2,044 matches
-
STERIAN, Paul (1.V.1904, București - 15.IX.1984, București), poet, traducător și prozator. Este fiul Alexandrinei (n. Gulimănescu) și al lui Eraclie Sterian, medic, publicist (sub semnătura Ave Caesar), autor de piese de teatru, una (Tout pour l’enfant!) fiind pusă în scenă la Paris, în 1913. Din familia de obârșie olteană a lui Eraclie Sterian făceau parte actrița Aristizza Romanescu, poetul Mircea Demetriade, doctorul Constantin Levaditi ș.a.
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
piesă care îi aduce notorietatea), Frământări (1926, regizată de Paul Gusty la Teatrul Național din București), Comedia zorilor, Veste bună (1936), Lupul și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1951, premiera absolută la Teatrul Național din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959), Procesul domnului
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Acolo, departe..., București, 1939; Secătura mahalalei, în Două piese într-un act, București, 1943; Papagalul în colivia lui de 128 de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos Tudorache!... Sus Tudorache!..., București, 1952; Matei Millo (Căruța cu paiațe), București, 1953; ed. București, 1976; Zestrea Ilenuței, București, 1953; Patriotica română, București, 1956; Teatru, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Joc de noapte, joc de zi, București
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
să le identificăm. Bibliografie. Pentru texte cf. indicațiile din CPG III, nr. 6850-6852. Scoliile la Dionisie se găsesc în PG 4, 15-432; 527-576; cf. H. Urs von Balthasar, Liturgia cosmica. L’immagine dell’universo in Massimo il Confessore, trad. it. AVE, Roma, 1976. 20. Ioan din Cezareea în ciuda progreselor făcute în ultimele decenii, cunoștințele noastre în privința acestui personaj rămîn nesigure. Pe baza unei informații nu tocmai clare, transmise de Anastasie Sinaitul, s-a spus că ar fi autorul unui florilegiu chirilian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
numit Leonțiu din Ierusalim, recunoscut astăzi ca o figură diferită de cea a lui Leonțiu din Bizanț (cf. pp. 000-000). Tratatul Despre cele șapte este, conform manuscriselor, opera „lui Leonțiu scolasticul bizantin, compusă întocmai după prelegerile (apo phônes) lui Teodor, avă mult iubit de Dumnezeu și preaînțelept filozof”; se consideră că trimiterea se referă la Teodor din Raithu și că scrierea e redactată după 560. în ce privește omiliile atribuite în manuscrise lui „Leontie, prezbiter de Constantinopol”, și publicate în PG împreună cu operele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
arte y la guerra, Montevideo, 1961; Mărturii de ieri și de azi, pref. Arian Banta, Țel Aviv, 1962; Alte mărturii de ieri și de azi, Ierusalim, 1967; Despărțirea ce unește, Ierusalim, 1967; Pe urmele lui Ștefan Zweig, pref. Israel Bar Avi, Ierusalim, 1967; Últimos poemas, Montevideo, 1967; Luminarias en la tormenta, Montevideo, 1970. Traduceri: Friederich Nietzsche, Așa vorbit-a Zarathustra, București, 1915; Georg Fr. Nicolai, Biologia războiului, introd. trad., Iași, 1921; Selma Lagerlöf, Conacul vrăjit, pref. Oscar Levertin, București, 1923; Knut
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
în Augustinianum, 28, 1987, pp. 71‑88. . Despre Bar Kokhba ca anti‑mesia am vorbit deja în subcapitolul consacrat Apocalipsei lui Petru. Reluăm aici subiectul cu unele nuanțe și citând câteva elemente noi. Despre această revoltă, cf. lucrările lui M. Avi‑Yonah, The Jews under Roman and Byzantine Rule. A Political History of Palestine from the Bar Kochba War to the Arab Conquest, New York‑Jerusalem, 19842; M. Mor, The Bar‑Kochba Revolution, Its Extent and Effect, Ierusalim, 1991; C. Saulnier în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
precum și declarații de adeziune la o poezie militantă. SCRIERI: Procesul epocei în versuri, București, 1883; Poeme și maxime, București, 1885; George Crețeanu, pref. G. Missail, București, 1888; Grigore H. Grandea, București, 1902. Repere bibliografice: Afacerea Șonțu, „Poporul”, 1882, 319, 330; Ave, „Poeme și maxime”, „Revista literară”, 1885, 15; Scriitorii și artiștii noștri. Răspunsul domnului Al. I. Șonțu, „Foaia pentru toți”, 1897, 36; Alexandru Șonțu, „Independentul”, 1899, 76; Dicț. lit. 1900, 834. S.C.
SONŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
și Oana Pughineanu. Structura T. a rămas constantă, după modelul publicațiilor ardelene. Principalele rubrici sunt „Cronica literară”, „Revista revistelor”, „Cronica ideilor”, „Teatru”, „Poșta redacției” (extinsă de Adrian Păunescu, pentru o perioadă de câțiva ani, la dimensiunea unei pagini întregi, intitulată „Ave”), „Plastică”, „Însemnări”, „Ex libris”, „Bloc-notes”, „Caleidoscop”, „Sport”, „Accente”, „Tribuna la...”, „Tribuna universitară” ș.a. Principalul obiectiv, exprimat în articolul-program, anume realizarea unei publicații naționale, a fost atins încă de la început. T. nu a rămas o revistă regională, ci a participat intens
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
Jo Anne Pagano (1988); Judith Ramond (1980); Nel Noddings (1984, 1988); Nancy Chodorow (1978); Linda Christian-Smith (1987); Janet Miller (1982); Peter Maas Taubman (1992); Madeleine Grumet (1988); James B. Macdonald și Susan Colberg Macdonald (1988); Florence R. Krall (1981, 1988); Ava McCall (1989); Susan Laird (1988, 1991); Petra Munro (1992); Ann Betlack (1989); Susan Stinsen (1988); Elizabeth Ellsworth (1989); Jean Erdman (1990); Magda Lewis (1988, 1990); Deborah Britzman (1989); Leslie Roman (1988, 1990); Nancy Lesko (1984, 1988, 1994); Rebecca Martusewicz (1992
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lor este VBS. Din cauza virușilor din macrocomenzi, fișierele din documente sunt destul de vulnerabile. Aici intră extensiile DOC, DOT, XLS, XLW și PPT - create cu Microsoft Word, Excel sau PowerPoint. Periculoase sunt și fișierele ce conțin filme, cu extensiile WMV și AVI, în timp ce fișiere similare, cu extensiile QT și MPEG, nu prezintă risc la infecții. În categoria fișierelor fără risc intră, în principiu, și cele digitale audio - MP3, WMA, LQT, WAV, AVI, sau imaginile, cu extensiile JPG, GIF, TIF sau BMP. De la
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sunt și fișierele ce conțin filme, cu extensiile WMV și AVI, în timp ce fișiere similare, cu extensiile QT și MPEG, nu prezintă risc la infecții. În categoria fișierelor fără risc intră, în principiu, și cele digitale audio - MP3, WMA, LQT, WAV, AVI, sau imaginile, cu extensiile JPG, GIF, TIF sau BMP. De la această regulă s-au înregistrat însă excepții. În 2002, a fost identificat virusul Perrun, capabil să... afecteze fișierele de tip imagine în formatul JPG prin adăugarea unui cod executabil la
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
vbs sau o variantă asemănătoare subiectului; • infestarea intervine atunci când fișierul, adesea confundat cu un fișier de tip text, este deschis. La lansare, viermele suprascrie atât fișierele de pe driverul local, cât și pe cele de rețea, inclusiv fișierele cu următoarele extensii: .AVI, .BAT, .COM, .CPP, .CSS, .DOC, .GIF, .HTA, .HTM, .HTML, .INI, .JPEG, .JS, .JSE, .MP2, .MP3, .MPEG, .MPG, .QT, .PSD, .SCT, .SWD, .TXT, .VBE, .VBS, .WAV, .WRI, .WSH și .XLS. Conținutul acestor fișiere este înlocuit cu codul-sursă al viermelui (de exemplu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
