641 matches
-
Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se Întâlnesc la biserică sau În campusuri, la picnic unde ascultă cântece, se prind la joc și se fotografiază. Aici cei mai mari meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei nu-i părăsește. Jean Boghici (Brazilia) zice:... să spun sincer, cu cât trece timpul cu atât mai mult Îmi amintesc de țara unde m-am născut, de prietenii mei, de datini, de colinde
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de mileniul al treilea, cu sufix atenian. Niște jucători pescuiți de prin ligile inferioare, aduși de la margine de București și plimbați prin Piața Operei pe post de vedete nu pot căra bolovanul de idolatrie cu care i împovărează publicul. Iubirea bănățenilor nu e bibelou de porțelan, ci oală de pămînt. De fapt, are ca destinatar un lut prost, prelucrat neghiob pe o roată învîrtită de picioarele noduroase ale unor nepricepuți. Un ulcior cu gîtul astupat care nu merge aproape niciodată la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
firește, permis. Hectarele și chintalele de „cesiuni“ anuale nu mai respectă nici o regulă. Se vînd locuri dincolo de orice geografie, din Carpați pînă la marea cea mare. Lipovenii din Deltă le cumpără de la cioplitorii maramureșeni în lemn, oltenii de la secui, iar bănățenii de la detestabilii mitici. Moderna, climatizata și termopanizata FRF nu-și pune întrebări, ci doar întocmește acte, așteptînd probabil ca Juve, retrogradată, să cumpere loc de la Livorno, iar Milan, penalizată cu o grămadă de puncte, să le ia cu împrumut de la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei Obradovici), n-au nici o însemnătate literară. IOAN BUDAI-DELEANU Ioan Budai-Deleanu (c. 1760-1820) din Cigmău, sat pe valea Mureșului, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
niște demoni bătuți cu biciul și fripți cu smoală fiartă..." Napoli, prin macaroane: În jurul unui blid se așează jos, în mijlocul pieții, tata, mama și copiii, unul în poala altuia". Drăgușanu are esențial o facondă, proprie unor ardeleni și mai ales bănățenilor, și pigmentul reportajelor e făcut din râsete spontane. La Paris lumea striga "Vive l'Empereur!" "și el - spune pelegrinul - e mort de douăzeci de ani!" La Londra îi repugnă friptura sangvinolentă: "mînce cui îi place". Reprezintă I. Codru Drăgușanu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
I, 1808), Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături (1814) -, cu scopul de a sprijini, prin educare, ridicarea conștiinței naționale și lupta românilor pentru drepturi naționale și sociale, Ț. a elogiat cartea, a condamnat superstițiile și a fost cel dintâi bănățean care s-a interesat de folclor, în prima traducere consemnând datini ale românilor comparate cu cele romane, pentru a demonstra latinitatea neamului. Fabulele lui Esop l-au interesat pentru că ofereau nu numai învățături morale cu valabilitate general umană, ci și
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
a bisericii din Banat, cu pronunțat caracter polemic, militant, politic: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria (1865). Adept întârziat al Școlii Ardelene, avea o concepție puristă despre originea românilor. Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta Transilvaniei” articole pe teme de morală, propuneri în materie de ortografie ori privind cultivarea limbii naționale (pe care o vedea unitară prin înlăturarea slavonismelor, prin latinizare și alfabet
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
oase. După aceea a făcut o greșeală să ți-o citească. Imediat ai compus un poem pe aceeași idee!” Ultimul exemplu dat de S. a fost că O. l-a deposedat pe Petre Stoica de cîteva motive, fapt pentru care bănățeanul (întîmplarea s-ar fi petrecut cu douăzeci de ani în urmă) era să-l bată. „Cum se poate ca cineva să-și însușească gîndul și simțirea altuia?”, ar fi încheiat, retoric, S. „Ce părere ai?”, mă întreabă Sp. după ce a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost administrată”de domnul căpitan Lazăr , cu trei zile mai târziu ? ( pag. 182 , 140 ) N.n. O alură ciudată reclamă incoerența anecdotică din textele cărții . Dacă vorbim de Revoluție , la Timișoara nu au fost induse antracte de divertisment între episoade . La bănățeni , gloanțele , sângele , moartea , morga , au mers șnur. Ieșenii cu imaginația greoaie , cu memoria subredă abia au plăsmuit un avorton spelb al cărui romantism provoacă idiosincrasii! PROGRAMUL DLUI C.M. SPIRIDON PENTRU ZIUA DE 14 DECEMBRIE 1989 VARIANTA B DUPĂ TITLU “AMINTIRI
