1,399 matches
-
de la Curtea de Conturi să spună că o cotă indiviză înseamnă o a doua proprietate completă”, a mai spus Radu Mazăre. Întrebat dacă a vorbit pe această temă cu ministrul Muncii, primarul Constanței a spus: „Da, am vorbit și o bâlbâie, «să vedem ce o să facem, că e de la Curtea de Conturi». Păi, măi, cucoană, are un apartament, 5 la sută din ceva și pensie de 400 de lei, cum vrei să-i iei înapoi 10 milioane?”. „Am discutat de vreo
Mazăre, atac la „ministreasa Muncii”: „Ori rezolvă problema, ori pleacă” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/41067_a_42392]
-
Covrig Roxana „Dacă tot vrea Victor Ponta să se ducă să mă dea în judecată sau să trimită la DNA, pentru că oricum a bâlbâit-o și nu am înțeles până la urmă ce face - e albă, e verde, e galbenă -, îi dau niște documente să facă plângere penală și împotriva Comisiei Europene, pentru că toate proiectele care au fost licitate au fost aprobate și în baza
Boagiu: Dacă Ponta mă dă în judecată, să dea și Comisia Europeană by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40639_a_41964]
-
un raționament ca un sacrificiu la șah: înțeleptul e condus de rațiune, prostul de patimi; dar, fără patimă nu ajungi pe culmi. Deci ... „...vedeți azi, ici și colo, oameni bătrâni ca Nestor, care de abia mai au înfățișare de oameni: bâlbâiți, nerozi, știrbi, cărunți, pleșuvi (și surzi, nota mea) sau, ca să-i zugrăvesc mai bine cu vorbele lui Aristofan: «îngălați, gârboviți, pustiiți, zbârciți, pleșuvi, fără dinți și neputincioși». Și totuși se bucură de viață atât de mult...” Vorbește, cum știm, Prostia
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
Simona Tache Să presupunem că ar veni acasă și te-ar găsi beată, mozolindu-te cu doi negri musculoși, în timp ce alți opt așteaptă disciplinați să le vină rândul: - Iubitule, nu e ceea ce crezi, îți pot explica, să știi!, te-ai bâlbâi tu, în timp ce i-ai da pe toți ăia afară din casă. - Mamă, mamă, nici n-am intrat bine și deja ai chef de ceartă? - Nu, dar voiam să lămurim... - Lasă-mă, dom’le, în pace, să mă uit la meci
Cearta cere sacrificii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18507_a_19832]
-
cu soră-sa, nu cu o fandosită de emigrantă ori transfugă, categorii din care o excludea pe Fila. Fila continuă, neluându-i în seamă reacția: -O voce, mai mult un răcnet ceru pasagerilor să declare cine a strănutat. -Ceee? se bâlbâi ascultătoarea. -Liniștea căpătase, parcă, o și mai apăsătoare consistență mixată cu multă, multă inerție. Autorul întrebării zbierate se dovedise a fi un polițist de-o șchioapă, tare sfarogit, pesemne de multele misiuni îndeplinite. Își făcuse loc luat de valul călătorilor
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
deși o marcase profund. În ani, o retrăise de nenumărate ori, de fiecare dată cu un spor de înțelegere. Aproape nu-i venea să creadă că brațul lung al securității trecuse atât de aproape de ea. Faptul că ezitase și se bâlbâise stârnise în ea un ghimpe neliniștitor: dar dacă, în naivitatea, în confuzia, în tensiunea acelei clipe l-ar fi dat de gol printr-un gest, o privire, prin simpla expresie a feței? Se apăra de acest gând, dar nu se
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
multă gresie și balustrade metalice la cele 2 rânduri de scări. Evident, am o antenă parabolică. Serviciu oferit de BOOM. 30 Decembrie - Încep să nu mai prind unele canale deloc, iar pe Realitatea, Boc vorbeste în reluare, iar CTP se bâlbâie. Încep să mă sperii puțin că nu o să am TV de revelion (așa mi-am dat seama ca eu, în sufletul meu, oricât de cool voiam să fiu, așteptam, de fapt, cu nerăbdare programul TV de revelion și mesajul Președintelui
