707 matches
-
a plecat la fel cum a venit. Ochii satului s-au prelins toți după el. „Îi blăstăm mari aiși, bre, îmi spune la ureche Ștefănică Burghelea. Teletin are o soră la București. O vinit și ea de Paști la casa bătrânească. Ea-i moștenitoare și are vie acolo. O găsît butoiul gol și a dat vina pe Teletin, cumnatul ei. Și atunci, Maghița, fimeia lui Teletin, o luat-o pi Verjinica lu Barbu șî s-o dus la vrăjîtoru șel orb
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Mama Călătorule din drum Stai o vorbă ca să-ți spun Poate că în drumul tău Vei trece prin satul meu. La marginea satului Pe șoseaua dorului Este’o fântână cu roată Te oprește și bea apă ! Și este’o casă bătrânească Cu mușcată la fereastră Și-n casă-i o bătrânică Slăbuță și mărunțică Ochi albaștri, păr de nea Asta e măicuța mea. Cântecul eroilor E liniște în codrul verde și în sat la noi Și tata-i dus de multă
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
și străini. Cei ce se găsesc la ei acasă să îndrume în sens constructiv pulsația vie a instinctului național, iar cei oploșiți pe un pământ binecuvân tat să-și dea seama că prin provocări îndrăznețe se împinge la extrema limită bătrâneasca răbdare a unui popor’ și încheie avertizând „pe deplin conștienți, că în cazanul de dedesubt clocotesc patimi ancestrale, strâns legate de însăși ființa noastră, regretând pe cei căzuți, dar având încredere în sănătatea milioanelor, noi din colțul nostru strigăm încă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
recunoaștem hazardul care i-a asigurat un Pisistrate acestui rapsod. De atunci, Pop-Reteganul, în 1886, a cules 5.000 de poezii; Gorovei, în 1890, 2.700 de ghicitori, iar Iuliu Zanne, 50.000 de proverbe și 20.000 de "cuvinte bătrânești". Românii estimează că o treime din operele de literatură orală este în prezent consemnată. Dată fiind importanța a ceea ce a fost reunit deja, ne putem face o idee despre formidabila putere a geniului popular românesc. Popularizarea în Franța a acestor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
toate șansele și garanția de a fi corectă. Cum ea este puțin răspândită, are, pe deasupra, o anumită savoare a noutății. Criticii români disting în literatura orală mai multe genuri: Colindele (Calendae): cântece de Crăciun și de Anul Nou. Baladele (cântece bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și micile-i necazuri. O prințesă ar fi strâns într-o bucoavnă cu numele Ce povestesc prințesele licornii, toate aceste mărturii, dar ea nu mai e, astăzi, de găsit. S-o fi rătăcit pe undeva, prin vreun pod de casă bătrânească, prin vreun dulap vechi de stejar, prin vreun întunecos sertar. Scrieți-mi dacă o aveți“. P|IANJENUL MYGAL DE SENEGAL: „Utilizat de prințesele-africane, din negura vremurilor până azi, pentru citirea viitorului obscur. Picioarele i se înmoaie în cerneală, urmând să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
din comuna Hudești. Ele exprimă aspecte ale vieții oamenilor precum și înțelepciunea și experiența lor. Dăm mai jos câteva chiuituri și strigături folosite în timpul jocului la Hudești: „Cine joacă și nu strigă Face-i-s-ar gura strâmbă, C-așa-i jocul românesc, Obiceiul bătrânesc, După el mă prăpădesc”. „De urât te poți ascunde, Dar de dragoste n-ai unde; Că oriunde te-ai ascunde Tot în suflet te pătrunde.” „Hu, iu, iu pe dealul gol, Că mireasa n-are văl Și i-a face
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
stres în timpul unui concurs/examen etc.) etc.; * exerciții de dans pe diferite tipuri de ritm, pe diferite tipuri de muzică, cu sau fără partener, dans sincron, simetric sau asimetric etc.; * exerciții de mișcare scenică 9: exerciții de mers lent, rapid, bătrânesc, copilăresc, pe tocuri, desculț 10 etc.; exerciții de deplasare/substituire a elementelor de decor; exerciții de manipulare a obiectelor scenice 11, a elementelor de vestimentație/a accesoriilor (haină îmbrăcată/scoasă, pălărie, căciulă, baston, servietă, ochelari etc.); exerciții de intrare în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o anumită lentoare, legănare, monotonie; - rima, de regulă, este împerecheată (efectele sunt aceleași); !!! toate acestea țin de muzicalitate Ț în general Ț și de faptul Ț în special Ț că se cântă (cele mai multe), că sunt însoțite de melodie, doina, cântecul bătrânesc etc. Creațiile epice: - au un fir narativ simplu; acțiunea nu se duce pe mai multe planuri; - personajele nu au complexitate psihologică. Creațiile dramatice: - se înscriu mai mult în sfera „recitativului” decât a scenei propriu-zise;„înscenarea” este simplă, dialogul, replica au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
motivație a dorului care constituie elementul central esențial din doina respectivă; de aceea i se mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
al cifrei 3 (sau 7 sau 12 etc.); 6. al mezinului cel înzestrat; 7. al călătoriei, al drumului. Alte obiective, de urmărit: 1. concepția optimistă; 2. improvizații libere; 3. intervenția (și efectele intervenției) naratorului. BALADA - se mai numește și cântec bătrânesc;este o specie a genului epic; întotdeauna în versuri; - aparține literaturii populare, dar și celei culte; - se cântă, rareori se recită, se citește;cântarea are un caracter solemn și dramatic; există o strânsă legătură între melodie și text;înglobează o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
