21,555 matches
-
mă-ngăduie-n miresme Blînd sub pete de putoare Și-oi călugări văzduhul În chilii de piatră fragă Cînd paingii își dau duhul Pe pînze de zuză dragă Ce-și desface-n soare puful Și-n ea melci bătrîni își bagă Coarnele pe-o viață-ntreagă Și-oi călugări văzduhul În chilii de piatră fragă Căci mai pîlpîie în mine Candele de-amurg lumina Ce ți-a-mbujorat grădina Cu ciuperci mari și cu rîme Gardurile să-ți dărîme De din mîine spre
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
o să iasă prost, toate astea nu i se păreau lui Ilie niște lucruri la care să se gândească în mod deosebit. Principalul era că viața cea veche era lovită acum chiar în temelia ei. De-aici înainte oamenii se vor băga în seamă și se vor împrieteni nu după câte pogoane are fiecare, după câți cai, boi sau porci au în bătătură, ci după cum au să muncească și să se poarte în viața nouă care începea." (s.n.) Ce se va întâmpla
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
spiritului rus vorbește autoarea, ci despre felul cum înrăiește mizeria și cum strică aceasta relațiile dintre oameni. Autoarea vorbește despre un om sărac - om înrăit, om degradat moral, om de lumea a treia, victimă aiurită sau ins violent gata să bage cuțitul în semen. În lumina nouă a precizărilor, m-am gîndit că introducerea era încă mai lipsită de rost decît mi se păruse la început, dar că francezii o vor fi ascultat probabil cu bunăvoință. Aici în Franța, am fost
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Era tîrziu. în jur, luminile se prefăceau în șoapte și ziua în noapte. Mi se năzăreau din ce în ce mai tare balauri, uriașe jivine, locomotive cu aburi. Una dintre ele a șuierat și-a oprit. M-am urcat, a șuierat și-a pornit. Bagă cărbuni! - am auzit. Bagă și vei conteni din murit. Să-l luăm și pe El, am îndrăznit. Tu bagă cărbuni, ăsta e trenul tău - al Lui n-a venit. Dumnezeu mai este pentru că mi-l aduc aminte: se făcea tot
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
luminile se prefăceau în șoapte și ziua în noapte. Mi se năzăreau din ce în ce mai tare balauri, uriașe jivine, locomotive cu aburi. Una dintre ele a șuierat și-a oprit. M-am urcat, a șuierat și-a pornit. Bagă cărbuni! - am auzit. Bagă și vei conteni din murit. Să-l luăm și pe El, am îndrăznit. Tu bagă cărbuni, ăsta e trenul tău - al Lui n-a venit. Dumnezeu mai este pentru că mi-l aduc aminte: se făcea tot mai mic și mai
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
uriașe jivine, locomotive cu aburi. Una dintre ele a șuierat și-a oprit. M-am urcat, a șuierat și-a pornit. Bagă cărbuni! - am auzit. Bagă și vei conteni din murit. Să-l luăm și pe El, am îndrăznit. Tu bagă cărbuni, ăsta e trenul tău - al Lui n-a venit. Dumnezeu mai este pentru că mi-l aduc aminte: se făcea tot mai mic și mai mic, înghițit de asfalt și cuvinte. cu acești ochi, cu care n-am văzut niciodată
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
Stimate domnule Lucian Raicu, Vă trimit o scrisoare care nu mai este scrisă-n toiul cafelei de la șase dimineața, ci mai tîrziu, aproape de prînz. . Uneori, cînd îmi ascut creioanele pentru a-ncepe rugăciunea zilnică, îmi vine, brusc, să mi le bag în ochi, pînă la creier, să scotocesc acolo cu furie, cu deznădejde, cu ură, gîndurile mele leneșe și murdare. Mi-am urît părinții, am urît cu patimă tristețea, prăbușirea adolescenței mele-n boală, l-am urît pe Dumnezeu cînd, la
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
sadea, Care, cînd o îmbrăcai, Nevăzut te făceai! Dar deodată se-auzea Un zgomot... Ce era? Oameni de la circ veneau Și un pitic căutau. Cînd ei peste pitic, Mic, mic, Au dat, Fedeleș l-au legat, în cușcă l-au băgat Și l-au încuiat. Și astfel l-au dus, Ca pe un fus, La marele circ Pompadur Cu directorul Condur. Directorul, cînd l-a văzut, Mulțumit s-a prefăcut Și a zis: Al nostru trimis A găsit ceva bun. Ura
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
Mai departe: noțiunea de "circ" este un substitut al noțiunii de teatru, iar teatrul - o metaforă a lumii: Cu un cîntec de sirenă,/ Lumea-ntinde lucii mreje;/ Ca să schimbe-actorii-n scenă. Te momește în vîrteje;/ Tu pe-alături te strecoară,/ Nu băga nici chiar de seamă,/ Din cărarea ta afară/ De te-ndeamnă, de te cheamă." (s.n.) Piticul din poezie acționează aidoma: "S-a strecurat/ Și din cușc-a evadat", reîntorcîndu-se înțelept la cărarea lui din codru. Nimeni nu ne împiedică să vedem
