6,038 matches
-
mai bun la sfârșit decât în primăvară, verde Curajul pe care l-au avut de a îmbătrânii împreună este mai admirabil ca dragostea fierbinte din primii ani ai răsăritului. Și mai spune Ion: - "noi nu știm să iubim, abia la bătrânețe învățăm. Poate că și de asta ne lasă Dumnezeu să îmbătrânim." Dumnezeu este acela care, indiferent de necazul in care s-ar fi aflat Ion, nu l-ar fi abandonat, niciodată. Nădejdea pe care bătrânul Ion și-o pune în
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
spun că acești doi bătrâni care se țin și astăzi cu drag de mână, constituie un act eroic, este o poveste mai vrednică de povestit decât o mie și una de nopți cu povești de tinerețe. Cred dragi cititori că, bătrânețea este un examen pentru toți cărora Dumnezeu le îngăduie să ajungă până acolo, un examen extrem de greu,de dur și pe care puțini îl trec cu brio. Vă doresc un Crăciun fericit și La mulți Ani. Ionel Cadar Referință Bibliografică
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
și întotdeauna una și aceeași. Toate lucrurile sunt frumoase prin împărtășirea de această Frumusețe, însă frumusețea lor este trecătoare ca și ele însele, pe când Frumusețea este neschimbătoare și eternă [6] Hippias Maior, și reia discuția asupra lui în dialogul de bătrânețe Statul. Concluzia Dialogurilor este că frumosul este binele. Binele și frumosul se află în raport cauzal, Frumosul fiind cauza Binelui: „puterea binelui s-a refugiat acum în natura frumosului” spune Platon la sfârșitul lui fileb Platon folosește pentru frumos în
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
să trăiască real în societatea de azi”, redescoperind spiritul unei instituții milenare. Atunci fusese aplaudat, dar nu și înțeles (va scrie în Amintiri), notând că noi rămânem „sclavii formelor”. Or, aristocratul interesat în tinerețe de cariera armelor și convertit, la bătrânețe, de „pedagogia productivă” (pentru care pleda înfocat, la Praga, în 1925, gestul fiind socotit „o trădare”) considera că „fără sport, tineretul s-ar atrofia într-o formație pur intelectuală”. Încă în noiembrie 1892, la Sorbona, cerea imperativ internaționalizarea sportului. Și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/valorile-olimpismului/ [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
la ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_poezie_al_florin_tene_1386392595.html [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]
-
adus. De purcel câteva labe, Ceapă și cartofi au pus. Cârnaț adus de moșnegi, Toacă că ei sunt prea blegi, Paprika, colesterol, Le amestecă cu spor. Tralala.... Ce minune vom mânca ! Focul pâlpâie în vatră, Foc și-n inimă avem; Bătrânețea nu-i o piatră, Când mâncăm gulaș și bem. În mireasma de parfum, Ce s-a îmbâcsit cu fum, Spunem bancuri și cântăm, În timp ce burta umflăm. Tralala.... Bătrânețea nu-i chiar rea ! Bem apă de la izvoare, Setea să ne-o
UNU MAI GULĂŞERESC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1493624767.html [Corola-blog/BlogPost/352688_a_354017]
-
minune vom mânca ! Focul pâlpâie în vatră, Foc și-n inimă avem; Bătrânețea nu-i o piatră, Când mâncăm gulaș și bem. În mireasma de parfum, Ce s-a îmbâcsit cu fum, Spunem bancuri și cântăm, În timp ce burta umflăm. Tralala.... Bătrânețea nu-i chiar rea ! Bem apă de la izvoare, Setea să ne-o potolim, Gulașul ne arde tare, Dar cu vin îl liniștim. Adormind în ciripit, Visăm c-am sărbătorit, Într-un cadru pitoresc, Unu Mai gulășeresc. Tralala.... Unu Mai “mai
UNU MAI GULĂŞERESC de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1493624767.html [Corola-blog/BlogPost/352688_a_354017]
-
în culturi diferite, în mentalități și atitudini diferite. Este Șarpele Glykon, cel capabil a se regenera ca în culturile arhaice? Biblic vorbind, este Glykon întruchiparea satanei? Într-un text creștin vechi, Phisiologus, regenerarea duce la necesitatea ca “omul să lepede bătrânețea universului” și întinerit, șă năzuiască spre viața veșnică (Dicționar de simboluri, 2002). Cred că această simbolistică îl determină pe dl. Calcan până la a divaga liric metafizica vârstei de la care speranțele se întorc în trecut, de la care “Pentru câtăva vreme inima
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
îndrăgostită, dornică de mângâiere. Mă mai clatin, șovăi dacă simt că anii-îmi dau binețe, mai alunec în tristețe când e-n gânduri promoroacă, dar tu-mi pui pe orice cracă flori și-mi mângâi cu tandrețe, viața ce și-n bătrânețe straie de speranțe-mbracă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Tinerețe / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TINEREŢE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433086081.html [Corola-blog/BlogPost/377811_a_379140]
-
