907 matches
-
conturul tău... Ioan Baban S‐ a născut la 6 august 1937 în satul Albești, com una Delești, județul Vaslui. A debutat cu versuri în ziarul „Vremea nouă” de la Vaslui în 1968, apoi în alte publicații: „Tribuna învățăm ântului”, „Adevărul”, „școala Bârlădeană”, „Vocea Hușului”, „Convorbiri literare”, Cronica”, „Apolo”, „Ethos”, „Gazeta de Est”, „P ăreri tutovene” etc. Din opera sa literară cităm: „Zidiri”, „Dincolo de bine și de rău”, „Ispite lirice”, „O istorie ciudată”, „Tă râmul interzis” - roman etc. Este autorul Dicționarului de autori
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
întâlnire ca pe vremuri iubita ... Ce straniu Să dorești întâlnirea Cu sfârșitul într‐ o primăvară atât de luminoasă, de caldă, de colorată, de parfumată, de vie! Într‐un aprilie la Grand‐Belgia într‐un cămin de bătrâni. Din „ Pagini medicale bârlădene”n r. 124‐125/2008 . Smion Bogdănescu Ion Puflea, numele său adevărat, este născut în satul Hupca, comuna Bogdănești, județul Vaslui, la 27 0ctombrie 1951. Este un apreciat profesionist ca pedagog dar și un remarcat poet și publicist, conducător de publicații
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
septembrie 1942 la Vorniceni, județul Lăpușna (Basarabia), locuiește la Bârlad unde profesează ca medic din 1966 și are o activitate literară deosebită ca poet, es eist și publicist cu vocație. Coordonează una dintre cele mai cunoscute revis te: „Pagini medicale bârlădene”, cu foarte mulți colaboratori din ța ră și de peste hotare. Enumerăm din opera sa volumele: „La ceas de veghe”, eseuri (2000), „Chemarea depărtărilor”, versuri (2000) , „Reverii în amurg” (2000). ÎNCHINARE MAMEI Mă‐nchin la tine mamă Cu viersul dulcei ciocârlii
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
suie în candela de ceară și fără veste, fără trup Să ne oprim în marele Olimp Cuprinsul se strecoară‐n necuprins În viața noastră, înadins. (Din volumul „Chemarea depărtării”). ștefan Bucevschi În 1970 când la Bârlad a apărut revista „Coordonate bârlădene”, în prefața primului număr, prof. Constantin Clisu, secretarul cenaclului literar „Al.Vlahuță” - care funcționa la Casa de cultură a sindicatelor, trecea în revistă condeiele care s‐au ridicat la Bârlad: Cezar Ivănescu, Mircea Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Clisu, secretarul cenaclului literar „Al.Vlahuță” - care funcționa la Casa de cultură a sindicatelor, trecea în revistă condeiele care s‐au ridicat la Bârlad: Cezar Ivănescu, Mircea Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol ș.a. Lucrarea „Coordonate bârlădene” apărea sub îngrijirea prof.Constantin Clisu și a dr. ștefan Bucevschi, coperta de prof. Gh. Alupoaiei. ÎNCHINARE MAMEI De ce te miri că duc sicriul mamei? Nu e povară trupul ei ușor, că nu aș vrea să se sfârșească drumul când merg
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și atunci, slăvindu‐te ca pe‐ o scânteie Din flacăra nepieritoarei arte, Eu nu cutez să te iubesc, femeie... 96 Serghei Coloșenco Născut la 14 februarie 1941. Profesor, eseist, publicist, epigramist, rebusist și integramist, conducător al revistei literar‐ culturală „Academia Bârlădeană” ʺCuvintele încrucișate și enigmistica au constituit pentru Serghei Coloșenco un univers fascinant încă din copilărie. El se străduiește să readucă în atenția contemporanil or personalități literare și istorice ale trecutului. Dar nu oricum, ci î ntr‐o manieră mai puțin
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Ca să rămân de‐acum un biet hoinar. De‐ați vrea și numele să‐mi dați uitării, Eu n‐am să‐nchei cu nimeni legământ, Rămân ca stânca de pe malul mării Izbită doar de valuri și de vânt. Din “Pagini medicale bârlădene” nr. 124‐ 125/2008). LA MOARTEA MAMEI Te‐ai stins făptură sacră, te‐ai dus de‐ acum în veci, Lăsându‐ mi zile triste cu nopți pustii și reci. Te odihnește mamă sub fulgi ușori de nea, Dar lespedea de piatră
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
însă, că nu pot să mă gândesc mai mult la ea, fără să simt lacrimi de duioșie și uneori de un fel de durere - nu mare, dar care nu se poate compara cu nimic. Gheorghe Ioniță „Am intrat în Academia Bârlădeană... Am fost chemat și primit de generosul poet (George Tutoveanu n.n.) cu multă amabilitate. Acest mod de comportare, la care trebuie să adaug o jovialitate firească, o candoare care aparține, de fapt, întregii lui poezii, mi‐a inspirat un respect
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
