11,341 matches
-
putea identifica pe Întuneric. Stătea cu urechea la pîndă și aștepta: va avea răgazul să-și elibereze mîinile dacă va auzi un pas În spatele lui? „Vor Încerca să te omoare pe Întuneric.“ Acum nu se mai Îndoia de seriozitatea acestui avertisment. Da, primejdia era reală; așteptarea asta Încordată Îi amintea de altcineva care așteptase la fel, zile În șir, pînă ce mila lui crescuse Îndeajuns de mult, căpătînd proporțiile monstruoase necesare trecerii la fapte... Deodată, se auzi un glas: — Da, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și totul Împrăștia o senzație de viață Îndestulată, liniștită și trainică, tulburată doar de ghimpii unui dulce neastîmpăr, ai unei nerăbdătoare pasiuni tinerești, datorită căreia, Însă, amintirea acestei seri avea să rămînă și mai prețioasă. Dar dintr-odată, fără nici un avertisment, visul se prefăcu Într-un coșmar: În Întuneric, cineva scoase un urlet de groază! Nu era fata pe care o așteptase, pe care Încă nu o sărutase și pe care probabil n-avea s-o sărute niciodată, ci altcineva, foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În societate). Dar putea cineva spune cu siguranță dacă „Pavilionul special“ era sau nu locuit? CÎteodată, Digby avea impresia că Pavilionul nu era mai real decît iadul În concepția vreunui teolog inimos: un loc pustiu menit doar să slujească drept avertisment. Deodată, Îl văzu din nou pe maiorul Stone. Mergea cu pași grăbiți, dar cînd Îl zări pe Digby o porni spre el, pe una dintre alei. Fruntea Îi era plină de broboane de sudoare. — Nu m-ai văzut, pricepi? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pe maiorul Stone? Îl Întrebă el. Digby șovăi o clipă, apoi spuse: Nu. — Doctorul e foarte Îngrijorat de starea lui... se teme să nu-și facă vreun rău sieși, lui Însuși sau altora. Ochelarii fără ramă păreau să lanseze un avertisment: „Vrei să fii tras la răspundere?“ — Dac-ai da o raită În jurul iazului, poate că l-ai găsi, zise Digby. — Mulțumesc, spuse Johns, apoi strigă: Poole! Poole! — Vin acuși! Îi răspunse un glas. Digby se simți deodată copleșit de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cea mai politică a ficțiunii, aceea care vorbește despre cum ne folosim și ne exploatăm unul pe altul, în cel mai imperios și mai nemilos fel cu putință. Inutil de spus, scopul suprem al romanului este cel de prevenire, un avertisment în legătură cu acel tărâm brutal, erotic și supraluminat care ne ademenește din ce în ce mai convingător de la marginea peisajului tehnologic. J.G. Ballard 1995 Capitolul 1 Vaughan a murit ieri în ultimul său accident de mașină. De-a lungul prieteniei noastre și-a exersat moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
legitim, o eventuală revistă cu benzi desenate drept un minim exercițiu de lectură. Nu ai cum să te revolți nici de faptul că doar 3% dintre puștani mai au apetență pentru activități culturale (instrument muzical, teatru, concerte etc). [...] Sau că avertismentul «12», «16» nu înseamnă nimic pentru familiile din România, procente importante dintre copiii investigați privind fără probleme emisiuni / filme cu violență, sex și consum de droguri. În sfârșit, nu te aruncă în nevroză nici informația că primul film pornografic e
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
spune că PRM exercitase de fapt o mare influență din culise, că se bucurase de greutate în ministerele cheie și că o folosise pentru a sabota orice tentativă autentică de reformă. Mulți alegători nu aveau însă chef să dea ascultare avertismentelor în legătură cu trecutul lui Vadim și cu ce s-ar alege de țară dacă acesta ar fi votat. Unii tineri, care îl considerau neechilibrat, erau totuși gata să-l voteze, fie pentru ce doreau să se răzbune pe vechea generație, fie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
PD, și aproape linșat de un grup de activiști PRM conduși de Dumitru Badea. Badea era senator PRM de Neamț și membru al comisiei juridice a Senatului. Potrivit unui purtător de cuvânt pe probleme de presă, acesta a fost un avertisment că «nici măcar o persoană bine cunoscută precum Dinescu nu poate scăpa neatinsă de răzbunarea partidului». De asemenea „formidabila capacitate de exprimare a lui Vadim a fost bine transpusă pe ecranul televizorului. Accesul său la posturi de televiziune care-i arătau
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