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
de mic de la Fălticeni de la un doctor, mi se pare dermatolog (evreu), nu prea creștea, era extrem de delicat și mofturos. A fost consultat de veterinarul Mihăiescu! S-a prezentat fredonînd o arie celebră, l-a prins de ceafă, i-a băgat un termometru în fund, l-a scos, l-a privit: nu are febră. După ce l-a mai pipăit, a zis grav: "Are o oarecare întîrziere în dezvoltarea coițelor. Să-i facem niște extras de splină! Ei bine, după vreo două
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
început să-mi țin ferocele-n casă! Și, ca totul să pară și mai neverosimil (dar, jur că-i autentic), doctorul veterinar avea un frate geamăn tot veterinar! Într-un sat alăturat. Niciodată nu știam care era cel care-i băgase extract de splină, pentru umflarea coițelor, lui Scămoșilă. Mai ales că telefonista, muiere zăpăcită și ea, nervoasă de-atîta zbîrnîială-n ureche, se șoptea prin sat că-i mai încurcă și dînsa. Cert e că a plecat doar cu unul! Așa că a
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
De lumină am nevoie fiindcă ochi deși am sunt orb cuvintele-n pîrgă nu le văd le aud doar la nașterea lor întotdeauna particip doar pe furiș ciulind urechile se lamentă Scribul în urma Stăpînului mergînd cît timp acesta nu-l băga în seamă avînd un ochi ațintit spre fruntea cerului iar celălalt spre floarea de lotus încremenită parcă plutind Mundus subterraneus Supraviețuise pînă la ei zvonul că harta pe care din generația lor nici unul nu o văzuse decît singur paznicul porții
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
o vorbă de-a lungul apei... firesc de tîrziu șoptind pe neașteptate... ^ce seară fără de mîine^... și-am înțeles atunci, că necunoscutul tot prin neînsemnat și necunoscuți își înscrie răsuflarea în vreme, pe potriva trecătoarelor lumi mînuite pesemne de oameni abia băgați în seamă... în stare a răsturna, ori a înlătura la un simplu gest... fiindcă, dincolo de farsa de zi cu zi e aproape o palpabilă organizare a însăși haosului... cum incertul impact dintre anotimpuri... și-am spus atunci... ^Nu^ ...ne mai
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
care-l amintește pe Oblomov al lui Goncearov. Multitudinea de exemple trimite la nuvelele și romanele lui Duiliu Zamfirescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Hortensia P. Bengescu, Mateiu Caragiale și E. Lovinescu. Oprindu-se la Bizu, eroul romanului cu același nume, criticul bagă de seamă că lui, ca și întregii serii, “îi lipsește vertebrația voinței”, “este un infirm moral din naștere”. Filiația și asociațiile comparatiste urcă până la Oberman, eroul lui Sénancour, la René al lui Chateaubriand și până la Hamlet, cu toții croiți pe același
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
poezie! Ce magistrală lecție e Teroarea bunului simț! Ce greu e să scrii cum o face el! Adică trăind fiecare rînd. Comparația o să vă pară grosolană, dar eu îl văd pe Dinescu ca pe o mașină de tocat carne! Îi bagi viața, trupul cu viscerele calde, mustind de sînge, în gura lacomă a mașinii, învîrți tot tu și pe partea cealaltă iese poezia! Ce nevoie e aici de patalamale, de tot snobismul acesta care circulă sub forma informă a falsei culturi
Îl văd pe Dinescu ca pe o mașină de tocat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13321_a_14646]
-
dealurile pe care n-am rătăcit încă. O hoinăreală de dimineață pînă seara, în haine ușoare, singur, pe cărări subțiri, abia deslușite-n iarba scurtă. Să fluieri uneori după un fluture și el să vină vesel, prietenos, să ți se bage-n buzunar. Și-apoi, întors, c-o osteneală dulce-n trup, să dormi, să dormi pînă la sfîrșitul lumii! Cu stimă și grație, Emil Brumaru 30.VIII.1980
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
se ascunde din fața lui. Aceasta i-a fost pierzarea. Amorezul pleacă gândindu-se la răzbunare. Servitorul nobilei Yocrapo e îndrăgit de Otake, vine cu lucrurile cumpărate din târg, o recunoaște pe Otake, o cere de nevastă și o conjură să bage de seamă să nu vină stăpâna să o vadă în costumul acesta. Prea târziu. Amorezul încearcă din nou să intre în grațiile pretinsei lui amoreze; Otake nu vrea să știe nimic și de aceea e omorâtă de amorezul gelos. Abia
