2,818 matches
-
copil la școlile cele înalte, devenind profesori, avocați, ingineri. Astfel, urmași preschimbară vrajba comorii coborâte peste noapte în casa lui Toma Găletariu în demnitate și propășire. Cu căciula brumărie pe-o sprânceană, cu fața rumenă și mustața neagră, în straie bănățene, aievea cu chipul lui Iancu, craiul Munților Apuseni, Toma Găletariu ne privește semeț din cripta de la Țela, sfidând norocul și eternizând timpul.
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
(n. 17 august 1953, Nițchidorf, fosta Regiune Timișoara, actualul județul Timiș) este o scriitoare germană de limbă germană și română, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. Tatăl ei a fost un șvab bănățean și, ca mulți alți cetățeni români de naționalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea Război Mondial în "Waffen-SS", iar după război își câștiga existența fiind șofer de camion. După venirea la putere a comunismului în România, a fost expropriat
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
celor șase. Herta Müller a făcut studii de germanistică și de limbă și literatură română la Universitatea din Timișoara, în perioada 1973-1976. Începând cu anii 1970 a fost apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup format din studenți și scriitori șvabi bănățeni, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul din România comunistă. Acest fapt a adus-o în atenția Securității. În alocuțiunea rostită la Stockholm, pe 10 decembrie 2009, Herta Müller i-a omagiat pe prietenii ei din Aktionsgruppe: „Din fericire
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
clasamentului Forbes România din anul 2010, are o avere estimată la circa 900 de milioane de euro. Deține Grupul Dragan, care include ButanGas, Fundația Dragan, tipografia Fed Prinț, Fundația General Ștefan Gușa, editura Nagard, radioul Nova FM, cotidienele locale Renașterea Bănățeana și Redeșteptarea, televiziunea Ten TV, Universitatea Europeană Dragan, clinică medicală Veroniki Life și galeria de artă Veroniki Art. La un an de la decesul soțului, ea a decis să mute tot businessul de familie într-o nouă structură, denumită Veroniki Holding
Veronica Drăgan () [Corola-website/Science/322455_a_323784]
-
clasicist și demonstrează, prin dimensiuni și calitate, greutatea economică a zonei precum și capacitatea de adaptare a acesteia la marile curente artistice ale Europei centrale. Spre deosebire însă de fastuoasele parcuri ce aveau rolul de a satisface doar apetențe estetice, parcurile bănățene sunt substituite funcționalului, comanditarii renunțând la orice ostentație de modelaj, prefererând o creativitate adaptată locului respeciv. Se naște astfel ceea ce în limbajul uzual al secolului al XIX-lea sunt denumite, deși impropriu, "grădinile sau parcurile englezești". Diferite de la un domeniu
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
participat, în Budapesta la întrunirea liderilor politici maghiari. Întorși la Timișoara, au convorbiri, în seara de 30 octombrie, cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua următoare, care încheia demonstrația de stradă, să proclame Republica Autonomă Bănățeană, în cadrul Ungariei și să înființeze „Sfatul Poporului din Banat”, subordonat guvernului din Budapesta. Lider avea să fie dr. Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31 octombrie, dr. Otto Roth a proclamat Republica Bănățeană și a
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
Republica Autonomă Bănățeană, în cadrul Ungariei și să înființeze „Sfatul Poporului din Banat”, subordonat guvernului din Budapesta. Lider avea să fie dr. Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31 octombrie, dr. Otto Roth a proclamat Republica Bănățeană și a declarat că va rămâne atașat noului guvern maghiar. Manevra însă nu a fost deloc agreeată de români, care o vedeau ca pe o încercare de a împiedica unirea Banatului cu Regatul României. Fruntașii românilor au părăsit consfătuirea și
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
primele zile ca o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și a acționat cu hotărâre pentru . Consiliul avea să aibă avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației, Consiliul Național a declarat că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și avea să recunoască doar dispozițiile acestuia din urmă. Era o declarație fermă prin care respingea ideea maghiară a autonomiei Banatului
