînd cu considerațiile de morală, unde paginile sunt de-a dreptul de belles lettres. În plus, înrobit fiind de o umoare irascibilă, Schopenaheur nu-și poate înfrîna răbufnirile polemice, care cad pe neașteptate în mijlocul unor pagini a căror cumințenie
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]