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
începe să-și bată capul cum va putea să-i răpească bogățiile. Dampe începe să se roage de Tosa să-i arate cum se mânuiește sabia, dar, după câteva exerciții, e rugat pe ascuns de Murasaki să se depărteze. Curtezana bagă venin în ceai, îi dă cavalerului, îl fură și fuge. Servitoarea Otyo intră în ceainărie, dă un contravenin cavalerului și-l ajută să scape. Văzând curtezana aceasta, se repede ca nebună asupra servitoarei, o trântește pe pat și vrea s-
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
în iarbă, o mîncăm dacă putea fi culeasa fără să ne ridicăm din șezlonguri, daca nu, așteptăm altă mai apropiată, măi mălăiața, ghidați de adevărul „pară mălăiața în gură lui nătăfleața”! Mugur scria un Roman și-mi promisese că mă bagă și pe mine în el, numai că voi fi profesor de sport sau așa ceva. Bine, i-am zis, fie, numai bagă-mă! Pe atunci beam cafeaua indiferent, sugeam în schimb, cu entuziasm, votca! Și iată-mă amintindu-mi de un
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
mălăiața, ghidați de adevărul „pară mălăiața în gură lui nătăfleața”! Mugur scria un Roman și-mi promisese că mă bagă și pe mine în el, numai că voi fi profesor de sport sau așa ceva. Bine, i-am zis, fie, numai bagă-mă! Pe atunci beam cafeaua indiferent, sugeam în schimb, cu entuziasm, votca! Și iată-mă amintindu-mi de un alt personaj din DXXX, profesorul de matematică Ciorăscu! Virgil, ăsta-i era numele mic, era subțirel, înăltuț, blond, palid, cu buzele
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
Val Gheorghiu 7 portrete în ulei comestibil Bizarul Boușcă, hidalgo trufaș al crunților ani cincizeci, oprea lumea ce tocmai ieșea din cinematograf și-i ardea cîte-o filipică autentic naționalistă, de-ncremeneau securiștii de sector. Băgase spaima și-n jurii (din care nu puteau lipsi reprezentanții oamenilor muncii), încît pateticele lui pînze aveau pe panou („panoul lui”) locul lor, preexistent. Fără să mai fi trecut prin draconicul filtru. Venea Boușcă, se făcea liniște își panota singur
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
Agendele literare ale lui E. Lovinescu (îngrijită de Gabriela Omăt și Margareta Feraru), masivul Jurnal de epocă, publicistica lui Mihail Sebastian (îngrijită de Cornelia Ștefănescu) și nu în cele din urmă, ediția Bietul Ioanide. Cu spirit de expert, cronicarul a băgat de seamă că Nicolae Mecu, editorul critic și al celorlalte romane călinesciene (Cartea nunții, Enigma Otiliei) a procedat ca un veritabil profesionist, luând ca text de bază manuscrisul și dactilograma originală pe care a avut norocul să le descopere la
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
se poate face chestia asta? Am zile în care durerea mea nu mai știe să fie înțeleaptă, înnebunește brusc, îmi sleiește sufletul în mișcări dezordonate, umilitoare, de care, mi-e o rușine indescriptibilă. Degeaba umblu în neștire pe străzi, degeaba bag în mine pastile, tristețea devine din ce în ce mai groasă, mai înnecăcioasă, tot mai greu de străbătut, tot mai inutil de luptat împotriva ei. „Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 15-VIII-980
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
privirea țintă la pectoralii apetisanți ai lui Arthur, striviți în frânghii, ea spuse: “Your Majesty, cred că trebuie să mai dăm o șansă acestui tânăr de viitor“. Edward făcu niște ochi cât cepele. “Bine, draga mea, dar tu mi-ai băgat în cap că e periculos și trebuie eliminat. Nu te înțeleg...” “M-am răzgândit, făcu regina. Mai dă-i o șansă. Pune-l la probă“. Se produse rumoare în Sala tronului. Regele tăcea, buimac. Într-un târziu, mormăi, nemulțumit: “Uite
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
noi. Dacă nu ne salvăm între noi, dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci, când?” “Nu pot să-ți cer așa ceva, te nenorocești pe viață. De babă nu scapi niciodată, te-ngroapă ea pe tine.“ ” Nu contează, o bag în pizda mă-sii!” „N-are mamă, n-are tată.” „E orfană? Nu-i nimic. Mă descurc eu, mă duc la mânăstire, mă fac călugăr, am soluții. Du-te și spune-i că sunt de acord”. “Nu se poate, măi
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]