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
adresat populației, Consiliul Național a declarat că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și avea să recunoască doar dispozițiile acestuia din urmă. Era o declarație fermă prin care respingea ideea maghiară a autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței bănățenilor de Unire cu România. Tot în ziua de 31 octombrie s-a constituit „Sfatul Național Militar al Șvabilor” din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs. La 10 noiembrie, Consiliul
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
timp, armata română era ocupată cu neutralizarea trupelor germane ale generalului Mackensen. Ajunse la Timișoara, trupele sârbești au fost întâmpinate cu amiciție, ca trupe ale Antantei, deci aliate României. La scurt timp însă, lucrurile s-au schimbat radical, după ce românii bănățeni au devenit ținta predilectă a persecuțiilor noii administrații. Inițial, sârbii au deținut doar administrația militară și au lăsat administrația civilă pe mâna maghiarilor. Ambele însă vedeau în români primejdia cea mai mare. Noile autorități au trecut la anihilarea sistematică a
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
la Alba Iulia, a ajuns aici cu o zi întârziere, dar la timp pentru a participa la actul solemn Delegația bănățenilor a avut în final 359 de membri oficiali, reprezentând toate categoriile sociale și principalele organizații politice, sociale și culturale bănățene. Pe lângă aceștia au participat un număr mare de români bănățeni de pe întreg cuprinsul Banatului. Se estimează că au participat români din cel puțin 255 de localități bănățene Dar participarea ar fi fost și mai mare dacă autoritățile sârbești de ocupație
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
membri oficiali, reprezentând toate categoriile sociale și principalele organizații politice, sociale și culturale bănățene. Pe lângă aceștia au participat un număr mare de români bănățeni de pe întreg cuprinsul Banatului. Se estimează că au participat români din cel puțin 255 de localități bănățene Dar participarea ar fi fost și mai mare dacă autoritățile sârbești de ocupație n-ar fi împiedicat mai mulți delegați să se îndrepte către Alba Iulia, fiind reținuți sau împiedicați să părăsească localitățile de reședință, „călătoria la Ardeal fiind interzisă
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
mulți delegați să se îndrepte către Alba Iulia, fiind reținuți sau împiedicați să părăsească localitățile de reședință, „călătoria la Ardeal fiind interzisă” . În fruntea delegației s-a aflat o serie de personalități de prim-rang din viața publică a românilor bănățeni, de un șir de delegați din rândurile preoților (printre care și episcopii Miron Cristea și Valeriu Traian Frențiu), zeci de profesori și învățători aleși delegați de satele și localitățile de baștină. Marele Sfat Național Român avea în componența sa 44
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
Bethausen (1924: "Bethlenhaus", , , în grai bănățean, popular denumită de către locuitorii zonei, "Betleaz") este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bethausen (reședința), Cladova, Cliciova, Cutina, Leucușești și Nevrincea. Localitatea este situată în zona de est a județului Timiș, pe malul drept al râului
Comuna Bethausen, Timiș () [Corola-website/Science/301341_a_302670]
-
al Banatului care a avut loc chiar la "Obreja-ntr-o grădină", alături de reprezentanții mai multor televiziuni și societăți de radio, inclusiv TVR Internațional prin Elise Stan și Radio Televiziunea Timișoara prin Mihai Anghel a fost prezentă și presa scrisă: Redeșteptarea, Renașterea bănățeană, Agenda și Timpul. Prezența lor s-a simțit pregnant și cu alte importante manifestări culturale legate de numele lui Nica, a cărui viață și activitate au fost prezentate cu deplin succes de către acest adevărat cronicar al folclorului bănățean care este
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
