1,813 matches
-
valorile sunt mai generale, cu atât gradul de acceptabilitate este mai ridicat, conflictul intern al valorilor diminuându-se sau anihilându-se. În măsura În care valorile generale se concretizează (de altfel, ele nu pot opera decât În acest mod), apar discuții și conflicte axiologice. Axa de pendulare general-particular constituie spațiul și generatorul opozițiilor, al conflictelor valorice și neînțelegerilor dintre oameni. Toți oamenii caută Binele, Îi recunosc necesitatea și Îl respectă, dar, când este vorba despre a-l gândi și Înfăptui În mod concret, fiecare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
rar poți avea parte de așa ceva. Cred că un dascăl este mare nu atât prin el Însuși, ci prin ceea ce lasă În urmă: gânduri, fapte, tresăriri, gesticulații, pasiuni, certitudini, dileme, dureri, mângâieri și amintiri Îngrămădite În fiecare dintre noi. Drama axiologică e că nu-ți dai seama de toate acestea decât după ce totul a trecut. Iar el a lăsat un imens etos necuantificabil, disipat și chiar recunoscut la un moment dat de mulți dintre foștii săi elevi. A fost odată ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Dar surpriza nu s-a lăsat așteptată. Cursuri la care te așteptai mai puțin te puneau În situații de autointerogare și resemnificare. Așa s-a Întâmplat și cu pedagogia. Ne-a impresionat de la bun Început substanța culturală a cursului, orientarea axiologică a conținutului, ancorarea În realitatea educației și Învățământului, puterea evocatoare și pragmatică a exemplelor. Dacă multe dintre cursurile noastre te proiectau În orizonturile abstracte ale ideilor platoniciene, pedagogia te aducea cu picioarele pe pământ, dar nu Într-o modalitate brutală
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
filosofic” adresat națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul fenomenologic este urmărit și descifrat pe un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la ethos”, descriind tipurile de conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
literare semnate în „La Nation roumaine”. Sunt de subliniat în primul rând vigoarea selecției critice pe care o propune A. în demersul său analitic, ca și subtilitatea și finețea disocierilor, susținute de un acid și decomplexat spirit polemic. Limpezimea criteriilor axiologice recomandă o singură scară de valori estetice, validată integral de timp. De la Amintirile lui Mircea Eliade până la proza lui Vintilă Horia, de la romanul lui Theodor Cazaban până la dramaturgia parabolică a lui Eugen Ionescu, de la Scrisoarea (deschisă) către Constantin Noica, amendând
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
Evident că un curs de sociologie generală nu poate să dea astfel de răspunsuri, dar poate să ofere instrumentele teoretice necesare în vederea căutării răspunsului la astfel de întrebări. Cu toate acestea, Constantin Schifirneț, riscând oarecum să iasă din spațiul neutralității axiologice, exprimă și argumentează unele opinii proprii cu privire la anumite subiecte; de pildă, afirmând că „propovăduirea și înfăptuirea drepturilor minorităților [naționale] nu pot justifica în nici un fel generarea unor consecințe negative pentru majoritateț Mai mult, o obligație recunoscută a persoanelor minoritare este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vedea că aproape toate trăsăturile dandysmului „etern” (estetizare excesivă, efeminare, ostentație, cult de sine etc.) apar predilect În epoci de decadență, la finele unor cicluri istorice, când valorile „tari” se relaxează, pierzându-și din forță. Efectele pe care această criză axiologică generală le produce au un spectru enorm: dispariția Încrederii În virtuțile rațiunii și ale științei, explozia iraționalismelor, a filosofiilor „neliniștii”, aventurii, disperării sau izolării, amoralismul, ruperea esenței de existență, exaltarea individualismului, dispariția entuziasmului moral, cultivarea apatiei, a epuizării nervoase, fascinația
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Așa definit, managementul pune în fața analizelor noi tipuri de probleme, oferă noi criterii de evaluare și de decizie, cu efecte majore pentru managementul resurselor umane. O problemă se cuvine a fi subliniată: managementul nu este o „tehnologie”, un instrument neutru axiologic de conducere „imparțială” a organizațiilor. De la apariția sa, managementul s-a dovedit a fi, în primul rând, o concepție partizană, ideologică, exprimând o relație de putere. Managementul are funcția nu numai de a conduce o afacere, dar, în special, de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ceea ce facem se apropie tot mai mult de ceea ce trebuie să facem și, pe de altă parte, ceea ce trebuie este cât mai mult fundamentat pe ceea ce este bine a face. Managementul se dezvăluie, astfel, ca o activitate orientată teoretic și axiologic, ca o trecere de la ceea ce dorim, la ceea ce facem. Diagnoza reprezintă acel mod de cunoaștere în cadrul conducerii strategice, bazat pe compararea (evaluarea critică a) situației reale concrete a unei organizații cu modelul dezirabil și accesibil pentru care am optat și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lui Descartes. Abordând fenomenul literar atât din perspectiva operei propriu-zise, caracterizată prin „autonomie”, cât și a receptării sale, C. construiește o adevărată ontologie a „obiectului estetic”, văzut din perspectiva unei conștiințe critice a cărei principală calitate trebuie să fie „vocația axiologică”. Astfel, toate demersurile îndreptate în direcția cunoașterii obiectului estetic (critica izvoarelor, modalitatea de elaborare a operei, relația operei cu sfera socială sau cu psihologia artistului) trebuie subordonate judecății estetice de valoare, fundament și rațiune de existență ale tuturor celorlalte: „Valoarea