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
alături de G. Barițiu, Andrei Mureșanu, Iacob Mureșianu, și Pavel Vasici, T. Cipariu, I. Rusu, V. Popp, Iosif I. Mani, Aaron Florian, G. Munteanu, A. T. Laurian, S. Bărnuțiu, precum și I. Barac, N. Bălășescu, Vincențiu Babeș, Aron Pumnul. Li se alătură bănățeanul N. Tincu-Velia, Moise Sora Noac și mai tinerii At. M. Marienescu, A. Papiu-Ilarian, Iosif Vulcan, I. Codru-Drăgușanu, Justin Popfiu, I. V. Rusu, bucovineanul V. Bumbac ș.a. La fel de bogată a fost participarea autorilor din Muntenia și Moldova. Scrierilor lui I. Heliade-Rădulescu
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
balade, povestiri, Timișoara, 1969; Rozuna, doamna florilor, îngr. și pref. V. Șerban, Timișoara, 1974; Basme, povești și balade, îngr. Doina Comloșan și V. Șerban, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
in Romanian parlance as Mia și drumul, a thousand dollars and home again”. Deși problema comportă încă discuții, considerăm că putem vorbi despre o emigrație a românilor în SUA în deceniul ce precedă izbucnirea Primului Război Mondial, chiar dacă mulți transilvăneni, bucovineni și bănățeni se întorceau în țară. O deplasare permanentă de populație, constantă chiar numeric, din această regiune a Europei către America nu poate fi pusă la îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la început, sau nu erau interesați de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
privește totul de dincolo de Ocean. Oricare altă încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. în cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem întreba dacă nu cumva prima perioadă de emigrare, în care au intrat, cu precădere, transilvăneni, bănățeni și bucovineni - sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin național și politic, înainte de dorința de a aduna o sumă de bani, muncind undeva în altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Z. Ornea Anton Golopenția a fost un bănățean (se născuse în comuna Prigor) care a urmat studiile superioare la București. Îl atrăgeau umanioarele în genere dar, dintre acestea, sociologia și disciplinele limitrofe, cu deosebire statistica. Și-a luat, prin studii temeinice, două licențe, în Drept (1930) și Filosofie
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
sa soție le-a expurgat? Să ne gîndim că aproape în aceeași perioadă Cioran era bursier în Germania și trimetea acasă, pentru revista Vremea, articole entuziaste despre Hitler și sistemul său nazist care, atunci, se constituia. Golopenția, fire cumpănită de bănățean, își vedea de rosturile doctoratului pe care îl pregătea, ferindu-se să comunice opinii despre Germania hitleristă în care, totuși, a trăit aproape trei ani. Și a fost, evident, foarte bucuros că l-a cunoscut pe Heidegger. În 1935 își
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
cred totuși că de aici provine sensul care ne interesează, deși acest model a avut desigur o contribuție la fixarea sa. Mai probabilă mi se pare ipoteza unei false interpretări a termenului, desprins din contextul unei teorii lingvistice a vremii. Bănățeanul Paul Iorgovici (în Observații de limba rumânească, Buda, 1799) dezvoltase ideea că de rădăcinile latine păstrate în româna populară se pot lega o serie de împrumuturi recente, ducînd la îmbogățirea limbii de cultură: “cuvintele cele de lipse în limba noastră
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Elementele stemei sunt preluate din vechile peceți utilizate încă din anul 1838. Acestea conțin elementele figurate în stema actuală. Păunul, cu ținuta lui falnică, simbolizează orgoliul binecunoscut și asumat al bănățenilor. Ramura din ciocul păunului evocă existența pământului fertil, dar și dorința de a face cuib, de a te așeza definitiv într-un loc bun. Clădirea din mijloc reprezintă primăria comunei, alături de care se dezvoltă armonios și localitățile aparținătoare. Culoarea roșie
HOTĂRÂRE nr. 58 din 5 februarie 2014 privind aprobarea stemei comunei Giulvăz, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259022_a_260351]