mei și ai unor dumneavoastră: n-au stat cu mâinile-n sân și-n buzunare, dar nici nu s-au apucat de tâlhărie. Au rămas, ca să zic așa, “extremiști de centru”. Și, odată cu înaintarea în vârstă, odată cu cea coborâre a bătrâneții în firea lor ne/răbdătoare, s-au suit în taina cărților și în unghiurile/ungherele cu amintiri din podul caselor, dar și pe liniile din ce în ce mai clare ale amintirilor din podul palmei. În ultima parte a vieții, adică după victoria dezastrului
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
În călătoria lor spre sustenabilitate, arată Allen Morrison și Heidi Strebel în A Responsible Leader’s Guide to Sustainability (Ghidul de sustenabilitate al liderului responsabil), companiile parcurg aceleași etape ca cele ale dezvoltării omului: nou născut, copilărie, tinerețe, maturitate și bătrânețe. Fiecare perioadă are caracteristicile sale, plusurile și minusurile firești, fiecare individ are capacitatea proprie de adaptare la mediu și la influențele sociale. Cu toate acestea, deși ar fi de așteptat ca sectorul privat să fie suplu și să reacționeze ușor
Companiile private și „responsabilitatea socială” by https://republica.ro/companiile-private-si-zresponsabilitatea-sociala-in-ce-valori-credeti [Corola-blog/BlogPost/338250_a_339579]
-
o asemuise cu o vacă de lapte, ci pentru că nu suporta termenul „muiere”; degeaba îi explicase el că acesta este unul obișnuit în limbajul loviștenilor, neavând nimic peiorativ în el, ți-ai găsit însă - ea, prin „muiere”, înțelegea... „curvă”! La bătrânețe, „s-a lăsat de sportul ăsta”. Într-adevăr, în blocul vecin locuia comandantul Centrului Militar - un colonel tare sociabil, în fiecare dimineață se salutau: „Să trăiți!”, „Să trăiți!”, iar fiica lui - medic rezident, își alăpta copilul și uitase să tragă
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1454948012.html [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
înalta societate. Un exemplu de selectare a formulelor de adresare în funcție de vârsta și statutul social al interlocutorului, de specificul relațiilor dintre emițător și receptor îl oferă schița „O conferență”. Un bărbat aflat la o vârstă, care bănuim că este a bătrâneții, se confesează asupra felului în care i s-au adresat persoanele de sex feminin, cele mai multe prietene, de-a lungul întregii sale vieți. În tinerețe, cu vreo patruzeci de ani în urmă, când era sufleor la teatru i se spunea fără
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de cap și al costumației sunt evidențiate, într-o manieră specifică, originală și expresiv-caricaturala, cele mai urâte și mai respingătoare racile ale caracterului uman. Elementele definitorii ale fizionomiei - ochii, nașul, gura, urechile și părul - sunt ingenios metamorfozate pentru a întruchipa bătrânețea, identitatea etnică, specificul profesiunii și, nu în ultimul rând, moartea și drăcii. Dacă moșii și babele sunt o reflectare a cultului înaintașilor, celelalte măști de urâți apar că reprezentări din alte timpuri istorice, văzute în diverse ipostaze. Jidanii, ca grup
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
1916, confiscându-i-se o serie de manuscrise importante. Nu putem omite faptul că la „Minerva” a colaborat și N. Iorga. Ca urmare a activității sale publicistice în favoarea Puterilor Centrale, I. Slavici a fost exclus din Sindicatul ziariștilor români. La bătrânețe I. Slavici consulta cărți de științe oculte, era convins că rasa galbenă va stăpâni Europa. În lunile mai-iunie 1913 a participat la ședințe spiritiste în care vorbea cu M. Eminescu, B.P. Hașdeu și I. Rusu Șirianu. O parte din aceste
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1459836953.html [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
că-i îndrăgostită de el. Asta cu dragostea nu-i o garanție pe viață. Știa el destul de bine ce și cum a fost cu Mirela. Și ea declara sus și tare că-l iubește și că vor fi până la adânci bătrâneți împreună, numai că nu prea a fost așa. A plecat cum a venit. Cu dragoste cu tot, ca să i-o ofere altuia cine știe pentru câtă vreme. Nu mai știa nimic despre ea. Deci trebuia să se hotărască. Se însoară
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397203793.html [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
despuiată și el să adoarmă ca fraierul pe fotoliu. Hai că ești caraghios de tot. Așa ceva nu am pățit niciodată. Să mă îmbăt atât de tare încât să nu mai știu de mine și nici ce fac. Dai semne de bătrânețe, dragul meu, așa că te sfătuiesc să te însori cât te mai poate lua cineva. Ha, ha, ha, nu se mai putea opri din râs Valentin căruia îi dăduseră lacrimile. - Nici eu, dar există un început pentru toate. - O fi. - Ar
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397203793.html [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
