596 matches
-
Perikanan Samudra Besar Denpasar, Băli Termen nelimitat 080.07.B PT Prayasa Mină Tirta Pangkal Pinang, South Sumatra Decembrie 1994 081.13.B PT Propita Bangun Sidoarjo, East Java Decembrie 1994 082.02.B PT Pulau Salju Indah Lestări Tj. Bălai Asahan, North Sumatra Termen nelimitat 083.10.B PT Pumar Jakarta, Jakarta Termen nelimitat 084.14.B PT Puri Rasă Food Tabanan, Băli Termen nelimitat 085.14.B PT Puskund Mină Baruna Semarang, Central Java Decembrie 1994 086.25.B
jrc2399as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87553_a_88340]
-
Tanjung Bedagai Indah Medan, North Sumatra Termen nelimitat 116.18.B PT Tekad Andhika Dharma Bima, West Nusa Tenggara Termen nelimitat 117.27.B PT Teluk Bintumi Monokwari, Irian Jaya Decembrie 1994 118.02.B PT Timur Jaya Cs. Tj. Bălai Asahan, North Sumatra Termen nelimitat 119.11.B PT Tirta Raya Mină Pekalongan, Central Java Decembrie 1994 120.13.D PT Titani Alam Semesta Surabaya, East Java Termen nelimitat 121.02.B PT Udang Mas Inti Pertiwi Medan, North Sumatra
jrc2399as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87553_a_88340]
-
șoseaua ce mi se construise spre cuvenitele înțelesuri, Mi-au răsturnat pavilioanele înțelepților cât munții cu chipuri spre șesuri, Apoi au vărsat remorcile cu sămânță de holeră și scai Pe unde se legăna holda Patriei mele cu părul lung și bălai, Mai apoi au tras gard cu sârmă ghimpată, Au pus placarde cu avertismente, ștampile cu Marea Pată, Pe tărâmul meu dădură drumul dulăilor de la armată. Tot așa au demolat de pe Istrița satul Ciuhoi Ca fiarele băgându-și labele la faguri
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
cu Maria mică, haina maro de piele, etc. toate acestea îmi făceau foarte rău dansul tău în fine, am vrut să-l am definitiv dulcea mireasmă de miri... II "Tu băiatule te-ai îmbătat cu apă rece!", îmi zise îngerul bălai cu ochi albaștri, ferindu-și privirea. Eu alergam din urmă îngerul cu ochi albaștri. Din urmă. " Dar ești ros pe dinăuntru, ești nebun de legat!" îmi aruncă din nou îngerul cu palton negru fugărit de spaima mea din urmă. Îngerul
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
Smeeni este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Albești, Bălaia, Călțuna, Moisica, Smeeni (reședința), Udați-Lucieni și Udați-Mânzu. Comuna se află în valea Călmațuiului, și este traversată de șoseaua națională DN2C, care o leagă spre vest de Costești. La Smeeni, din DN2C se ramifică șoseaua județeană DJ203D, a cărei ramură nordică
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
cătunele Albești, Călțunașu, Cotuna, Udați și Lucieni, cu o populație totală de 1580 de locuitori. În comuna Albești funcționau o moară cu aburi, 4 stâne, o școală cu 35 de elevi și două biserici în satele Albești și Udați. Satul Bălaia (denumit pe atunci "Bălaia-Popești") făcea pe atunci parte din comuna Gherăseni. În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, Smeeni având o populație de 2425 de locuitori, iar Albești 1990. Cătunele comunei Albești erau
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
cumpărată de Ioan Emanuel Gherase. După aceea, a luat ființă și satul Sudiți, populat cu imigranți din Transilvania, scutiți de dări. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău era formată din satele Bălaia, Cremenea, Gherăseni și Sudiți, cu o populație de 2220 de locuitori, ce trăiau în 426 de case. În comună funcționau o stână, o moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840 de Ioan Emanuel Gherase. În 1925, comuna este consemnată în plasa Glodeanurile din același județ, având în componență satele Cremenea, Gherăseni și Sudiți, și cătunele Bălaia și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori. În 1931, cătunul Bălaia a căpătat numele de Andrei Bărbulescu. Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a fost arondată raionului
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
1840 de Ioan Emanuel Gherase. În 1925, comuna este consemnată în plasa Glodeanurile din același județ, având în componență satele Cremenea, Gherăseni și Sudiți, și cătunele Bălaia și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori. În 1931, cătunul Bălaia a căpătat numele de Andrei Bărbulescu. Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea- al XVII-lea. Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea- al IV-lea
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Bălaia este un sat în comuna Tileagd din județul Bihor, Crișana, România. </br>. Diversitatea religioasă este foarte mare, majoritari fiind ortodocșii, dar existând și alte culturi religioase, precum baptiști, penticostali și adventiști.</br> Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
br>. Diversitatea religioasă este foarte mare, majoritari fiind ortodocșii, dar existând și alte culturi religioase, precum baptiști, penticostali și adventiști.</br> Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor de vest (dealurile Oradiei) și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele munților Plopișului, marginalizat din totdeauna, datorită locului așezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalașpatak", care în traducere înseamnă „Gârla amețită
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza județului Bihor numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă. Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii, având
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
mai găsesc pe raza județului Bihor numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă. Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii, având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi și unsprezece capre. Tot din același document reiese că erau 17 iobagi pe moșia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost și alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidențiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai și 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
document dacă au mai fost și alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidențiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai și 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii și-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii își cunoșteau așezarea lor de la începuturi sub
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Școala elementară, compusă din două săli de clasă și locuința directorului Școli, compusă din 3 camere, bucătărie și cămară de alimente. Aceste denumiri ale localității au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor țării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie și pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost și este utilizată pentru săli de învățământ, spațiul școlii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
a fost și este utilizată pentru săli de învățământ, spațiul școlii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunși la vârsta școlară.Din alte surse de informare am aflat că școala cu limbă de predare română a funcționat în Bălaia începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți din subvențiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
limbă de predare română a funcționat în Bălaia începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți din subvențiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și aceleași condiții pedoclimatice. Populația satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
până în anul 1919 1920 când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și aceleași condiții pedoclimatice. Populația satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor să rămână lângă părinți, ca să le fie de ajutor la bătrânețe, păstrându-și obiceiurile avute din moși strămoși
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
avute din moși strămoși, precum și folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniștea în care își duceau viața. Ocuparea Ardealului de Nord de către administrația Ungariei s-a făcut simțită și în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării și o populație de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi și doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moșier din localitate și fratele său. In
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniștea în care își duceau viața. Ocuparea Ardealului de Nord de către administrația Ungariei s-a făcut simțită și în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării și o populație de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi și doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moșier din localitate și fratele său. In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moșier din localitate și fratele său. In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupație, preotul Nicolae Baciu, care în același timp era și învățător la școala elementară din Bălaia, a fost arestat, agresat fizic, batjocorit și apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viață. In perioada 1940-1944, deși nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă școalră, cursurile de învățământ au fost ținute
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Baciu, care în același timp era și învățător la școala elementară din Bălaia, a fost arestat, agresat fizic, batjocorit și apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viață. In perioada 1940-1944, deși nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă școalră, cursurile de învățământ au fost ținute numai în limba maghiară, cu profesori aduși din Anyaorszag, care nu cunoșteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
născută în anul 1921, a reușit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoți nu aveau acces la Institutele de învățământ superior, numai la Institutul de Mine Petroșani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Școala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Malița, originar din satul Săbolciu. A dat naștere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanțelor în care se aflau, toți cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit țara
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]