589 matches
-
se înfăptuiască minunea să-l vedem măcar început pe plaiurile pe care paște astăzi legendara vacă federală, să-i zicem Cîmp Nou. Asta ne va reliefa ginta latină și va dovedi că ni s-a acrit de cîmpuri vechi, de bălării și de abureala șefilor din sport. noiembrie 2004 Egalii lui Apula Apula Edela Bete, 18 ani, portar armean de origine cameruneză, a obținut o remiză cu România. Niște băieți pe care Gazeta i-a flatat atunci cînd le-a spus
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
parfum și de amor... Spicul blond cu paie de-aur, Scump tezaur Pentru mari și pentru mici, Undulează-n mii de valuri Între maluri De sulfină și d-aglici!... Însăși umbrele obscure Din pădure, Învelite-n giulgiul lor, Sar pe sumbra bălărie Într-o mie De-nvîrtiri într-un picior. În Calul, excurs liric asupra utilității nobilului animal (cu documentație fantastică), remarcabilă e viteza prozodică: Moartea iarăși scofâlcită Și-nvelită În lințolu-i infernal, Cu o coasă la spinare Fuge tare, Fuge tare tot pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ca niște valuri cenușii S-așează-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre locul trist se pun pe drum, Și cum se duc, - acum ș-acum Se mai zăresc încă o dată S-amestecă prin bălării, Ca rămășița unui fum. Ca teoretician al romanului, Duiliu Zamfirescu ia poziție antinaturalistă. El înțelege să fie un realist, să respecte autenticul semnificativ, în fapte și în limbă. Combătând flaubertianismul, el se face apărător al procesului-verbal, cu atâtea decenii înaintea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tabloul vesperal din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală stă slab, uscat și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din Sicilia amintește în lucrarea Biblioteca istorică scrisă pe la anii 40 î.e.n. informația că Zamolxe a fost legiuitorul geților, adică și acesta vrea să ne bage o strîmbă în istoria noastră atît de dreaptă! Dar nu un legiuitor scos din bălării și pus să bată cîmpii iar ceilalți să ia sama, el a primit aceste legi sfinte cum amin-tește Diodor scriind că ,,la așa numiții geți care se cred nemuritori, Zamolxis susținea și el că, a intrat în legătură cu zeița Hestia de unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la laboratorul de la Facultate care-i era dat în primire pentru studiu. Dânsul m-a vizitat la Strunga și am făcut, la cererea lui, o deplasare la Corbeni pentru pomenirea morților. Am plâns amândoi pe mormântul uitat și acoperit de bălării al bunicilor mei, al părinților lui. Am vizitat locul unde fusese casa bunicilor, și prin porumbul care era atunci acolo, am căutat locul unde fusese casa, unde fusese grajdul, unde fusese camera în care dormeam, unde fusese cotețul câinelui credincios
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sale mirifice prin fereastră îl mângâie tainic, el nu-i decât un crin asemeni fratelui său care n-a avut această favoare, care a crescut, a înflorit și a înmiresmat un loc părăsit pe care, alături de el mai cresc și bălării rău mirositoatre. Cu acest din urmă crin se aseamănă mămica, și acest contrast mă determină să o prețuiesc și mai mult, și să stropesc cu lacrimi nefericita ei noblețe. O, mămică, este așa de plăcut să mă gândesc la tine
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
au puterea de a iubi, după cum sunt persoane la care, chiar dacă Dumnezeu a pus această putere, a intervenit o COBE REA care a smuls iubirea din rădăcini, sau, dacă n-a putut să o smulgă, a semănat alături de ea o bălărie, în cazul nostru, grandomania. Iubirea, blajină, nevinovată, jertfelnică, a fost umbrită și acoperită de crengile pline de spini, și de frunzele late și groase ale grandomaniei. M-am umilit, m-am înjosit, m-am desconsiderat pe mine și tot ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
-l strici: alunecă ușor, / Ce mers barbar ai și nepăsător! / Covoare dorm în praguri, boieresc, / Duioase turle clopote pornesc, / Departe zac viroage cu cenușă, / Aprind mangaluri ceaprazari în ușă, / Și-acum să trecem la copilării / Cu capete de cal în bălării, / Cu oști din Indii pe elefanți triști, / Mor toate dacă te miști!” Iată cum îi „împacă” poetul oniric, în versurile sale, pe Tudor Arghezi și pe Ion Barbu: prin poarta somptuoasă, pe care o deschide larg (între ei și între