Cum era s-o omoare de inimă BOOM pe Frusina by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19038_a_20363]
-
mai bună, pentru că te ajută să pasezi repede penibilul la celălalt. Dacă e agil, va arunca și el repede un “Bine” și va trece la subiect. Dacă nu, se va cufunda în mlaștina din jurul întrebării și va începe să se bâlbâie: “Ăă, tocmai răspundeam la niște mailuri și...”. 3. Varianta “Pe-acasă”. Cu derivatele “Pe la birou”, “Prin oraș”, “În trafic”, “La cumpărături”... - Ce faci? - Pe-acasă... E nasoală și asta, pentru că simți imediat nemulțumirea interlocutorului. Parcă ar fi vrut ceva mai
“Ce faci?”. “Uite, tocmai am făcut caca”. by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19181_a_20506]
-
Arp, Giorgio di Chirico, Punct se bucură de colaborări de la Eluard și Soupault etc. Traseul triumfal al avangardei românești în spațiul francofon este continuat cu textele autorilor afirmați după al doilea război: Isidore Isou, Gherasim Luca („poet pretențios, reformulând cuvintele, bâlbâind limba șfranceză - n.n.ț în sonorități stranii și obsedante, el publică cărți-obiect, dă recitaluri-spectacol etc.” (p.53), Claude Sernet și alții, ajungând la oniricii din anii șaizeci reprezentați în acest exil de D. Țepeneag, autor „ale cărui structuri narative de
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]
-
aștepți? făcu arțăgos nevoie mare Sandu. Ce dac-ai înfulecat repejor, nerespectând presupusa jumătate?! Așa se-ntâmplă când ai dinții tăi! Rozi, rozi în ritm alert neluând seama la părtaș! Dacă e-n reparații capitale și mestecă mai încet?! -P-păi-păi! bâlbâi uimit Gabi. Chiar mi-era foame! Drept e, n-am văzut canonul tău și basta! -Bine, bine, sonoriză abia ținându-și firea Sandu, care fierbea tot de indignare și c-adusese în discuție starea deplorabilă a gurii sale. Complexul vinovăției
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
niște rude unde am înnoptat. Acolo, la televizor, am aflat ce se întâmplase, de fapt, la București, cum fugise Ceaușescu de pe acoperișul clădirii Comitetului Central, cum fusese ocupată clădirea televiziunii, apoi cum anunțaseră Ion Caramitru și Mircea Dinescu, emoționați și bâlbâindu-se, că „Dumnezeu și-a întors fața către români!” Erau mulți oameni acolo, veniți din toate părțile, iar conducătorul televiziunii de atunci - parcă Teodor Brateș - încerca să facă ordine. Rând pe rând apăreau noi personalități, sau oameni simpli, care erau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
ness. Le savură bătrânește. Colegii, știind că el nu mânca dimineața, doar bea un ceai, se mirară trimițându-și ocheade îndelung. Îi încurcă și mai mult când Antonel îi raportă lui Șefu’ că-ncepe acțiunea. Ce-ce acțiune?! se trezi bâlbâindu-se unul. Intrând într-un joc, parcă început de Antonel, Șefu’ chicoti, chipurile ca pentru sine Secret! Acțiune confidențială! Replica îi scoase din sărite pe toți. Iritați din cale-afară se-ntrebau fiecare în felul său Ce? De când o așa coaliție
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