delicvenți de drept comun, însă a fost eliberată la intervenția președintelui Curții Supreme, Paul Florea, care a decis că nu putea fi incriminată pe baza dovezilor superficiale din dosar. Oricum, felul în care a fost tratată Ciucă a reprezentat un avertisment concretizabil în represalii politice la adresa judecătorilor și magistraților care ar fi avut de gând să acționeze fără voie de la PSD și să se amestece în afacerile clienților partidului. Chiar Florea a devenit subiectul mâniei lui Iliescu (fiind destituit mai târziu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cuiva numit de predecesorul său, și s-a dovedit a fi o sulă în coasta puterii, în aprilie 2003, când a protestat în legătură cu creșterea presiunii politice asupra justiției. Umilirea unei judecătoare renumite pentru conduita sa corectă a reprezentat, totodată un avertisment pentru românii mai umili că îndrăzneala de a cere socoteală statului pentru că le călca în picioare drepturile putea să se soldeze cu consecințe neplăcute și că, prin urmare, nu era o cale bună de urmat. Incidentele de acest fel „sunt
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Rămânând ferm pe poziția sa, „ostilitatea față de Gorbaciov a lui Ceaușescu s-a manifestat dincolo de orice obligații protocolare, în timpul vizitei liderului sovietic în România, în mai 1987. [...] Pe scurt, a avut loc o înfruntare asupra tuturor problemelor de interes vital. [...] Avertismentul dat de Gorbaciov lui Honecker, cu prilejul vizitei la Berlin, când se celebra a 40-a aniversare a RDG: «Istoria nu iartă pe cei care i se opun», era valabil și pentru liderul de la București, prezent și el la festivitățile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și trudnică a lui Uzzi-Tuzii se conturează schema unei întâmplări; din descifrarea gâfâită de cuvinte amestecate se naște o narațiune amplă. Ițindu-se de pe coasta abruptă Încerc să mă conving că lumea vrea să-mi comunice ceva, să-mi transmită mesaje, avertismente, semnale. Mi-am dat seama de asta de când mă aflu la Petkwo. În fiecare dimineață ies din Pensiunea Kudgiwa pentru obișnuita plimbare până în port. Trec prin fața observatorului meteorologic și mă gândesc la sfârșitul lumii care se apropie, ba chiar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
oceanelor tropicale îndepărtate, oferindu-se, ca o relicvă ideală, furiei uraganelor. În unele zile, orice văd mi se pare încărcat de semnificații: mesaje greu de comunicat altora, greu de definit, de tradus în cuvinte, dar tocmai de aceea hotărâtoare. Sunt avertismente sau presimțiri care mă privesc pe mine și omenirea în același timp: pe mine, nu evenimentele exterioare ale existenței, ci ceea ce se petrece înăuntru, în profunzime; omenirea, nu ceva anume, ci existența în general. Veți înțelege, deci, ce greu îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
încerc să scap de mirosul de mort cu mirosul de bere. Și numai mirosul de mort te va scăpa de mirosul de bere, ca pe toți băutorii cărora mi-e dat să le sap groapa. Am considerat acest dialog un avertisment să fiu în gardă: lumea se destramă și încearcă să mă tragă după sine. Vineri. Pescarul a devenit pe neașteptate bănuitor: — La ce vă trebuie? Ce faceți dumneavoastră cu o ancoră cu grapină? Erau întrebări indiscrete; ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în dialectul local, care însemna: „Nenorociți“, și: - O să vă ia... - dar în acel moment a observat uniforma mea și a tăcut, plecându-și capul. Povestesc acest incident în toate amănuntele, deoarece - nu imediat, ci mai târziu - a fost considerat un avertisment pentru tot ce avea să se-ntâmple și pentru că toate aceste imagini de epocă trebuie să traverseze pagina, la fel cum coloanele militare traversează orașul (chiar dacă expresia coloane militare evocă imagini cam aproximative; o anume nedeterminare nu e rău să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu mai reușesc să termin nici o pagină. Trebuie să-l dau jos de pe perete cât mai repede pe blestematul ăsta de Snoopy; dar nu mă pot hotărî; paiața asta infantilă a devenit pentru mine o emblemă a condiției mele, un avertisment, o provocare. Fascinația romantică dată stării pure din primele fraze ale primului capitol al multor romane nu întârzie să se piardă în narațiunea care urmează: e promisiunea unui timp de lectură ce se întinde dinaintea noastră, care poate conține toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