Redeșteptarea, Renașterea bănățeană, Agenda și Timpul. Prezența lor s-a simțit pregnant și cu alte importante manifestări culturale legate de numele lui Nica, a cărui viață și activitate au fost prezentate cu deplin succes de către acest adevărat cronicar al folclorului bănățean care este Nicolae Pârvu, în cartea lui extrem de elocventă: "Achim Nica, doinitorul Banatului". Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Achim Nica la 10 decembrie 2004 Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, "„pentru contribuțiile deosebite în activitatea
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
este o mănăstire ortodoxă din județul Timiș. Este așezată în plină câmpie bănățeană, în localitatea Șemlacu Mic, orașul Gătaia, la 67 km sud de Timișoara. Hramul mănăstirii este „Schimbarea la Față” (6 august). Biserica veche a mănăstirii a fost ridicată în prima jumătate a secolului XV și se află pe lista monumentelor istorice, cod LMI
Mănăstirea Săraca () [Corola-website/Science/306703_a_308032]
-
participat, în Budapesta la întrunirea liderilor politici maghiari. Întorși la Timișoara, au convorbiri, în seara de 30 octombrie, cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua următoare, care încheia demonstrația de stradă, să proclame Republica Autonomă Bănățeană, în cadrul Ungariei și să înființeze Sfatul Poporului din Banat, subordonat guvernului din Budapesta. Lider avea să fie dr. Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31 octombrie, dr. Otto Roth proclamă Republica Bănățeană și declară că
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
proclame Republica Autonomă Bănățeană, în cadrul Ungariei și să înființeze Sfatul Poporului din Banat, subordonat guvernului din Budapesta. Lider avea să fie dr. Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din 31 octombrie, dr. Otto Roth proclamă Republica Bănățeană și declară că va rămâne atașat noului guvern maghiar. Manevra însă nu era deloc agreeată de români care o vedeau ca pe o încercare de a împiedica unirea Banatului cu Regatul României. Fruntașii românilor părăsesc consfătuirea și, într-o întrunire
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru Unirea Banatului cu România. Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței de Unire cu România. La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult. În baza unei Convenții Militare semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
Banatul dar și regiunea vecină Bačka. Noua republică urma, după planurile germanilor, să fie împărțită în cantoane care să fie administrate de grupurile etnice majoritare din fiecare canton. Conferința de Pace de la Paris a refuzat însă această propunere. Populația Republicii Bănățene era de 1.582.133, dintre care 592.049 români (37,42%), 387.545 germani (24,50%), 284.329 sârbi (17,97%), 242.152 unguri (15,31%), precum și comunități de slovaci, croați (carașoveni) și ruteni. Componența religioasă era după cum urmează
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
Octoih și tipicon cu catavaseriu tipărit în 1826, care a fost intens folosit în bisericile românești pentru mai bine de un secol. În 1830, este numit în funcția de director al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene. Duce o neobosită activitate pentru a organiza învățământul în limba românădin Banat. În acest sens, alcătuiește ori traduce manuale și cărți de cult (Viața domnului Iisus Hristos, Tâlcuirea Evangheliilor etc.), un îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor
Constantin Diaconovici Loga () [Corola-website/Science/303028_a_304357]
-
adunării de graiuri din Ardeal folosit în regiunea istorică Maramureș, care a influențat și graiurile din regiunile învecinate. Graiurile maramureșene sunt graiurile din care este alcătuit subdialectul maramureșean, unul din cele 5 subdialecte de bază ale dialectului dacoromân: muntean, moldovean, bănățean, crișean și maramureșean. Subdialectul maramureșean se vorbește exclusiv în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău, Iza și Vișeu. aparține grupului relativ fragmentat de graiuri ardelenești, împreună cu graiul crișean. Acest lucru plasează graiul maramureșean în grupa nordică de graiuri românești, care include și graiul moldovenesc și graiul bănățean, spre deosebire de grupa sudică din care fac parte graiul ardelenesc de sud, graiul muntenesc și graiul oltenesc. În contextul varietăților de vorbire de tranziție foarte fragmentate ale Transilvaniei, clasificarea graiului maramureșean ca o varietate individuală este îngreunată, ca și în cazul
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]