1,216 matches
-
1584 și 1585 al. 2 din Codul civil de la 1864. 620 Despre modalitățile actului juridic civil a se vedea, Gh. Beleiu, op. cit., p. 154 și urm. 621 Despre repararea prejudiciului cauzat prin fapte ilicite, a se vedea C. Stătescu, C. Bîrsan, Teoria generală a obligațiilor, Edit, ALL București, 1994, p. 145 și urm. 622 De regulă, această diferență se plătește de către autorul faptei ilicite sub forma unor prestații periodice; vezi în acest sens, T.S. sec. pen. dec. nr. 5364/1971, în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Sibiu, dec. civ. nr. 749/1969, în R.R.D. nr. 2/1970, p. 163; T.S. sec. pen. dec. nr. 1356/1983, în R.R.D. nr. 5/1984, p. 62. 623 T.S. sec. civ. dec. nr. 1132/1971, prezentată de C. Stătescu, C. Bîrsan, în op. cit., p. 149 (nota 3). 624 T.S. sec. civ., dec. nr. 2231/1970, în R.R.D. nr. 8/1970, p. 168. 625 În doctrină, acestei acțiuni îi sunt asimilate și altele, cum ar fi acțiunea bazată pe gestiunea de afaceri
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
poate solicita mărirea despăgubirilor. După împlinirea termenelor de decădere, chiar în ipoteza agravării prejudiciului, victima nu va putea introduce o nouă cerere în despăgubiri majorate, dacă în cauză a fost pronunțată o hotărâre definitivă și irevocabilă. 627 C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 272, a se vedea și M. Duțu, Răspunderea civilă pentru daunele neclare, în Dreptul nr. 10-11/1993, pp. 47-58. 628 Legea nr. 703/2001 este publicată în M.O., partea a I-a, nr. 818/19 dec.2001 (intrată
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Afinitatea lor cu spiritul german era combătură de latinofilii Macedonski, Mircea Demetriad, Cincinat Pavelescu, Zamfirescu, Hasdeu, Urechia. Această reacție s-a întors spre originile poporului dac și vechile legende ale pământului: folclorul renaște la Alecsandri, Theodorescu, Marian, Burada, Bibicescu, Reteganul, Bârsan, Fundescu, Zane, D-na Sevastos. În același timp, mișcați de această renaștere a sentimentului național, transilvănenii acești alsacieni ai Orientului îi dau patriei-mamă pe Coșbuc, Slavici, Bănățeanu, Iosif Grigorovitza, Butinescu. În prezent, curentul popular prevalează. Delavrancea, Slavici, Caragiale ascultă sufletul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
venit Th. Aslan, îndrăgostit de Sofocle și Euripide, Constantin Bacalbașa, veselul autor al comediei Petecul lui Berechet, jucată la Teatrul Național, și al lui Moș Teacă, un Ramollot al locului, colaborator la revista satirică a lui Caragiale, Moftul român; Zaharia Bârsan, născut în 1879, căruia i s-au reprezentat la Teatrul Național: Mărul, Sirena, Jurământul etc.; Anton Bibescu, a cărui comedie Le jaloux este o mică capodoperă. Nicolai A. Bogdan 21 a scris mult pentru teatru, în colaborare cu rectorul Constantin
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Până și eu le-am reproșat colegilor că ar trebui să fie mai selectivi în citirea materialelor de presă. Chiar am spus într-un act rezolutiv (care a apărut inclusiv în Lumea Justiției), în care am dat replica doamnei judecător Bârsan și avocatului ei, Corneliu Liviu Popescu, că publicația aceasta are ca ocupație principală vituperările împotriva procurorilor anchetatori. Altceva nu mai au în sfera lor de preo cupare, acolo se plâng toți justițiabilii, toate părțile procesuale - așa zișii bloggeri din lumea