expediție necesită, Majestate, măsuri organizatorice prealabile... ca să asigurăm... - Ce măsuri, domnule? Ce măsuri? îl întrerupse nervoasă împărăteasa. Plecăm în viteză, atacăm prin surprindere și-l distrugem în totalitate. Baza acestei expediții trebuie să fie elementul surpriză. Și nu te mai bâlbâi atâta! Urgent cheamă toți slujitorii, le explici și...la drum! Gata, plecăm! Negru-Cioară realiză că împărăteasa este tare mânioasă. Făcu stânga-mprejur cu un “`Țeles, Măria Ta!” și dispăru în ceață. Mai repede decât s-ar fi așteptat împărăteasa, sala
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
ai scris ieri alaltăieri că așa simt atingeri de nicăieri nu are rost să facem ceva cele ce trebuie să fie vor fi sau nu vor fi după cum Dumnezeu le va rândui ,, - Scrie-mi - Capitolului ,, Ce iubire e asta ? „ mă bâlbâi să dau un răspuns poetei. Conștiința nu mă lasă să vorbesc despre iubire la modul excepțional, fiindcă consider eu, aceasta este de mai multe feluri. Însă, fără iubirea Domnului cum și autoarea știe, niciodată nu vom fi iubiți ! Dacă se
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
a simțit nicio plăcere când ne împreunam. Aveam o silă...Poate că...din lipsă de iubire, nu se nasc copii, sau...nu se nasc copii reușiți. - Atunci, de ce n-ai făcut copii cu omul iubit? întrebă Violeta. - Pentru că...pentru că...se bâlbâi Irina, am rămas însărcinată de mai multe ori cu el, dar...dar...ne-am speriat amândoi. El era însurat...eu, o nenorocită de amantă, făcută curvă de toată lumea...n-am avut curajul...și nici el. Mereu îmi spunea că îi
CAP. 9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382986_a_384315]
-
repede istețul băiat, intuind întrebarea. Sufocată de emoție, îi mai puse o întrebare stranie, care îl uimi pe bietul băiat: - Mă, Valerică, nu așa că tu ai mai fost la mine în casă? - Nu, tanti, niciodată! spuse speriat bietul băiat. Se bâlbâi încurcată: a, da...da...te-am confundat cu cineva. Le-a dat mere, plăcinte și bani. Lui Valerică i-a sărutat îndelung ochișorii. Rămasă singură s-a dus la icoană: Doamne, nu-mi lua mințile! Sau...ia-mă cu totul
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
afaceri, probleme, chestii(împrumutase bagajul verbal al premiantului Zamfirescu). Știu că suntem vinovați, că azi noapte am participat la un protocol prelungit, dar... --Unde a fost protocolul, la „Sirena veselă”? întrebă pripit Gigel Moacă. --Exact. O masă bogată...(aici se bâlbâi intenționat, să-i dea de-nțeles că acolo se mănâncă și se bea zdravăn). --Și sirene...tot pentru...protocol? Hai, nu vă sfiiți, că mai știm și noi câte ceva! --Bineînțeles, spuse degajat Buhăianu. Un program special pentru invitați deosebiți. Și
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
dar el este la București!!! - tronează, îmbuibat de comisioane trădătoare de patrie, în tronurile de la palatele Victoria și Cotroceni! ...Țărani. Oameni ai pământului. Adică, autentici cunoscători ai pământului. Nu precum “alde Marincea”, directorul Institutului de Geologie-București, care, deși s-a bâlbâit cumplit, cu toată ceata lui de afoni într-ale Mumei Geea, servili și cu totul ignobili (încurcând teribil mințile oamenilor... afară de mințile OAMENILOR LOCULUI, CARE SIMȚEAU ȘI SIMT CUM SE CUTREMURĂ, EGAL ȘI MEREU: RÂNDUIELI VALAHICEȘTI MULTIMILENARE, ȘI GLIE, ȘI
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
-i așa că vă măritați? Deveniți neveste, mame și voi habar nu aveți ce trebuie să facă o nevastă și o mamă. Ia spune tu, mă, ce face mă-ta toată ziua? Biata fetiță, luată prin surprindere, a început să se bâlbâie: - Mama face...ce face...face... - Habar n-ai! Stai jos! Dacă vă jucați toată ziua, nu știți că ea vă face mâncare, vă coase, vă cârpește, vă spală...Acu, dacă tații sunt plecați la război, tot ele au grijă de
