1,902 matches
-
fiind legat de revista „La Société nouvelle” (1907). Pentru a-și iscăli colaborările recurge la semnăturile A. Boumy, Marc Heina sau Konowalow. În țară, primul său text va fi tipărit în cotidianul „Adevărul”, în 1908. După primul război mondial practică avocatura, dar fără convingere, situația materială îngăduindu-i să se dedice literaturii. O primă plachetă de versuri, Revolte și răstigniri (1920), în care sunt antologate versurile scrise între 1916 și 1919, este urmată de drama Sonata umbrelor (1921), pe care Teatrul
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
unui criteriu specific și fiabil, care a fost observat de două sau mai multe persoane. Multe ramuri sportive, cum ar fi gimnastica, patinajul și înotul, pentru a numi doar câteva, se apreciere pe judecată pentru a determina învingătorii și învinșii. Avocatura ne confruntă cu subiectivitatea aprecierii și caută să găsească dovezi care să stea la baza deciziei de vinovăție sau nevinovăție. În afaceri putem depăși subiectivitatea aprecierii construind o scală de evaluare comportamentală. Este vorba despre o scală în care fiecare
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
curs de specializare în arta dramatică la Paris, cu actorul Sylvain, societar al Comediei Franceze. Vizionarea unui spectacol cu Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand îl entuziasmează și C. decide să traducă piesa în limba română. Până în 1914 practică, intermitent, avocatura. O maladie gravă, care îi afectează progresiv și incurabil vederea începând din 1905, îl determină să se retragă din lumea baroului. Devine taciturn, meditativ, greu abordabil. Deși atras de profesiunea de actor, n-o practică, din cauza tracului exagerat. Urcă pe
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
COSTIN, Jacques G. (13.IV.1895, București - 22.XII.1971, Paris), prozator. Este fiul Rebecăi și al lui David Goldschlager. A urmat studii de drept, fără a practica avocatura. Discret personaj al avangardei românești, însă recunoscut ca „un ferment și un animator”, fire profund boemă, C. a fost un partener de emulație inovatoare al lui Tristan Tzara, Marcel Iancu, Ion Vinea, F. Brunea-Fox. Continuator al prozei în registru absurd
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
Teodorescu) și al lui Ion Ciorănescu, învățători. Școala primară a făcut-o în Moroeni. Absolvent al Liceului „Sf. Sava” din București, licențiat în științe politice la Facultatea de Drept din București în 1941, C. a profesat timp de opt ani avocatura, înscris în Baroul din Capitală. Își trece doctoratul în științe politice la Universitatea din Cluj, în 1946, cu teza Românii și ideea federalistă, publicată postum, în 1996. Tot în 1946, obține bursa de studii sociologice și juridice „D. Gusti” a
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
folosite drept "carne de tun", ca ultimă soluție, disperată, de către rudele lor masculine. Nimic mai fals. Să luăm un exemplu notoriu, care nu constituie excepție de la regula palestiniană. Hanadi Darajat era studentă la Drept, visa la un birou propriu de avocatură și avea 28 de ani. Nu cu mult timp în urmă, cu o zi înainte de sărbătoarea evreiască Yom Kippur, a detonat cele 15 kilograme de explozibil, cu care își înfășurase trupul, într-un vestit restaurant din Haifa. Decizia ei a
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
condițiile în care Meleșcanu rămânea ministru al Justiției -, premierul nu s-a consultat cu nimeni pentru nominalizarea lui Cătălin Predoiu la ministerul Justiției" Jurnalul Național, 1 martie 2008). Totuși, Predoiu, specializat în drept comercial, era asociat la o casă de avocatură care apăra interesele comerciale ale lui Dinu Patriciu. 338 Componența guvernului Tăriceanu II la sfârșitul mandatului este redată în Anexa nr. 15. 339 Coincidență sau nu, ambii reveniseră în prim-planul scenei politice la începutul lui 2008, Adrian Năstase ca
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
evita opera, desconsiderarea persoanei spre a împiedica lectura cărților sale, murdărirea memoriei cu scopul de a interzice accesul la cugetări. Viața și opera lui Charron stau mărturie în favoarea moralității și cinstei. A făcut studii de drept, dar n-a profesat avocatura. Devine un renumit predicator, profesor de teologie. Îl cunoaște pe Montaigne, dar niciunul nici celălalt nu vor face referiri în cărțile lor despre această prietenie. S-a comentat mult și în diverse moduri despre legătura Charron-Montaigue. Charron l-ar fi
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
referire la metaforele, comparațiile și la logica analitică folosită, toate purtând amprenta culturii, În ciuda pretențiilor eugeniștilor de a-și fi fundamentat ideile pe baze obiective, universale 35. Am urmărit frecvența cu care astfel de tropi culturali erau folosiți În medicină, avocatură, jurnalistică, educație, biologie și mai ales În științele sociale, pentru a formula concluzii despre măsura În care ideile eugeniste au fost importante pentru producția de cunoaștere din România interbelică. Pentru Început, am analizat textele de referință pentru dezbaterile intelectuale și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de nevoi fundamentale, cum ar fi hrana, adăpostul, îngrijirea stării de sănătate etc. Agențiile instituie adesea un monopol asupra serviciilor sociale. Ce se întâmplă când cei asistați sunt nesatisfăcuți de servicii? În practica independentă, orientată spre profit (de exemplu, în avocatură), există un control al clienților care se retrag atunci când constată că serviciile sunt inadecvate sau incomplete. Serviciile asigurate de agențiile din domeniul asistenței sociale sunt imune la un astfel de control al deficitelor de performanță. Ori există un monopol privind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