folositor omului; deci moartea este de folos omului. Sfântul Antonie cel Mare, vrând să pătrundă adâncurile scopurilor providenței, adresa într-o zi lui Dumnezeu următoarea rugăciune: "Doamne, pentru ce unii mor de tineri, pe când alții ajung la cea mai adâncă bătrânețe ?". Și Dumnezeu i-a răspuns: "Antonie, vezi numai de tine! Aceasta este judecata lui Dumnezeu, ce nu ți se cade ție a cunoaște." Dumnezeu a hărăzit sufletul să treacă prin trei stări diferite, care constituie viața sa veșnică: viața în
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447918480.html [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
în viața mea, cu ajutorul lui Dumnezeu, și se pregăteau a le pune în cumpănă în fața faptelor mele cele rele, când deodată s-a arătat Sfântul nostru Părinte Vasile, care a zis către Sfinții Îngeri: "Acest suflet a făcut mult bine bătrâneților mele, m-am rugat lui Dumnezeu pentru el și Dumnezeu m-a ascultat și mi l-a dat.". Zicând aceste cuvinte, a scos de la sân o pungă plină cu aur și a dat-o îngerilor, spunând: Când veți trece prin
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447918480.html [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
totuși ca nume mari în conștiința națională. Lui Ion Barbu i-au fost publicate în timpul vieții doar vreo 75 de poezii, din cauza (sau poate datorită) exigenței pe care și-a autoimpus-o. De asemenea, Calistrat Hogaș a scris doar la bătrânețe, după îndelungi examene de conștiință. E-adevărat, există și autori mari care au lăsat în urma lor o operă vastă și totodată valoroasă, dar acestea sunt excepții. Li se întâmplă doar geniilor, cum este cazul lui Balzac, Proust, Eminescu, Mircea Eliade
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1470662008.html [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
trebuie respectată. Și a ajuns jalba la Dumnezeu care, în marea sa îndurare a aprobat-o prin Decret de Urgență. Tocmai pe atunci coana Zoițica, soția baronului Trahanache, se pregătea să aducă pe lume un prichindel care va să aline bătrânețile marelui baron. Lumea se cam temea ca simpaticul baronel, cam plinuț în ani de „dă-i și luptă” cu vitregiile sarcinilor de conducere a poporului pe căi mai fericite, să nu reziste la „durerile facerii” recent decretate. Unii dau chiar
O SCRISOARE REGĂSITĂ, PARODIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411922274.html [Corola-blog/BlogPost/353111_a_354440]
-
monotonă! Teritoriul meu, de când sunt cu boala asta nenorocită, are delimitări clare și dimensiuni sensibil reduse, adesea restrictive, impuse de boală. Poate fi ușor comparat cu al găinii în jurul cotețului, hai, al casei! Nu mi-am dorit o astfel de bătrânețe, dar în fața destinului mă dau oarecum ușor bătut. Sunt conștient că plătesc prețul abuzurilor din tinerețe. Nu ziceam, eu când eram tânăr, că nu mi-e frică de moarte, nu fug de ea (acum de-ar fi să vină nici
JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (FRAGMENTE) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366910_a_368239]
-
clipă. Noi nu o vom cunoaște niciodată, Vom duce greu povara de risipă. De te întrebi cumva de ai greșit, Te urmăresc hipnotic ochi enormi, Nu-ți dau limanul liniștii dorit, Iar nopțile nu-ți dau răgaz să dormi. De bătrânețe cel greșit se stinse, Dar stirpea-i fu amarnic desțărată, Pierdută pe întinderi necuprinse - Dureri ce nu s-ar stinge niciodată Cu victime-greșiții împreună, Cu toții zestrea noastră solidară, În parte rea, în mare parte bună, Un mozaic multicolor - O ȚARĂ
O ŢARĂ, DE ASRIAN SIMOINESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_tara_de_asrian_simoinescu.html [Corola-blog/BlogPost/356913_a_358242]
-
acele locuri...Leșii suntu oameni războinici, oameni învățați de carte, că pentru învățătura și a cărții și a vitejii nu li-i preget, nici de trudă, nici de cheltuială, ce încunjură țările de învață, ca să deprinză tinerețile truda și la bătrânețe înțelepciunea, de care au nevoință mai mare..” Despre tătari aflăm următoarele: „... Aicea nu multu vom pomeni de tătari, carei se află că suntu limbă bătrână și din ceput viteji și până astăzi vedem că s-au ținut tot în ce
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
de-a v-ați ascunselea cu Moartea. Cuvântul este stânca de scăpare și turnul de adăpost în fața inevitabilului resimțit ca o umbră la pândă. Cuvântul coagulat sub forma sonetului, considerat de poet ca fiind «Prințul poeziei», este tărâmul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte.” (Andrea Hedeș) ● „Theodor Răpan lucrează pentru neuitare.” (Lucian Gruia) ● „Theodor Răpan îmbracă hainele și tulburările poetului medieval, preluându-i parțial vocabularul, minitemele, subiectele, mijloacele de expresie și chiar atitudinea descensională. Prin toate aceste strategii poetice
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1402895338.html [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]