-
durat peste cinci ani, inaugurarea având loc pe 21 noiembrie 1913. Ca architectură, Teatrul Municipal îmbină stilul baroc cu elemente caracteristice stilului Art Nouveau. La construcția sa au fost avute în vedere schițele Raimundtheater și Jubiläums-Stadttheater din Viena, conduse de bănățeanul Adam Müller-Guttenbrunn. În perioada comunistă activitatea teatrului a fost afectată de spectacolele propagandistice impuse de Partidul Comunist Român. După cutremurul din 1986 și-a întrerupt activitatea pentru o perioadă de 18 ani. Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” a fost redeschis
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
unificat. Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua "Adunare națională a românilor" din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptista, a cărei centru a fost Lugojul. În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case și clădiri importante (biserică Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfanțul Nicolae, capelă greco-catolica, ș.a.) au fost
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
o cerere „Petiția generală din 13 februarie 1849”, semnată de 7 reprezentanți ai Transilvaniei și 3 reprezentanți ai Banatului, prin care se cerea unificarea tuturor românilor din Imperiul Habsburgic, cu o administrație proprie. Însă, prin Constituția din 4 martie 1849, bănățenii au fost scindați în Voivodina sârbească și Banatul timișan care aparțineau de Austria. Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul imperial din 18 noiembrie 1849, era condusă atât militar, cât și civil, iar limba oficială era
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar erau obligați sa devena statornici si să-și construiască locuințe permanente în afara localității, dar în imediata apropiere a ei. Ei au fost numiți de Austria Neubanater sau Bănățeni noi. Împăratul Iosif al II-lea îi obligă să-și dea copiii la școală, să meargă la Biserică și să-și satisfacă stagiul militar. În anul 1746 au mai fost construite la Ciclova încă două furnale, iar la 14 iulie
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
ai satului să se reîntoarcă măcar cu gândul în locul de baștină asemeni bătrânului emigrant Adam Țeicu. Idea automobilului Dacia.In urmă cu 70 ani ziarele timișorene informau despre automobilul Dacia de 70000 lei,în ziarul Vestul din 5 iulie 1936, bănățeanul Ion Madincea originar din Ilidia născut la 1900, emigrat în S.U.A., în 1920 ajuns inginer și unul din conducătorii firmei Chrysler vine cu acest proiect mutat mai târziu la Codlea.(după un articol de Vali Corduneanu) 17 martie 2008 22
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,4%), dar există și minorități de baptiști (7,99%) și penticostali (2,69%). Pentru 1,65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În “Istoria românilor bănățeni” de Gh. Popovici din 1904 se spune: „Romanii între anii 100-120 au construit fortul Margum pe locul unde astăzi este comuna Marga“. La 1470 se pomenește de un Iacob de Marga, comandant domn al fostei cetăți a Severinului. Unirea din
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
Restaurare , constituind o instituție culturală de referință a Banatului. Din 01 ianuarie 2006 Secția de Artă devine instituție de sine stătătoare cu numele de "Muzeul de Artă Timișoara". Din iulie 2006 Secția de Etnografie a fost transferată în cadrul Muzeului Satului Bănățean Timișoara. Muzeul de Istorie a fost constituit pe lângă Societatea de Istorie și Arheologie (datată în 1872). De-a lungul anilor a funcționat în diferite sedii, din anul 1947 aflându-se în Castelul Huniazilor. Parimoniul său este reprezentativ pentru provincia istorică
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
mai mari. Sunetele cu pronunție diferită (ori mai diferită) față de limba literară, graiul bănățean, ardelean sunt: -"N"-ul(Ñ) care se pronunță ca doi de n mai mici in acelaș timp și care seamană cu: ñ-ul de la rusul ñet(=nu), bănățeanul strigoañe, moldovenescul ñic(=nimic) simbol=ñ. Exemple: ñimic, biñe, mâiñe, luñi, pruñi, căpșuñi, carñe, leñe, lemñe, haiñe, blăñi dar, se pronunță ca n normal, literar in cuvintele: lună, bună, prună, lung, dungă, rană, blană, rangă, etc. -"T" urmat de "e
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]