matematicii, sau chiar cel juridic. În matematică, oamenii Își pot evalua aptitudinile și Își dau seama când nu pot depăși un anumit nivel, deoarece pur și simplu nu sunt capabili să rezolve probleme de complexitate mai ridicată. Pentru a practica avocatura, trebuie mai Întâi să fii admis la o școală de specialitate, iar apoi să treci examenul de barou. Din nou, multe persoane sunt excluse din domeniu pentru că nu reușesc să treacă de aceste teste. Pentru evaluarea capacității de a efectua
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
București, unde, în anul următor, va lua parte la revoluție. După înfrângerea mișcării se refugiază în Transilvania, îndeplinind aici mai multe funcții administrative, și în Banat. Stabilit definitiv din 1858 la București, M., care își câștigă o bună reputație cu avocatura (a fost în 1868-1869 și președinte al Curții Apelative din Iași), face politică liberală, fiind ales deputat în perioada 1876-1888. În 1876 este primit în Societatea Academică Română (secția istorică). M. nu e, de fapt, un istoric. El este un
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
realizarea revistelor „Eco”, „Eco magazin” și „Ecosofia”. În 1991 conduce ca redactor-șef ziarul „Viitorul românesc”. În perioada 1992-1994 lucrează ca șef de secție în redacția revistei „Parlamentul”, apoi ca expert juridic la Camera Deputaților (1994-1998), după care va practica avocatura în Baroul București. Debutează în ziarul „Viața nouă” din Galați (1963), cu poezia Simfonia muncii, semnată N. Grigore. Colaborează la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tomis”, „Flacăra”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „România literară”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Porto-Franco”, „Familia”, „Ramuri” ș.a. Prima carte de versuri, Insula
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
București, absolvind în 1904. Participă la campania din Balcani (1913) și la primul război mondial, fiind decorat cu Steaua României în grad de cavaler și Coroana României. Licențiat în drept la Universitatea din Iași (1920), se înscrie în barou, profesând avocatura. Mutat la București cu gradul de general și cu misiunea de a reorganiza justiția militară (1928-1938), funcționează în paralel ca profesor (1932-1936) la Institutul Superior de Științe Penale al Universității, fiind și autorul unor lucrări de drept militar. Fondează și
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
de Drept a Universității din București (1941-1945) și, un timp, în paralel, la Facultatea de Litere, pe care nu a încheiat-o. Din anii studenției a fost angajat bibliotecar la Liceul „Mihai Viteazul” (1942-1948), după care a practicat scurtă vreme avocatura (1948-1950). S-a îndreptat apoi spre activitatea editorială, fiind redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1950-1968) și redactor-șef al Editurii Univers (1968-1975). În această calitate a participat la alcătuirea proiectului de traduceri din clasicii literaturii universale
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
n. Naumescu) și al lui Ion G. Ionescu-Quintus, scriitor și om politic liberal. Absolvent al Liceului „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești (1934) și al Facultății de Drept de la Universitatea din București (1938), obținându-și licența cum laude, a profesat avocatura în Ploiești, începând din 1940. Membru fondator al grupului „Gânduri și rânduri”, se află între cei care întemeiază și editează revista cu același nume (Ploiești, 1937-1938). Întors de pe frontul de Răsărit (va fi decorat mai târziu cu Coroana României cu
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
arestat timp de câteva luni; eliberat, își reia funcția până la desființarea Partidului Național Liberal. Arestat a doua oară în 1952, este întemnițat și trimis în coloniile penitenciare de la Poarta Albă, Coasta Galeș, Peninsula Valea Neagră, Borzești. După eliberare (1954) practică avocatura intermitent, căci este reținut și eliberat de încă două ori, în 1956 și în 1957. Din 1964 revine și în viața literară, fiind mulți ani președinte al Clubului Umoriștilor Prahoveni. După decembrie 1989 participă la reînființarea Partidului Național Liberal, fiind
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
și reacțiune”, publicație de orientare democratică și raționalista, cu accente polemice îndreptate împotriva exagerărilor ultranaționaliste și ortodoxiste manifestate în mișcarea gândirista. În 1931 îi apare românul Cavalerii verticali, scris împreună cu Alexandru Bilciurescu. În același an își deschide un birou de avocatură și întemeiază, alături de câțiva colegi de generație, Gruparea Intelectuală Forum, din care se va naște în 1933 gruparea Criterion (la care doar J. va refuza să adere). Va deschide, în 1942, galeria Căminul Artei (împreună cu Ecaterina Dulfu și Marc Haldner
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
dedicate pictorilor români (Theodor Pallady, 1944, N. Tonitza, 1945, Luchian, 1947). Între 1945 și 1947 înființează și dirijează revista „Lumină și coloare”, din care apar trei numere tematice, dedicate lui Ștefan Luchian, N. Tonitza și lui N. Grigorescu. Exclus din avocatură de noul regim, este însă admis în Uniunea Scriitorilor, ca fost membru al Societății Scriitorilor Români, din care făcea parte încă din 1935. În 1949 obține Premiul I la concursul de traducători pentru versiunea românească a nuvelei Dubrovski de A.S.