iulie 1903 la Bârlad - decedat în aprilie 1975 „... Poetul florilor, pe care le cânta în rondele; b ondoc, cu capul rotund și ochii scânteietori de voioșie...” - îl descrie Emil Tudor în „Întoarcere către adolescență”, când se referă la membrii Academiei Bârlădene. RONDEL EPIGRAMATIC Iubita mea i‐ o fată de la țară Cu ochi aprinși ca pulberea de stele, Cu mers naiv ... dar sprinten, de gazele , și cu priviri învăluite‐n pară ... Nu poartă pălărie ... nici mărgele ... Vor spune mulți : “o specie bizară
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și nici iubirea sfântă rugăciune, Dialogam ca muții și ca surzii. N‐am s‐ o mai fac vreodată pe‐nțeleptul C‐ am înțeles mult prea târziu preceptul: Să nu‐ mi fac chip cioplit...și nici iluzii... Din revista „Pagini medicale bârlădene”nr. 130‐ 131/2009. Alexandru A. Philippide (n. 1 aprilie 1900, Iași ‐ d. 8 februarie 1979, București) Membru titular al Academiei Române, a fost un poet, prozator, eseist, traducător, laureat al Premiu lui internațional Herder. Dintre volumele cu poeme amintim „Aur
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Copil întru veșnica pomenire a acestui soare și‐ a acestui pământ”. Zaharia Stancu (1902 ‐ 1974) Din inițiativa lui George Tutoveanu, și cu toat ă cheltuiala lui, a fost editată revista „Scrisul nostru” la care au colaborat membrii acestui cenaclu (Academia Bârlădeană n.n.). În acest timp au fost invitați să țină conferințe oameni de mare cultură, ca prof. Tudor Vianu și să citească din operele lor scriitori bucureșteni, dintre care amintesc pe Zaharia Stancu...” Gheorghe Ioniță, Membru al Academiei Bârlădene MAMEI Nu
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cenaclu (Academia Bârlădeană n.n.). În acest timp au fost invitați să țină conferințe oameni de mare cultură, ca prof. Tudor Vianu și să citească din operele lor scriitori bucureșteni, dintre care amintesc pe Zaharia Stancu...” Gheorghe Ioniță, Membru al Academiei Bârlădene MAMEI Nu mi‐ai lăsat nici părul de ovăz, Nici fruntea‐naltă, pururea senină. Doar dulcea ta tristețe mi‐ai lăsat‐o, Doar inima ta caldă, mult prea caldă. * CÂNTEC șOPTIT (fragment) Odată am ucis o vrabie Am tras cu
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
culturală era” legată de București,Botoșani la Nord, Bârladul în partea de jos a Moldovei”, punctează el locurile unde s‐ a făcut cultură. La Bârlad, stâlpul „localismului” creator și animator al culturii a fost și a rămas G. Tutoveanu, Academia Bârlădeană și publicistica regeneratoare a marilor spirite, mereu nemurito are. SORA Pe cărarea dintre vii, Cobora o fată ... Erau luncile‐argintii, Cerul fără pată ... și cânta cu glas domol, O poveste‐amară ... Treceau păsările stol, În spre altă țară ... și spunea
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
1935) Numele adevărat: Constantin Dimoftache, născut în comuna Burdusaci, județul Tecuci. Poet, prozator, esei st, memorialist, cronicar de artă, traducător, mare om de știință, în medicină, și în special în pediatrie. Doctor în medicină. Este președintele de onoare al Academiei Bârlădene, dar și membru al Academiei de științe Medicale, președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. CĂTRE MARIA Macii de prin grâu culeși plânși de coapsa verde‐a undei, trăiau viața fără greș, ori speranță, a secundei. Prins de‐ un
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cercetat toate colțurile orașului și îndeosebi țărmul Dunării, precum și mahalaua turcească, mai greu încercată de epidemie, oprindu-se mereu, pentru a pune întrebări și a da sfaturi"504. În legătură cu holera din 1893, semnalăm câteva observații mai puțin obișnuite ale medicului bârlădean T. V. Cerchez. Acesta ne împărtășește unele descoperiri ale sale referitoare la patogenia bolii: "Zilele în care bacilul trece mai cu ușurință în intestine sunt duminicile și sărbătorile, căci atunci stomacurile săracilor se încarcă mai mult, iar fenomenele boalei se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
autenticitate și de valoare documentară, dar mai ales de emoție artistică. Titlurile le cunoașteți: Mama nu e vinovată, Bastardul, În calea vânturilor, Restul e... tăcere, și La marginea nopții, carte ce se lansează astăzi în această distinsă participare a intelectualității bârlădene. De pe ultima treaptă însă urcată de autor, ajuns spre creștetul pomului vieții, el mai culege pe 178 de pagini așa zise miniaturi, care, de fapt sunt niște chintesențe cu greutate atomică ridicată. Că lucrurile stau astfel urmăriți-le cu răbdare
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
Istoria presei bârlădene scrisă de un încercat ziarist, amicul meu din veacul trecut, Ion N. Oprea, nu s-ar putea spune că este doar o înșiruire exhaustivă de gazete, mai ales că după aprecierile autorului ar mai exista încă multe nedescoperite. Personal aș
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