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
izvoarelor, modalitatea de elaborare a operei, relația operei cu sfera socială sau cu psihologia artistului) trebuie subordonate judecății estetice de valoare, fundament și rațiune de existență ale tuturor celorlalte: „Valoarea critică a operei de artă este condiționată de complexitatea ei axiologică, de totalitatea valorilor pe care le înglobează, polarizându-le în jurul valorii estetice”. Combătând critica psihologizantă, „subiectivă”, C. scoate opera de artă de sub dominația gustului individual, care nu poate fi decât o expresie a accidentalului, și pledează pentru judecarea acesteia în funcție de
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
exercițiilor de dramaturgie și poezie, a fost ispitit de fabulos și de barochism, s-a lăsat sedus de aluviuni culturale și de exotism. Așadar, o izbitoare luxurianță verbală, slujind o „imagine senzorială”, apreciată chiar și de inamici. Și un relief axiologic accidentat, făcând saltul de la gestațiile îndelungate, răbduriile rescrieri, lunga așteptare (ca în cazul romanului Groapa) până la nerăbdarea de a încredința tiparului orice rând așternut, autorul sperând la monumentalitate; remarcabil tehnician în nuvelistică, scriitorul a sfârșit în opulență epică, etalând conspecte
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
de bază, fiziologică, a dintelui, atunci anexarea sa la aparatul digestiv reprezintă dintele alimentar. Pe lângă toate aceste accepții ale dintelui este și cea a dintelui psihologic; în lumea umană dintele poate căpăta multiple semnificații. Vom lua în considerare și dintele axiologic (sănătatea este ea însăși o valoare). Rolul estetic al danturii este evidențiat de manevrele la care o supun unele popoare exotice (dintele cultural, modele culturale). Dinții proprii pot fi purtați în gură ca un ornament, iar dinții de animale pot
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la anumiți subiecți, coexistența a două “lumi” diferite sau a două “existente”: autentică și inautentică) și tocmai conflictul, tensiunea dintre aceste două “lumi” furnizează cheia care permite înțelegerile stărilor de conștiință ale subiectului. Subliniem că perspectiva existențialistă est antropologică și axiologică (omul este văzut ca homo spiritualis, creator de valori și cu aspirație către valori - în opoziție cu perspectiva psihanalizei care vede în om mai ales un homo reagens și un homo naturalis). Se insistă asupra importanței de a distinge “biografia
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
opusă aceleia care vede în viață o sursă de satisfacție, care duce la teza “nefericirii de a fi nefericit” (Joelson). Logoterapia este o terapie specifică pentru nevrozele noogene (nevrozele care rezultă dintr-un conflict de conștiință sau dintr-o problemă axiologică). Logoterapia încearcă să lărgească câmpul de valori al pacientului, să-i descopere un sens al existenței sale personale, să-i deștepte simțul responsabilității în raport cu realizarea (concretizarea) potențialităților intrinseci. Psihoterapii directive În acest cadru se descriu terapeutici nesistematice a căror acțiune
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și politica guvernamentală non-discreționară implică preexistența unui algoritm în procesul decizional. Prin urmare, atât intervenția deliberată cât și intervenția automată asupra variabilei țintă se produc într-un mod care exclude atât necesitatea intuiției (adică a înțelegerii) cât și necesitatea evaluării axiologice (se presupune că atât una cât și alta au fost avute în vedere la proiectarea algoritmului). Prin politică guvernamentală de ajustare vom înțelege acea politiciă publică la care nu găsim caracterul direct al intervenției publice. Conform celor stabilite mai sus
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
acestei infracțiuni internaționale. Sigur, unele sunt doar elemente de doctrină, sunt doar evaluări pe care unii sau alții încearcă să le introducă în această analiză, dar apar și elemente normative, apar aspecte care încep să strângă cumva, în jurul unui nucleu axiologic puternic, reguli care să protejeze ființa umană și din acest punct de vedere.62 În aprilie 1937, în cadrul Comitetului Ligii Natiunilor care se ocupă de aceste aspecte a fost finalizat proiectul transmis apoi Conferinței care s-a desfășurat mai târziu