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
noi în cor. Doamna ... Scismischischi este coana preoteasă, învățătoarea noastră. - Nu, copii! S-a făcut stacojiu domnul Arsu. Într-adevăr, coana ... pardon, doamna învățătoare este preoteasă, dar voi să nu-i spuneți coană preoteasă, că... ă... a început să se bâlbâie... ă, îmi cer iertare coană preoteasă, dar, copii... ă... voi trebuie să știți că doamna... ăă...(și a evitat să-i mai pronunțe numele) este doamna voastră învățătoare. - Lăsați, domnule director! A zâmbit, vădit jenată, coana preoteasă. Ne descurcăm noi
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
când se întunecase, mă întorceam de la vie cu traista plină de struguri. Când am ajuns în dreptul cimitirului, am văzut că se ridică dintr-un mormânt un mort care mă strigă: - Băi, ăla mic, ce ai în traista aia? - Stru-stru-stru-struguri, mă bâlbâii eu. - Și nu dai, bă, de pomană? Că nu lași pe nimeni să ia struguri din via voastră! - D-d-d-dău! M-am bâlbâit iar, clănțănindu-mi dinții. - Dacă dai, vino aici, bă, și dă-ne și nouă câte un strugure! - Care
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
dintr-un mormânt un mort care mă strigă: - Băi, ăla mic, ce ai în traista aia? - Stru-stru-stru-struguri, mă bâlbâii eu. - Și nu dai, bă, de pomană? Că nu lași pe nimeni să ia struguri din via voastră! - D-d-d-dău! M-am bâlbâit iar, clănțănindu-mi dinții. - Dacă dai, vino aici, bă, și dă-ne și nouă câte un strugure! - Care nouă, nouă, nouă, nouă? - Noi, bă, ăștia morți, zgârcitule! Că nu vreți să dați nimic de pomană! - Dăm, dăm, dăm, dăm! Îmi
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
nume. — Bine ai venit la noi, Ștefan! Te-am recunoscut de cum te-am zărit. Te-ai maturizat, ești bărbat, dar ochii ți-au rămas la fel de copilăroși. Ai uitat că ți-am fost învățătoare în primele două clase? Ștefan roși. Se bâlbâi, uitase cu adevărat că micuța doamnă îi fusese învățătoare în clasa întâia și poate și în clasa doua. Rușinat, îi sărută mâna și se lăsă condus de doamna Ghițescu în sufragerie. — Fiul meu sosește imediat. Până atunci servește un pahar
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383260_a_384589]
-
de chiot. — Tătarii! - mai apucă să strige călugărul bătrân, ascunzându-l pe cel tânăr sub sutană. Tătarii îi înconjurară bătând sălbatic caii cu scările de lemn. Unul mai răsărit se răsti la bătrân: — Ștacrâhm, hrâcmă! — Ma io no capisco! - se bâlbâi Metodiu. Episodul 2 DESPRE CUM AU LUAT ȘTIRE CEI DOI CĂLUGĂRI DE RÂNDUIALA TĂTĂRASCĂ Auzind vorbele bătrânului, tătarul își miji ochii oblic: — Lei parla italiano? - întrebă el. — Si, io parlo - răspunse înfricoșat Metodiu. Fața tuciurie, dar frumoasă a tătarului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tânăr care semăna cu Severino, impostorul. Ca și cum n-ar fi fost de ajuns, începuse să strige în italiană: - SEVERINO, TI VOGLIO BENE! Când bărbatul după care alergase se întorsese curios, Feifel rămăsese perplex: nu era Severino! Bineînțeles. Își ceruse scuze bâlbâindu-se, schimbând direcția, cu inima grea. Cum fusese posibil să alerge după „Severino“ când el abia se putea ține pe picioare. Și cum îi veniseră pe buze cuvintele intense „ SEVERINO, TE IUBESC“ ? Nu erau cuvintele lui, ci ale altuia, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]