pierd forța de penetrație, o dată cu trecerea timpului, ci dimpotrivă, exercită asupra noastră, peste vremuri, o stare nostalgică de transmigrație, de transpunere în alt timp aparținând transcendentului, empatizându-ne și copleșindu-ne aproape figurativ cu drama clipei consumată cândva. Răsfoind Istoria presei bârlădene descoperi cu emoție personalități, evenimente despre care generațiile mai vârstnice au auzit întâmplător, fie din manualele școlare, fie din bibliografii ce se consultau doar cu permis special, fie din procese publice trâmbițate cu persuasiune și ură de clasă. Dar din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
românești și nu numai, astăzi când avem atâta nevoie de adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturilor ce au încercat să-l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de-a gata o amplă documentare asupra unui timp ținut în con de umbră. Trage un semnal de alarmă asupra importanței constituirii cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
celor interesați nu numai de trecutul Bârladului, ci și de un anumit mod de gândire a unei întregi generații dispărute în negura timpului. - Prefață (Cronica cronicarilor) pag. 5-8,la lucrarea Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene de Ion N..Oprea, Editura TipoMoldova, 2004 Iași.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
autor a 4 volume de memorii și critică literară intitulate „Călător... prin vâltoarea vremii”. Există în aceste corespondențe multă trăire, multe portrete, multe mărturisiri, multe griji ale existenței, cu necazurile, proiectele, bucuriile, succesele și deziluziile unei promoții întregi ale școlii bârlădene din preajma celui de al II-lea Război Mondial. Destinele corespondenților se împletesc cu evenimentele anilor, cu tinerețea lor și cu anii când la întâlnirile tradiționale ale promoției vin din ce în ce mai puțini la număr. Doar Alexandru Mânăstireanu rămâne în viață până la vârsta
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93065]
-
Preasfințitul Calinic Botoșăneanul - Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Marc Nemțeanul - Episcop vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Irineu Slătineanul - Arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul - Arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, Preasfințitul Corneliu Bârlădeanul - Arhiereu vicar al Episcopiei Hușilor și Preasfințitul Iustin Sigheteanul - Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Tomosul Sinodal a fost citit de Preasfințitul Ciprian Câmpineanul - Episcop vicar patriarhal: „Având în vedere viața pilduitoare a Sfântului Ierarh Varlaam - Mitropolitul Moldovei, scrierile
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Nord, Preasfințitul Părinte Vincențiu Ploieșteanul Episcop-Vicar Patriarhal, Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Irineu SlătineanulEpiscop-Vicar al Episcopiei Râmnicului, Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului și Preasfințitul Părinte Corneliu Bârlădeanul Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor, împreună cu un sobor impresionant de preoți și diaconi. La sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Vincențiu Ploieșteanul Episcop-Vicar Patriarhal, a citit Tomosul Sinodal, prin care cei nouă trăitori nemțeni au fost trecuți în rândul sfinților români, prezentându
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
dimensiona. Despre conținutul ei a vorbit Stelian Baboi, dar cititorii numai aprofundândo vor putea beneficia de înțelesul ei. Dincolo de volumele tipărite este literatura virtuala pe Corektbooks, publicistica din ziarele și revistele vremii, trecute și din prezent - Convorbiri literare, Saeculum, Academia bârlădeană, Elanul etc. - Ca secretar de redacție ani de zile la Editura TipoMoldova, iar în prezent la revista de literatură, civilizație și atitudine, Onyx, editată de Centrul cultural din Dublin, Irlanda, tipărită la PIM, Iași, i-au trecut prin mână, prin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
ale generalilor Marsalski și Levițki. Mobilizarea 1877... Într-un început de primăvară... ...Vrem neatârnarea! ...Vrem neatârnarea!... striga mulțimea într-un glas. Casa Sturdza<footnote Casa Sturdza, situată în apropierea bisericii Sf. Spiridon, ctitorie a familiei Sturzeștilor. Casa lui Alecu Sturdza Bârlădeanul, candidat al mișcării opoziționiste a boierilor din Ținutul Tutova și Fălciu, din anul 1847, împotriva Domnitorului Mihail Sturdza, cu ocazia alegerilor pentru Obșteasca Adunare. În casa lui se întruneau nemulțumiții de regimul abuziv al Domnitorului. În această casă a fost
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]