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
7 întreprinde o analiză mai nuanțată a raporturilor ce se pot institui între conceptele de informație și de comunicare prin opunerea lor reciprocă, descriind un "antagonism complementar" al acestora. A transmite presupune, în contraponderea celor descrise mai sus, un centru axiologic dominant, acest fenomen ocupîndu-se în principal de cunoștințe (savoirs) și de facultatea memoriei, fie ea personală sau colectivă. De aceea, procesul de transmitere are nevoie de un timp lung de desfășurare, implicînd diacronia, perenitatea, persistența. În acest loc, R. Debray
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mediologic, tocmai pentru că acesta din urmă încearcă să reconcilieze așa-zisele contradicții, în special aceea dintre cultură și tehnică. Provocînd prin seninătatea cu care se distanțează atît de iluzia politico-culturală, cît și de cea tehnicistă, ambele fiind parțiale și încărcate axiologic, Debray se delimitează de doctrinele spiritualiste și umaniste. Instrumentele spirituale (les outils spirituels) creează ele însele o lume care acționează în mod subtil asupra produselor suportul tehnic, ne atenționează Régis Debray, nu este niciodată atît de inocent cum credem noi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comandați, ci doar guvernați. A privi oamenii ca "resurse umane" este lucru obișnuit în afaceri sau armată, dar este complet nepotrivit în comunități. 2.14. Normativ și descriptiv Orice definiție a comunității trebuie să fie neutră din punct de vedere axiologic. La Selznick teoria comunității este atât normativă, cât și descriptivă, pentru că distincția între ce este mai bine și ce este mai rău trebuie făcută sprijinindu-ne pe descrierea sistematică a vieții în comunități. Dacă este să fie potrivit ca ghid
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
altă parte, cum se poate menține în peisaje diferite o cultură fără a-și modifica viziunea spațială. Individul este solidar cu orizonturile spațial, respectiv temporal. Este o solidaritate organică cu acestea, cum spune filosoful român. Acestora li se adaugă dimensiunea axiologică. Astfel, nu este neapărat necesar ca solidarizarea organică față de un anumit orizont să coincidă cu cea axiologică. Alături de accentul axiologic, maniera în care inconștientul interpretează sensul mișcărilor posibile într-un orizont ne conduce la două posibilități: înaintare în orizont, sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Individul este solidar cu orizonturile spațial, respectiv temporal. Este o solidaritate organică cu acestea, cum spune filosoful român. Acestora li se adaugă dimensiunea axiologică. Astfel, nu este neapărat necesar ca solidarizarea organică față de un anumit orizont să coincidă cu cea axiologică. Alături de accentul axiologic, maniera în care inconștientul interpretează sensul mișcărilor posibile într-un orizont ne conduce la două posibilități: înaintare în orizont, sau sensul anabasic, respectiv retragere din orizont sau sensul catabasic. Deși Blaga folosește aceste sensuri pentru a evidenția
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu orizonturile spațial, respectiv temporal. Este o solidaritate organică cu acestea, cum spune filosoful român. Acestora li se adaugă dimensiunea axiologică. Astfel, nu este neapărat necesar ca solidarizarea organică față de un anumit orizont să coincidă cu cea axiologică. Alături de accentul axiologic, maniera în care inconștientul interpretează sensul mișcărilor posibile într-un orizont ne conduce la două posibilități: înaintare în orizont, sau sensul anabasic, respectiv retragere din orizont sau sensul catabasic. Deși Blaga folosește aceste sensuri pentru a evidenția specificul unor spații
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fie omogenă ș( vizăm aici mai multe criterii: apartenența etnică, cea confesională, nivelul de școlarizare, tipul școlilor absolvite, status-ul social moștenit, status-ul social dob(ndit, nivelul veniturilor, natura ocupației, nivelul aspirațiilor. Toate acestea vizează raportarea la o grilă axiologică comună iar termenul "omogenitate" trimite aici la preponderență ș( nu la exclusivitate. Dimensiunea relațională vizează tipurile de raporturi ce se stabilesc (stabilite) (ntre membrii comunității. Este vorba de acea "densitate morală" despre care vorbea Durkheim, dar la un nivel care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
luată o decizie cu privire la raporturile dintre acestea, respectiv că nu se poate face o alegere. Între cele două tipuri de civilizație nu există alternativă. Există un mers firesc al lucrurilor, care duce de la un tip la altul, dincolo de orice considerație axiologică. De asemenea, succesiunea formelor sociale în timp este ireversibilă. Trecerea de la o formă la alta este de dorit, dar aceasta nu înseamnă că se petrece concomitent pretutindeni și nici că are profiluri identice. Teoria fazelor succesive ale vieții economice și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]