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
24). Patronimul Buliga derivă din termenul „buligaie” - numele unei păsări, iar „bula” este „haină rea, zdrențuită”, dar mai înseamnă și „turcoaică” (Iordan, I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești au fost mocanii ardeleni care au așezat târlele de oi în poienile din acele „dudeții” (Dubău, D., Op. cit.). Precizăm că cele mai vechi urme de locuire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Dreamin’ strânge tot ce exploatase Cristian Nemescu în scurtmetrajele sale anterioare. Ca și acestea, e un film profund autobiografic, în aceeași măsură în care e tabloul acid, vesel și trist al Românicii pe care americanii o descoperă târziu, plină de bălării sau, mai exact, de plante carnivore. Românica pe care au văzut-o Cristian Nemescu și coscenaristul Tudor Voican citind ziarele. (De fapt, directorul de imagine Liviu Marghidan a găsit subiectul în presă.) Un popor care i-a așteptat aiurea mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dar posomorâtă, când de nicăieri nu se auzea nici o șoaptă, nici un murmur. Am urcat pe niște trepte, altele decât acele 98 la număr pe care le știam. Am privit spre scara de altădată. Era părăsită, cu piatra sfărâmată, năpădită de bălării pe unele locuri. Acolo, pe ultima treaptă a scării, m-am așezat și am simțit o mare durere sufletească. Ca-n poveste, am văzut, în locul clădirii necunoscute, Școala înălțându-se albă, maiestuoasă. Am pătruns sfioasă înăuntru. Sunase de intrare în
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
ființei omenești cu moartea. Poeta prelucrează într-o manieră rafinată o viziune naivă, specifică folclorului românesc: "E toamnă!/ Un soare atât de blând,/ că Moartea stă cu noi în berării/ și, de a toamnei frumusețe îmbătata,/ își uită coasa-n bălării." (München) Așa ceva se poate întâmpla la München numai când există acolo o româncă. Teatru în versuri, azi! Piesa de teatru Ana și Satana este o sinteză de genuri: dramă istorică, legenda, poezie populară, comedie neagră, parabolă și, mai presus de
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
activitate Forajul sondelor de cercetare geologică, de exploatare și injecție, în vederea descoperirii și punerii în exploatare a zăcămintelor de țiței și gaze, precum și altor substanțe minerale utile. 39. "Foraj-sonde" Societate Videle str. 88,9 Schela de foraj - S.A. comercială Petrolului ----------- Bălăria �� pe acțiuni nr. 12 bis (181,4 + (S.A.) județul 16,2) Teleorman Principalul obiect de activitate Forajul sondelor de cercetare geologică, de exploatare și injecție, în vederea descoperirii și punerii în exploatare a zăcămintelor de țiței și gaze, precum și altor substanțe
HOTĂRÂRE nr. 1.327 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193057_a_194386]
-
Str. Baia Str. Baia de Criș Str. Baia Sprie Int. Baldovin Pârcălabul Str. Baldovin Pârcălabul Str. Balota Str. Balsamului Str. Banat Bl. D. Banul Manta Str. Barbu Lăutaru Str. Barierei Str. Bârlogeni - nr. 34 - capăt; 31 - capăt Str. Bauxitei Str. Bălăria Int. Berheci Str. Berzei - nr. 36 - capăt; 41 - capăt; Str. Berzei - nr. 2 - 34; 1 - 39 Str. Betonierei Str. Bihor Str. Bistrița Str. Bogdan Vodă Str. Bratocea Str. Buclei Bl. D. Bucureștii Noi - nr. 72 - capăt; 95 - capăt Bl. D.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
E ca într-un film. Iar eu accept iluzia și-i ascult vocea mică șoptindu-mi "Maiestate, viața e un foc de paie pe care-l stinge roua, pe care-l tubură răsuflarea licuricilor. Eu sunt Mijlocitorul, eu deschid cale bălăriilor să înainteze spre capătul drumului, eu îți adulmec zilele și pun gaz pe foc. E un truc milenar acesta, furișat în cutele timpului, ca acrobatul în chingile fricii". Am crezut că vorbesc ambiția și ignoranța, cele două alfabete obraznice, reverențe
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
