4,354 matches
-
apărut fugace silueta odată cu parcurgerea rândurilor este posibil ca acea lectură să fie prea departe de tine și, deci, inutilă. La fel de posibil este însă ca tu să fii departe de tine sau nici măcar să nu te cauți. Tentația imaginii ne bântuie existența și ca dorință de a ne vedea într-un anume fel, într-o anumită postură; altfel spus, ispita de a deveni o poză, pozând pentru întreaga viață. Imaginea devine icoană la care ne închinăm; a-ți consacra întreaga viață
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
derivat, prin însăși existența lor (în minte), prin capacitatea de sinteză a experiențelor pe care o posedă. Putem spune că ele au un conținut latent de inteligență, conținut ce poate fi actualizat sau nu, în funcție de efortul personal. Orice persoană este bântuită de spectrul larg al posibilităților de eroare, determinat de nivelul de cunoaștere, de maladiile personale etc. De aceea este bine că normalitate (care este media; deseori sinonimă cu mediocritatea) în privința corectitudinii e stabilită de anturaj sau de societate. Numai că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ceea ce înseamnă deja un început de metafizică prin trecerea gândirii în domeniul actului). ٭ Cultura îți oferă instrumentele necesare pentru a-ți înțelege propria existență. Pentru a le utiliza însă trebuie ca nevoia înțelegerii propriei existențe să te chinuiască, să fii bântuit de căutarea sensului existenței tale. Această orientare nu este însă una ce se poate determina prin voință; cel mult poate fi trezită (Karl Jaspers spunea că rolul filosofului e de a trezi la existență). În esența ei această orientare pare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ce "s-a spus". Cum "spectatorii" rar știu suficient pentru a sesiza diferența, rămâne să judece "cei ce știu", orientându-i (deseori în funcție de preferințele personale) pe cei ce încă (poate) nu știu. Cum primul tip predomină, iar domeniul "știutorilor" este bântuit de "ideologia" democrației, tendința e de a stabili valoarea la nivelul lor. Cine scapă acestei tendințe progresează (Să nu mă întrebați către ce!). Progresul poate fi gândit ca tendință de a împlini toate posibilitățile omului de-a fi. Ce ne
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în scris", pare ciudat, dar mi-am zis că asta poate fi o cale de a mă confesa, de a împărtăși, dacă nu ție sau altora, foii imaculate de hârtie, câte ceva din preaplinul sentimentelor ce m-au copleșit și mă bântuie de când te-am cunoscut. Ai fost prima mea dragoste și unica până acum. Când ne-am întâlnit, nu eram pregătită pentru o atare experiență, care m-a amețit, mi-a tăiat respirația și m-a transpus într-o stare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
calculator se gândise la început să-l instaleze la mansardă, dar renunță la idee. Acolo avea de gând să lucreze, să scrie, să privească livada, satul și cerul cu "telescopul". Da, cu o lunetă cumpărată așa, într-o doară, când bântuia printr-un marché aux puces târgul de vechituri din Paris. Din copilărie fusese fermecat de bolta cerească și-și dorise o lunetă. Uite că o avea, o să-și găsească timp și pentru ea! Computerul a fost montat în camera de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două părți, cu balamale la mijloc, așa că atunci când mă bântuiau poftele împingeam ușor capacul podelei, trăgeam cu o sfoară de capacul budanei, cufundam un ulcior cu gura largă, tot legat cu o sfoară, așteptam să se umple, îl trăgeam ușor să nu se verse, dădeam drumul capacului de la budană, împingeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
anterioare sau surse din cele mai neașteptate Buculei urmărește cronologic dezvoltarea fostei urbe devenită un oraș prosper, un port și una dintre așezările cele mai importante ale României. Autorul raportează întâmplările dramatice ale acestei urbe greu încercate (fiind arsă ori bântuită de ciumă), sărăcită de armata turcească sau devastată de ocupanții germani (în 1917), raportează, deci, toate acestea la istoria țării, scoțând în evidență trecutul eroic al orașului de la malul Dunării. "Brăila este un loc din cele mai vechi timpuri, hotărât
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
voie sau fără de voie, l-am îngroșat în timp și l-am așternut în sufletul său atunci cînd se lupta în cetate pentru ideile mari sau acum, peste memoria lui, cînd aducerea aminte, pentru unii, rămîne o formalitate. A fost bîntuit de o neliniște teribilă, de un soi de curiozitate care i-a dat puteri fabuloase ca să zboare cînd mulți se tîrau și ca să ne înalțe cînd prea mulți ne ispiteau sufletul în fel și chip. Într-o duminică luminoasă, generoasă