frunzelor de ginkgo, ca un mic evantai galben cu marginea festonată - aș putea reuși să mențin distinctă în perceperea fiecărei frunze perceperea fiecărui lob al frunzei. Domnul Okeda nu și-a spus părerea; și altădată tăcerea lui îmi slujise drept avertisment să nu mă las pradă unor conjuncturi pripite, omițând o serie de etape încă nesupuse verificării. Păstrând ca pe o comoară această lecție, am început să-mi concentrez atenția, pentru a culege senzațiile cele mai mărunte în clipa conturării lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la ce mănânci și-ți spun că nu-ți face bine; se uită la felul cum îți crești copilul și-ți spun că nu procedezi bine. Și, ca să înrăutățească lucrurile, adesea îți zic că dacă nu le iei în serios avertismentele, ai să mori. Uite-așa bagă spaima în oameni și-i fac să creadă că trebuie neapărat să le urmeze sfaturile. Și au două ținte principale, cugetă Mma Ramotswe. În primul rând, oamenii grași, care deja s-au obișnuit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
chiar cunoștințe intime. Și își propunea să i se adreseze tocmai unuia dintre aceștia, domnului Philemon Leannye. Omul îi era îndatorat. Odată le spusese polițiștilor că fusese cu ea, când, de fapt, nu fusese, iar asta se întâmplase după ce primise avertismentul judecătoresc pentru sperjur și era prudentă când avea de-a face cu autoritățile. Îl întâlnise pe Philemon Leannye la un fast-food din Mall-ul African. Era sătul de fetele din baruri, îi spusese el, și dorea să cunoască niște fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
sugrumat de-o cravată cu nodul cât pumnul, înghesuită într-o vestă pepit, cu nasturi maro. Aceiași pantaloni gri burlan pe care nici tata, după ce și-a lăsat gumarii la barieră, nu i-ar fi purtat. - Am uitat, mârâi de avertisment. - Te-am sunat, am sunat pe toată lumea s-o anunț... - Am avut telefonul închis! mi-arăt colții. Așadar, am fost judecat în contumancie pentru vina de-a nu participa la ritualurile lor inutile. „Să i se taie capul!” a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de șantier, «Mai departe eu nu intru, don’șoară, am lovit burta mașinii de destui bolovani pân-acu’...», și-o luăm agale, pe jos, pe urma tractorului. Cad, am un genunchi vânăt și umflat, mi-am rupt blugii, fumez în ciuda avertismentelor americanului că nu-i sănătos, dear Sara, ajungem și admirăm câteva gropi, cu mătasea-broaștei pe ochiurile de apă, cu niște mustăți de fier forjat ieșind din ele și cinci muncitori jucând table. Dacă n-au venit ăia cu țevile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
făcu semn lui Mendoza să-l ajute să se ridice În picioare: - Data viitoare o să dau și mai tare, spuse el. Pot să vă biciuiesc mai rău cînd Îmi propun... Ce s-a Întîmplat azi nu a fost decît un avertisment... Valea! Cu capetele plecate, tăcuți, rumegîndu-și teama, durerea și mînia, cei patru bărbați se Îndepărtară În direcții opuse. Iguana Oberlus Îi privi cu atenție În timp ce se pierdeau printre arbuști, scoase o pipă veche și Înnegrită, probabil cadoul unei neveste către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
decît să-l caute oriunde s-ar fi ascuns și să termine cu el. Primul pas a fost acela de a-i ascunde unde-i venea mai bine pe restul prizonierilor și, cu toate că În acea Împrejurare nu le puse căluș, avertismentul dat fu suficient de explicit: - Nu voi fi departe... Și dacă vă aud, o să vin să vă tai două degete fiecăruia dintre voi, fără să-mi pese cine a strigat... Camuflă cu grija dintotdeauna intrarea În peșteră și Începu, calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În fața perfecțiunii chipului ei, cam palid din cauză că stătuse Închisă, și a grației aproape Înaripate a gesturilor ei cînd sărea de pe o stîncă pe alta. Ea Îi cercetă cu un amestec de durere și curiozitate la Început, nu luă În seamă avertismentele lui Oberlus și curînd se angrenă În discuții prelungite cu chilianul, cu care, În chip firesc, se Înțelegea cel mai bine În limba lor comună, cu toate că acesta se arăta rezervat cînd i se adresa, uitîndu-se pe furiș pe culmea falezei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fie adus. Luat de ceafă ca un cățel, ca un pisic nou-născut și așezat, orb, neștiutor, fără voință doar cu dorințe, pe creștetul țării. A simțit că i se face frig. Nu putea fi decît un alt semn, un alt avertisment. Afară era plină vară, vremea cireșelor trecuse, frunzele se îmbîcsiseră de praf, mai toată lumea stătea cu gândul la concediu, iar pe el îl cuprindea frigul. Își frecă îndelung obrajii, tîmplele, fruntea, mai rece decît vîrful degetelor era osul frunții. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]