ce seamănă întinderea de pământ ce crește în jur ca veșnicia în dreptunghiul de verdeață a cimitirului. Poate cu un câmp de rapiță, poate cu o mare de sulf brăzdată de vapoare în flăcări. Poate cu o Grădină învinsă de bălării: brusturi enormi și costreie vulgară. Nu ajunge să spun că acul busolei nu arată nimic, stă pe loc, într-un echilibru ce înșeală realitatea? Gratii ce filtrează o lumină cenușie, aproape neagră, iată ce închipuie stăpânii, cei ce poartă felinarele
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
nu mai ajută. Doarme Doarme. Și buzele ei murmură un cântec de moarte. Orele scad, apoi urcă, până dimineață se vor prelinge în colțul gurii, ca un firicel de sânge. Îndărăt va crește, o, Doamne, eternitatea și va domni Prințul bălăriilor cu cunună de paie. Oase de pește au înghețat pe pagina albă a zilei, litere cu care se vor scrie proiectele nopții ce vine. Împrumută-mi, zic, respirația ta și vei vedea cum se umflă pânzele amintirii de clipe frumoase
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
și era formată numai din satul de reședință; în ea existau o școală mixtă cu 87 de elevi (dintre care 15 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bălării, Copaciu și Naipu. Comuna Bălării cuprindea satele Bălării, Curuienii de Jos (Gorneni), Curuienii de Sus, Chiția și Stâlpu, având o școală cu 45 de elevi (dintre care 4 fete) și două biserici (la Bălării și la Curuienii de Jos). Comuna
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
satul de reședință; în ea existau o școală mixtă cu 87 de elevi (dintre care 15 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bălării, Copaciu și Naipu. Comuna Bălării cuprindea satele Bălării, Curuienii de Jos (Gorneni), Curuienii de Sus, Chiția și Stâlpu, având o școală cu 45 de elevi (dintre care 4 fete) și două biserici (la Bălării și la Curuienii de Jos). Comuna Copaciu (sau "Gruiu") avea în
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
în ea existau o școală mixtă cu 87 de elevi (dintre care 15 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bălării, Copaciu și Naipu. Comuna Bălării cuprindea satele Bălării, Curuienii de Jos (Gorneni), Curuienii de Sus, Chiția și Stâlpu, având o școală cu 45 de elevi (dintre care 4 fete) și două biserici (la Bălării și la Curuienii de Jos). Comuna Copaciu (sau "Gruiu") avea în compunere satele Copaciu
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
funcționau în aceeași plasă și comunele Bălării, Copaciu și Naipu. Comuna Bălării cuprindea satele Bălării, Curuienii de Jos (Gorneni), Curuienii de Sus, Chiția și Stâlpu, având o școală cu 45 de elevi (dintre care 4 fete) și două biserici (la Bălării și la Curuienii de Jos). Comuna Copaciu (sau "Gruiu") avea în compunere satele Copaciu și Crovu, cu 1342 de locuitori, având două biserici (una în fiecare sat). Comuna Naipu era formată din satele Băleasca, Cioflicu și Naipu, cu o populație
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
sat). Comuna Naipu era formată din satele Băleasca, Cioflicu și Naipu, cu o populație de 1133 de locuitori. Existau și aici o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează teritoriul comunelor în plasa Argeșul a aceluiași județ. Comuna Bălăria avea 1478 de locuitori în satele Bălăria și Matei Basarab; Comuna Ghimpați, care cuprindea acum și satele comunei Crovu, desființată, avea 6318 locuitori; iar comuna Naipu avea 1680 de locuitori în singurul său sat de reședință. În 1950, comunele au
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
Băleasca, Cioflicu și Naipu, cu o populație de 1133 de locuitori. Existau și aici o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează teritoriul comunelor în plasa Argeșul a aceluiași județ. Comuna Bălăria avea 1478 de locuitori în satele Bălăria și Matei Basarab; Comuna Ghimpați, care cuprindea acum și satele comunei Crovu, desființată, avea 6318 locuitori; iar comuna Naipu avea 1680 de locuitori în singurul său sat de reședință. În 1950, comunele au fost transferate raionului Mihăilești și apoi (după
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]