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
jumătate. Apoi, din când în când, apăreau niște tovarăși (securiști, probabil) care mă întrebau ce mai scriu. Mă temeam că sunt pe urmele mele și că mă vor înhăța. Îmi doream ca, plecând, să scap de ei. În plus, eram bântuit de spaima cutremurului. Apoi, în casa din București zăceau soacra și cumnata mea, amândouă foarte bolnave, iar eu nu-mi mai găseam locul aici. M-am ascuns la Pietroșița ca să reînvăț scrisul, căci au fost situații când nu mai puteam
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
faptele trecutului care ajung să fie cunoscute și înțelese, ci altceva, vizibil abia la sfârșitul lecturii: sufletul copilului care depozitează fantasma fratelui mort și felul în care, crescând, duce inconștient povara părinților, sensibilitatea sa față de fratele neștiut - fantasmă ce îi bântuie pe toți trei, ca și când s-ar materializa din energia psihică generată de vinovăția adulților și, datorită legăturii de sânge, l-ar lua în posesie chiar pe inocentul complet lipsit de apărare. Fiul în căutarea tatălui Întoarcerea acasă are mai multe
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
fascin îmbracă o formă obsesivă, Ford a căutat potrivirile dintre el și Jesse, de la înălțimea sa 1.70 aceeași cu a lui la potriviri mai mult sau mai puțin întîmplătoare într-o mandală kharmică. Dincolo de legendă avem un personaj hăituit, bîntuit de spaima de a fi prins, mutîndu-se dintr-un loc în altul, spectral, misterios, crepuscular. Regizorul a încredințat povestea unui narator care o spune minunat, pe un ton borgesian al ficțiunilor care nasc alte ficțiuni. Într-o curte cu iarbă
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
povestesc alte nenorociri. "Iubește Franța, poate să se bată pentru ea până la moarte. Dar nu Spania". Aluzie la expediția spaniolă a lui Malraux și la impulsul lui de a se solidariza cu toți cei în suferință. În proza lui Drieu bântuie motivul decadenței. El e torturat de răsturnarea valorilor, de lipsa de fermitate, de coborârea în tenebre. De aci pedalarea pe disperare. În romanul Gilles, un militar, rănit pe front se întoarce la Paris, e dezgustat de indiferența bogaților și, cinic
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Cristian Teodorescu Spuneți-mi unde,-n care țară e Flora, acea romană ca un vis, Arhipiada unde-i și Thais, a ei prea mîndră verișoară..." Anul trecut, după Revelion, m-au bîntuit cîteva zile aceste versuri și cele următoare, din Balada doamnelor de altădată, inclusiv întrebarea-refren "Dar unde sînt zăpezile de an?" După Crăciun, pe 26 decemmbrie, mi-am adus aminte de povestea lui Andersen Fetița cu chibriturile. Noaptea, pe la zece, la
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
a preferat să stea în siajul lui Brubeck și Bill Evans. Alteori îi parafraza pe Quincy Jones și Herbie Hancock. Întotdeauna însă a fost el însuși. Original. Autentic. Onest. Pe parcursul celor aproape două decenii de producție componistică a fost mereu bântuit de puseuri cameleonice, oscilând între genul cameral-simfonic și cel de divertisment. Concertul pentru pian, șase suflători și trei bateriști, Variationen '71, Antiphonien, Cvartetul de coarde, cohorta de piese de muzică ușoară o demonstrează din plin. Dar mai presus de toate
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
se află și dezvoltarea populației islamice, spectrul te-rorismului și cel al unei pierderi a energiei vitale care conduce la extincția speciei. În cele din urmă, primul copil aparține unei femei de culoare. Alfonso Cuarón reușește să cuantifice această angoasă care bîntuie un se-col al celor mai îndrăznețe experimente genetice, dar și al unui nou tip de război, neconvențional, fără confruntarea directă în care este antrenată întreaga societate: terorismul. Distopia lui Alfonso Cuarón nu mai este cea generată de ceea ce se
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
la alta. Motociclistul Tăriceanu, care n-a cîștigat pînă acum nici o competiție, ci a ajuns pe podium și împins de la spate și tras de mînă, nu mai visează altceva decît să prelungească o cursă în care aleargă de unul singur, bîntuit de spaima că ar putea ajunge totuși al doilea. Coșmarurile sale sînt din ce în ce mai întemeiate: partidul i s-a rupt, propria lui audiență e în scădere. Și atunci de ce încearcă să și le agraveze făcînd pe față jocul PSD și al
Ţara premierului Frână by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9847_a_11172]