izgonirea din rai” pentru a se consacra nestingherit muncii științifice. Prietenul său, Cristian Balaur, tip conformist, ajunge ministru în ierarhia socialistă și se confruntă cu propriul fiu, care îl face responsabil de situația gravă în care se află țara. Romanul Ave, Maria (2000) este o poveste de dragoste între un student român, Paul, și colega sa evreică, Miria-Maria. Iubirea lor evoluează nu fără complicații, într-o societate de oameni normali, nesofisticați, demonstrând că atunci când există cunoaștere și înțelegere, obstacolele de orice
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
fel sunt depășite. SCRIERI: Finlanda, București, 1976; Cântecul drumului, București, 1977; Ideea de progres cultural, Iași, 1981; Suomi, terra magica. Pe urmele eroilor „Kalevalei”, București, 1984; Funia de nisip, București, 1987; Aniversarea, Cluj-Napoca, 1990; Finlanda, la noi acasă, București, 1993; Ave, Maria, București, 2000. Repere bibliografice: Al. Tănase, Criteriile progresului cultural, RL, 1981, 34; Dem. Niculescu, Evocarea tradițiilor rurale, CNT, 1987, 16; Mihai Ungheanu, „Funia de nisip”, LCF, 1987, 18; Laurențiu Ulici, „Funia de nisip”, RL, 1987, 27; I.P. Haneș, „Aniversarea
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
Dem. Niculescu, Evocarea tradițiilor rurale, CNT, 1987, 16; Mihai Ungheanu, „Funia de nisip”, LCF, 1987, 18; Laurențiu Ulici, „Funia de nisip”, RL, 1987, 27; I.P. Haneș, „Aniversarea” - un roman vizionar, „Evenimentul”, 1990, 23; Victor Bârlădeanu, O premieră în biblioteca românească: „Ave, Maria” de George Radu, „Ultima oră” (Tel Aviv), 2000, 1772. Șt.C.
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
linia tradiției, liricizând simțăminte trezite de iubirea de țară, nu fără a comunica și altele, generate de străbaterea meleagurilor mai îndepărtate. Imagini din ținuturile românești, care compun, de pildă în volumul Desfrunzirea uitării în vântul auriu de septembrie (1979), ciclul Ave, iarba din Transilvania, alternează, aproape în fiecare culegere, cu priveliști europene, asiatice, africane etc. Unei emblematice „porți de pe Mara”, celebrată chiar în titlul unei culegeri din 1972, îi răspund unduiri egeene, turnuri din Nürnberg, coline din deșertul Gobi, munți din
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
Înșir-te mărgărite, Cocoșul negru și Meșterul Manole) și prin care el a înnoit teatrul românesc, utilizând substanța mitică autohtonă și făcând apel la tehnicile teatrului european (Maurice Maeterlinck, Edmond Rostand). La locul lor sunt puse numeroase piese facile, precum Ave, Maria!, Napoleon I, Mireasa roșie, Marele duhovnic, Fantoma celei care va veni ș.a. Lipsește, poate, un portret al omului Eftimiu, cu trăsăturile lui de pitoresc. O altă operă care l-a interesat pe M. atât ca editor, cât și ca
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
Intrare în anotimp, București, 1964; Fata morgana, București, 1966; Măști de priveghi, București, 1968; Himera nisipurilor, București, 1969; Poeme, București, 1969; Arborele vieții, București, 1971; Austru, București, 1971; Câmpia soarelui, București, 1972; Elegii, București, 1973; Petrecere pe iarbă, București, 1973; Ave, noiemvrie, București, 1975; Întoarceri, București, 1977; Roata lumii, București, 1977; 65 poeme, București, 1978; Umbră arsă, București, 1980; Epitaf, București, 1981; Poem în Utopia, București, 1983; A fi-fire, București, 1984; Banchet autumnal. Impresii de călătorie, București, 1984; Terase, București, 1985
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