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
scurtă specializare în drept la Berlin, după care, întors în țară, a ocupat un timp funcții administrative în Tecuci și Focșani, pentru a se stabili, în 1911, la Constanța. Aici a fost la început profesor, apoi a practicat cu succes avocatura, ajungând în posturi înalte: prefect de Caliacra, iar în final, decan al baroului constănțean. Încă elev la Pitești, G. a scos împreună cu colegul și prietenul său Ion Minulescu o foaie literară, „Luceafărul”, suspendată după o lună de directorul liceului. Viitorul
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
Gh. Lazăr”). Ultima clasă o urmează la Liceul „N. Bălcescu” din Brăila, unde își ia, în 1930, și bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care o va absolvi în 1933. Nu a profesat avocatura, preferând să lucreze la Editura Cultura Națională (Ciornei). În 1929, pe când era încă elev la Brăila, publică în gazeta locală, „Luceafărul”, mai multe poezii și poeme în proză. Un text trimis lui Sașa Pană îl entuziasmează pe acesta, iar F.
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
absolvită în 1950. Lucrează o vreme ca desenator, funcționar de poștă etc. Din 1955 intră în magistratură (angajat, succesiv, ca judecător la diferite tribunale din provincie, consultant juridic la Tribunalul Suprem, judecător la Curtea Superioară de Control Financiar), ulterior profesând avocatura. Este diplomat al Facultății pentru Studierea Dreptului Comparat din Strasbourg (1974). Între 1992 și 1996 este vicepreședinte al Fundației Culturale Române și din nou magistrat, la Curtea Supremă de Justiție. Debutează cu o povestire (Săptămâna are șase zile), în „Luceafărul
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
funcționa pe o piață dacă nu liberă, măcar puțin reglementată, permițând atât obținerea unor venituri suplimentare pentru gospodăriile țărănești din hinterlandul marilor orașe, cât și „spălarea” banilor proveniți de pe piața neagră. Toate aceste activități - și altele, precum ocupațiile „liberale”, adică avocatura, medicina etc. - produceau venituri sensibil sporite pentru o pătură redusă numeric, dar influentă, de „întreprinzători” ai economiei socialiste, uneori ele putînd fi substanțiale, de ordinul sutelor de mii sau chiar a milioanelor de dolari. Acești „întreprinzători” sui-generis au profitat imediat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Cisteiu de Mureș, j. Alba - 7.X.1995, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Altiței (n. Timar) și al lui Vasile Gruia, preot. Face liceul la Turda (1919-1922) și Aiud (1922-1927), apoi urmează Facultatea de Drept a Universității din Cluj (1927-1932). Profesează avocatura la Ocna Mureșului, Huedin și Cluj. Debutează cu versuri în revista liceului din Aiud, „Ghionoaia”, și editorial cu volumul În țara toamnei (1929). A colaborat la „Fire de tort” (Turda), „Unirea” (Blaj), „Patria” (Cluj), „Tribuna”, „Reacțiunea literară” (București). Debutul lui
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
de științe ale naturii și de litere. H. afirmă că ar fi audiat și cursuri universitare la München și Heidelberg. Oricum, în 1833 era funcționar la Chișinău și tot atunci încerca să obțină o slujbă la Iași. Până în 1840 practică avocatura, fiind și efor al școlilor din ținutul Hotin. Din căsătoria cu Elisabeta Dauksza, fiica unui nobil lituanian și a unei descendente din familia Morțun, i se nasc doi fii: Tadeu - viitorul savant și scriitor Bogdan Petriceicu Hasdeu, și Nicolae, care
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]