-
ostenească nici o secundă sau să aibă spaime la curbe luate pe două roți, Ion Cocora a povestit, ca în transă, nopțile lui cu Manea, discuțiile aiuritoare, felul în care își pregătea un spectacol, ce simțea pentru actori, vulnerabilitatea acestui om bîntuit de propria creație, de iluzii și iubiri, de vise, de neînțelegerea cu unii sau alții. Aproape că juca scene din diferite spectacole. L-am însoțit pe drumul poveștii pe acolo pe unde Manea a poposit. La Sibiu, la Craiova, la
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
s-a ocupat Alex. Leo Șerban) în care, după veșnicele dispute tineri-bătrîni se pune, încă din Argument, altfel problema vîrstelor, dintr-o perspectivă general-umană și totodată perfect ancorată în actualitate: "Astăzi, parcă un vis de Ťtinerețe veșnicăť a-nceput să bîntuie mai peste tot în lume. Dacă ai bani (mulți bani!), poți recurge la operații estetice, la Ťfeișiăluriť, fitness-uri și alte finesuri; dacă nu, chiar și o dietă ruptă de prin reviste e bună... Ideea e că lumea nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
simț al onoarei. A fi mândru de apartenența la spațiul european, pe de o parte, și a accepta subordonarea față de cineva care întrupează tot ce poate fi mai rușinos într-o națiune înseamnă o formă gravă de schizofrenie. Știu, boala bântuie de mult prin România și face ravagii. Dar acceptarea mioritică, amestecul de fatalitate, indiferență, cinism și fascinație a vulgarității, a unei astfel de sfidări enorme a logicii și a bunului-simț înseamnă că deraierea noastră nu e doar definitivă, ci și
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
generalului - pornit ca dulgher - dobândește o negativă exuberanță, un bal al detaliilor, contrastând cu sărăcia structurală a generalului ridicat din nimic, dar consumând cu sălbatic apetit din tot ceea ce artificiile existenței oferă. Mediul este al suspiciunii generalizate, într-o societate bântuită de delatori/impostori, ce-ți pot sări în brațe, când nu le cunoști niciodată adevăratele intenții, vezi Cu Troțki în intimitate. Dacă tinerii sunt famelici și marginalizați, bătrânii - vezi întâlnirea - mimează buna dispoziție, spre a-și ascunde intima mizerie. Aici
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
literară finită, nu la scris, suferă de inadecvare: "Poezia onirică a lui Leonid Dimov se datorează conectării inspirației literare la Ťcutia neagrăť a imaginarului subconștient. Făpturile, decorurile, întâmplările halucinate din poemele sale reproduc siluetele de fum ale fantasmelor care îi bântuiau nu doar somnul de noapte, ci fuseseră ajutate să iasă în plină lumină a zilei, printr-o aromire a conștiinței diurne" (pp. 65-66). Această "explicație" are, mai întâi, un indice de generalitate care ne face să ratăm specificul artistic al
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
aș vrea să știu care altă depoziție despre prezentul artistic torențial o întrece pe a lui ? Cînd considerăm o atare mărturie ca fiind derizorie, atunci nu mai putem spera la o alta pe măsura teribilelor transformări și urgii care au bîntuit a doua jumătate a veacului trecut. Am cunoscut, nu-i vorbă, destui critici ori compozitori, promotori ai unei muzici scrobite, apretate, fals academice sau, dimpotrivă, hiperexcentrice, teribiliste, care înlătură cu aplicație fantezia autentică și crizele ei, analiști și autori de
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
negura ce-o dă știința!" Într-o hală de sfîrșit și de început de lume spune Silviu Purcărete povestea sa despre Faust. Despre ispite și neputință, despre viață și despre moarte, despre complexe și frustrări, despre proiecții fabuloase ce ne bîntuie subconștientul, neliniștindu-l. Perspectiva sa amestecă imaginile pe care le are asupra lui Faust, Faust al său și dincolo de sine, cu propriile melancolii, zboruri și aripi ce-și ascultă, doar, fîlfîitul. Într-o astfel de hală s-a inventat un
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
negura ce-o dă știința!" Într-o hală de sfîrșit și de început de lume spune Silviu Purcărete povestea sa despre Faust. Despre ispite și neputință, despre viață și despre moarte, despre complexe și frustrări, despre proiecții fabuloase ce ne bîntuie subconștientul, neliniștindu-l. Perspectiva sa amestecă imaginile pe care le are asupra lui Faust, Faust al său și dincolo de sine, cu propriile melancolii, zboruri și aripi ce-și ascultă, doar, fîlfîitul. Într-o astfel de hală s-a inventat un
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]