în cuplu cu Mihai Berechet, în 1965, memoriile lui Maurice Chevalier, Drumul meu și cântecele mele... Importante sunt versiunile, realizate în colaborare cu Radu Popescu, ale unor piese de Racine (Britannicus) și Eugen Ionescu (Cântăreața cheală). În culegerea de nuvele Ave Maria (1947), scriitorul se bizuie pe un ochi atent de portretist. Eroii - personaje introvertite, predispuse înfrângerii prin tendința de a renunța - au ciudata particularitate de a rata șansa care, eventual, li s-a ivit. Elementele de melodramă nu perturbă spațiul
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
fi și o strategie a cochetăriei impenitente. Izbutite sunt nuvelele de dimensiuni reduse (Dezertorul, Denunțul, Mustrare). Simțul de observație, limpezit de abureala complicațiilor sentimentale, e mai pertinent în notația reacțiilor imprevizibile, care scot la iveală sedimentele ascunse ale eului. SCRIERI: Ave Maria, București, 1947; Cântecul vieții (O păpușă și alte jucării), București, 1947; Pârjolul (în colaborare cu Cezar Petrescu), București 1954; Cântec pentru partid, București, 1961; George Vraca (în colaborare cu Valeria Vraca), București, 1967. Traduceri: Racine, Britannicus, în Racine, Teatru
BONDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
se fac vinovați, mormăie împăciuitor Augustus. Doar că răzbunarea, departe de a îndrepta lucrurile, nu face decât să le agraveze. Face câțiva pași și se oprește. Înalță din umeri. — Aș da impresia că pe unii îi ucid din lăcomie pentru ave rile lor, pe alții de teamă față de curajul lor, pe cei mai mulți dintr-un sentiment meschin de gelozie față de un merit oarecare. Își împreunează mâinile la spate și începe să măsoare încă perea în lung și-n lat. — Dintre cei care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
înapoi să le strice socotelile tocmai când se pregătesc să-și împartă moștenirea. Ajunși în dreptul lojei imperiale, gladiatorii se întorc cu fața către principe și, cu mâna întinsă în semn de omagiu, îi adresează aclamația lugubră și înspăimântător de adevărată: — Ave Caesar, cei ce vor muri te salută! — Bravo, băieți! exclamă încetișor Rufus, extrem de emoțio nat. Bateți-vă cu dârzenie și curaj, arătați-le tot ce puteți, chiar dacă sunteți surmenați și neantrenați. — Ce fac acolo? întreabă o voce lângă el. Impacientat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care scăzuse, astfel că spinările șerpilor și ale celorlalte animale erau expuse și se albiseră), dacă te Întorceai atât de mult În timp, Îți aminteai de o grămadă de oameni. Dacă stăteai să te rogi pentru toți, spunând câte un Ave Maria și câte un Tatăl Nostru pentru fiecare, dura foarte mult și, În cele din urmă, se făcea lumină și atunci puteai să te culci, dacă erai Într-un loc unde să poți dormi ziua. În acele nopți am Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
unor apropiați prieteni ori a unor beneficiari În interesul producției, putea negocia afacerile fără teama intervenției Șefului de Șantier care imediat se Îmbăta,spunea glume proaste,insulta pe toată lumea inclusiv ospătarul, pe scurt, scandalul strica toate negocierele. Tony Pavone, mai ava un motiv plauzibil de-a prefera acest local. Bazinul de apă cu valuri...În timpul verii seara până târziu, timp de câteva ore,cinci or șase tinere și frumoase fete, efectuau În valurile spumoase a-le bazinului un fel de demonstrație
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]