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Jurnalul Național, Cotidianul, Lumea Justiției sunt pernicioase, din punctul meu de vedere. — Deci nu mai au efect asupra cazurilor aceste atacuri. — N-au nici un efect inhibitoriu asupra procurorilor anticorupție, ba din contră, îi motivează și mai tare. — Am înțeles. Cazul Bârsan cum evoluează? — Suntem în faza de strângere a probelor. Au fost noti ficate toate acuzațiile, iar acum solicităm de la in stanțele de judecată dosarele în care parte era acest Chiriac - e un dosar destul de dificil; doamna Bârsan, cu toate puterile
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Am înțeles. Cazul Bârsan cum evoluează? — Suntem în faza de strângere a probelor. Au fost noti ficate toate acuzațiile, iar acum solicităm de la in stanțele de judecată dosarele în care parte era acest Chiriac - e un dosar destul de dificil; doamna Bârsan, cu toate puterile omului pus sub învinuire, formulează o serie de plângeri și de memorii; seamănă oarecum, sub aspectul conduitei procesuale, cu doamna Georgeta Gabriela Ghiță și are un avocat la fel de agresiv. — Ce se întâmplă cu oamenii aceștia? Mie mi
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
șocați... erau obișnuiți să fie intangibili. — Da, pentru ei este exact ce spuneți. Sunt siderați în momentul în care ajung în fața unui procuror, din înălțimea funcției pe care-o ocupă. Asta am văzut și la Georgeta Gabriela Ghiță, și la Bârsan, și la Voicu. În clipa când l-am ridicat de pe stradă cu mandat de aducere, a fost absolut șocat. — Și sunt oameni care aveau rețele în justiție, rețele de cunoscuți. — Voicu avea rețeaua cel mai bine conturată din toate dosarele
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
de Secție civilă și proprie tate intelectuală. A urmat Maria David, judecătoarea care a fost arestată recent, tot de la Secția civilă a ÎCCJ; între timp, într-un alt dosar al Secției de combatere a corupției fuseseră puse sub învinuire doamnele Bârsan și Pușoiu, președinte, respectiv judecător, la Secția de contencios administrativ, iar mai apoi colegii lor care le au favorizat, fostul președinte al Secției penale, Anton Pandrea, și doamna Corina Corbu, de la aceeași Secție de contencios. După cum ați observat, a fost
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Hall, 2001. Bălan, Ana; Stănișor, Emilian; Mincă, Marinela, Penologie, Editura Oscar Print, București, 2002. Bălan, Ana; Stănișor Emilian; Elaș Roxana, Administrațiile penitenciare europene, Editura Oscar Print, București, 2002. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, Editura Fundației Academia Civică, București, 2000. Bîrsan, Victor, Închisorile noastre, Editura Pythagora, București, 1998. Beccaria, Cesare, Despre infracțiuni și pedepse, Editura Științifică, București, 1965. Benguigui, Georges; Chauvenet, Antoinette; Orlic Françoise, "Les surveillants de prison et la règle", în Déviance et société, vol. 18, nr. 3, Paris, 1994
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de scăpare. Parcă-mi suna în urechi răpăitul mitralierelor călăilor , care aveau de plătit sentimentul răzbunării, înfuriați că trebuiau să plece de pe teritoriul unui stat cotropit abuziv, profitând de conjunctura unor evenimente, pe care le-au exploatat fără frică. Mănăstirea Bârsana Am plecat din Moisei cu sufletul încărcat de durere și nemulțumit de cele văzute. Simțeam o durere sufletească pentru tragedia suportată de acei oameni nevinovați.Aveam impresia că sunt pierdut, nu-mi puteam aduna gândurile pentru a fi prezent și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
reportează, drept care va fi înmânată câștigătorului acestui mini-concurs. Andrzej Stasiuk, Călătorind spre Babadag, traducere din poloneză de Cristina Godun, colecția „Rao contemporan“, Editura Rao, 2007 Răpirea candidatului Vernescu Bogdan Romaniuc Ochiul și pulberea este romanul de debut al lui Liviu Bârsan, un roman care reușește să surprindă, printr-un joc de oglinzi foarte bine construit, realitatea românească, văzută atât de ochii naratorului, cât și de ochii mass media. Acțiunea romanului se desfășoară de-a lungul a treisprezece zile și începe odată cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
văzută atât de ochii naratorului, cât și de ochii mass media. Acțiunea romanului se desfășoară de-a lungul a treisprezece zile și începe odată cu răpirea lui Samuil Vernescu, candidat la prezidenția României în alegerile din anul 2001. Romanul lui Liviu Bârsan, la prima vedere unul liniar, are totuși un ritm alert, iar tensiunea crește cu fiecare pagină, ceea ce îl face pe cititor să-l citească până la capăt. Pot fi recunoscute cu ușurință unele figuri pitorești din politica actuală, dar și mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
îi cumpără haine și parfumuri scumpe, o duce la coafor și în restaurant de lux. Am putea spune că Martzi joacă rolul eroului civilizator și seamănă foarte mult cu Robinson Crusoe, personajul lui Daniel Defoe, dar în romanul lui Liviu Bârsan lucrurile sunt inversate: Martzi poartă numele zilei în care o întâlnește pe Eva. Martzi nu este nici un nume de om, dar nici numele unui obiect și i se potrivește mai mult Evei, un personaj foarte bine construit, la limita umanității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
lui Martzi, care nu face altceva decât să regizeze noi episoade pentru de-acum telenovela „Răpirea candidatului Vernescu“, cu singurul scop de a afla până unde poate ajunge în acest joc cu audiovizualul, un joc bazat doar pe manipulare. Liviu Bârsan, Ochiul și pulberea, colecția „Ego. Proză“, Editura Polirom, 2007, 24.95 de lei TREI R|SPUNSURI DE LA LIVIU BÎRSAN Meciurile transmise la radio mi-au influențat stilul Romanul dumneavoastră de debut, Ochiul și pulberea, realizează un tablou grotesc al mass
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
singurul scop de a afla până unde poate ajunge în acest joc cu audiovizualul, un joc bazat doar pe manipulare. Liviu Bârsan, Ochiul și pulberea, colecția „Ego. Proză“, Editura Polirom, 2007, 24.95 de lei TREI R|SPUNSURI DE LA LIVIU BÎRSAN Meciurile transmise la radio mi-au influențat stilul Romanul dumneavoastră de debut, Ochiul și pulberea, realizează un tablou grotesc al mass media românești. Credeți că asistăm la o poluare din ce în ce mai mare a audiovizualului? Într-un anume sens, da. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Târgșor a fost aproximat la 800 de elevi. Grupul care a acționat în direcția 'reeducării' la Târgșor era aproape în totalitate venit de la Suceava, undeva în primăvara lui 1949. Dintre ei s-a remarcat îndeosebi Ion Stoian, dar și Florin Bârsan, Romeo Iosipescu, Cristescu, Anton Livinschi, Dumitru Ibănescu, Gheorghe Tintilă, Iosif Cobzaru, Nicolae Babencu, Matei Coca, Nicolae Popescu, Ioan Matei, Gheorghe Brașoveanu, Ștefan Apăvăloaie, Mircea Birbirii, Marcel Buta (un bihorean care la Gherla va deveni bătăuș) și Paul Ciobanu. Încercările grupului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
102, ajutat de Ion Voin, Liviu Boeru, Aurel Șindrilaru, Grigore Romanescu și Tudor Păcuraru. Rândurile agresorilor s-au primenit odată cu sosirea, în decembrie 1950, a două loturi de la Târgșor, printre deținuți numărându-se Ion Stoian, Petre Stângu, Romeo Iosipescu, Florin Bârsan, Gheorghe Toma, Gh. Gorgos, Marcel Buta, toți menționați de Popa ca fiind foști reeducați de la Suceava, care lucraseră cu el sau cu Bogos. Informația nu este complet adevărată, întrucât Marcel Buta făcea parte dintr-un lot din județul Bihor, și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
82 și 99 pentru torturarea lor și a celorlalți deținuți (numărul potențialelor victime crescând), punându-i în colectivul agresorilor pe Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la camera 81, Octav Botez, la camera 82, Stoian, Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan, la camera 99. Subliniem însă că doar o mică parte dintre cei care au avut roluri de bătăuși în Gherla au făcut-o benevol, marea majoritate fiind obligați să joace acest rol în urma torturilor îndurate. După o primă serie de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
etajul III al închisorii, în perioada septembrie 1950-ianuarie 1951, principalele centre fiind la camerele 96 (condusă de Pușcașu, dar și de Murărescu și Romanescu), 98 (aceiași trei, dar în altă perioadă), 99 (unde activau Stoian, Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan), 102 (Cerbu, Voin, Marin Aldea), 103 (Ar. Popescu, Nițulescu, Vereșmorteanu, Lupescu) și 104 (Mihai Livinschi, Bărgăoanu, Popovici). Pe 1 decembrie 1950 au fost organizate la camera 104 'conferințe' cu ocazia celebrării Unirii, motiv de tortură pentru Vasile Boureanu, Constantin Cristescu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acesta, din cauza orgoliului lui 'Țanu'. Bordeianu a fost anchetat din iulie până în decembrie 1948, iar procesul său s-a desfășurat pe 21 februarie 1949, în incinta penitenciarului Suceava. Din lotul său mai făceau parte Dumitru Moisiu, Petre Tudose, Virgil Lungeanu, Bârsan, Scutaru, Stamate și Gheorghe 'Gioga' Parizianul. A fost condamnat la 15 ani de detenție și transferat la Pitești pe 15 aprilie 1949, într-un lot cu alți cca 80 de deținuți. Repartizat la camera 18, a stat acolo cu Mihai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
bătuți, au fost înființate alte camere de tortură (80, 81, 82 și 99), în colectivul său fiind cooptați, în afară de Stoian, Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la 81, Octav Botez, la camera 82, și Marcel Buta, Gheorghe Simionovici și Florin Bârsan, la 99. Popa recunoaște că obținerea informațiilor se făcea prin bătaie și că, înainte de începerea torturilor, stătea de vorbă cu oamenii lui din camere, dându-le indicații despre cei care vor veni acolo și ce material dețin. De asemenea, îi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Societatea tipografică bucovineană. Scriau: S. Fl.Marian, I.G. Sbiera, E. Neșciuc, Th.D.Speranția, V. Bumbac, V. Alecsandri, I. Creangă, D. Zamfirescu, St. O. Iosif, V.A.Urechia, E.D.O. Sevastos, I. PopReteganul, Tr. Demetrescu, G. Coșbuc, C. Bălăcescu, Z. Bârsan, C. Morariu, C. Dulfu, V. Pop, C. Scrob, N. RădulescuNiger, Al. Vlahuță, S. TeodorescuKirileanu, C. Negruzzi, A. Basarabescu, A. Cuza, Al. Depărățeanu, G. Tutoveanu, I.I. Nistor, M. Bălan ș.a. * Calendariul pe anul ordinariu 1886-1895 Calendariul pe anul ordinariu 1886, Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ilustrația de pe prima și ultima pagină, care viza lipsa de identitate. * Hiena a fost o revistă de frondă. A promovat pamfletul politico-social, gen Tudor Arghezi ori N.D.Cocea. Au mai scris în revistă: Tudor Arghezi, I. Minulescu, Adrian Maniu, Zaharia Bârsan, I. Barbu (Driada), Al.A. Phillippide, Demostene Botez (Magio), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Perpesicius, Ion Pilat, D. Karnabatt, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, C. Sandu Aldea, Gala Galaction, Gib I. Mihăescu, Nichifor Crainic, Ion Slavici, N.N. 395 Tonitza ș.a. „Cronica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]