romane, Ian și Iana, soarele și luna, în strânsă legătură cu numele lunii ianuarie, Ianus. Tudor Pamfile în capitolul dedicat Sânzienelor mărturisește că n-a găsit nicăieri legenda acestei plante, însă numele ei aflat în mai multe balade și cântece bătrânești este o metaforizare a lunii 25. (În zona Olteniei, are înțeles și de Drăgaică, "Drăgaicele sunt un fel de Șoimane, Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei etimologie incertă o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
adapteze fără să renunțe la convingerile lor. Un cunoscut specialist În folclor, Ovidiu Papadima (Un roman al Înțelepciunii noastre populare), constată, pe bună dreptate: „Mitologia folclorică cu perspectivele ei cosmice: credințele, legendele și povestirile de seară generate de ele, cântecele bătrânești; cărțile populare, cu duelurile lor de iscusință În Întrebări și răspunsuri: proverbele, zicătorile și ghicitorile; obiceiul pământului cu minuțioasele și Înțeleptele norme de comportament, stabilind de secole și milenii ce trebuie să zică și să facă omul În contactele cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh, povestiri, legende, cântece bătrânești, colinde, povești, glume, ghicitori, texte ale literaturii populare, scrisori. Eugen D. Neculau (1900-1974) este cunoscut ca Întemeietorul Universității Populare de la Ungureni, o instituție unică ce a funcționat Între cele două războaie. „Universitatea” era o școală târzie pentru săteni, pentru educația
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care tot uzi erau. Când am ajuns acasă i-am povestit babei întâmplarea trăită. De atunci m-am hotărât să nu mai merg noaptea în pădure. Și n-am mai mers! La aer și la gura sobei Cobor treptele casei bătrânești și în ogradă dau cu ochii de cumnatul, soțul Catrinei, a surorii mele. Abia intrase în ogradă. Era frânt de obosit. De la cumnatul meu Gheorghe, miner la mina Leurda și apoi funcționar la biroul de contabil itate, care se găsea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mama când am ajuns acasă, și, ocupată până peste cap să găsească și să pregătească ceva să mâncăm la ora de seară. Ce să-i răspund, nici nu îndrăzneam să-i spun adevărul. Știam că mama avea în gânduri casa bătrânească, căreia acoperișul din draniță în unel e locuri îi era putrezit și începuse să plouă din ce în ce mai liber. Tot mai des mă urcam în podul casei și puneam câte o oală acolo unde picura ploaia, să nu pătrundă la noi, în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
America nu primește naziști”, dar a acordat vize pentru plecare definitivă a unor persoane cu o asemenea ideologie și care s-au numărat printre informatorii Securității. Și acum? Acum, ca și În decembrie '89, aștept ceva. Spălați de tarele noastre bătrânești, aștept vremea când tinerii vor face curat. Curățenie În casa noastră, cum au visat toți din familia Tăcu, care au facut 70 de ani de pușcărie politică În comunism. Anterior, la 17 decembrie 1998, În ziarul ,,România Liberă”, Vasile Iancu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Iritat de pretențiile lui Postum, Gallus îl atenționează cu versul atribuit lui Horațiu Nu e mai tristă nebunie/ Ca strechea bătrâneței, iar Getta se bucură când un acces de tuse întrerupe declarațiile de amor ale vârstnicului crai : Prin tusa-i bătrânească i-a trece nebunia (III 2). Totodată, Scaur, care vrea s-o răscumpere pe sclavă pentru a putea s-o pedepsească după bunul plac, îl apostrofează pe pretorul îndrăgostit drept flutur iernatic, degerat : Strigoi in lumea moartă, cu fața ta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de copii, ce trebuia să parcurgă zilnic peste 10 kilometri, pe jos, pentru a învăța literele și operațiunile matematice. Ei s-au zbătut și au reușit să pună în funcțiune un fel de școală primară, la început într-o casă bătrânească, cedată provizoriu de bunicii unei fete care intra, în acel an, în clasa întâia și cu un eminent învățător din Fundata, Ciurea, fost coleg și prieten al Tatei, ce acceptase să facă voluntar efortul de a ne dedica niște ore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
refugiate ceai cald, lapte, salam, pâine și apă. Ca prin minune am scăpat de bombardamentele din Ploiești, București și Craiova. Alte trenuri cu refugiați au fost bombardate. În Oltenia am fost cazați în curtea unui om ce avea o casă bătrânească liberă. Bunicul ne-a găsit după câteva luni, deoarece în Ploiești, București, Craiova alte trenuri cu refugiați au fost bombardate și drumurile erau pline cu refugiații scăpați din acel iad. După 23 august tata a venit la noi în permisie
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
românilor. Este cunoscută lista de cărți vechi și manuscrise pe care Eminescu le propune pentru cumpărare Bibliotecii Centrale din Iași, la 6 martie 1875. Erau consemnate pe această listă romane populare, traduceri vechi românești, vieți de sfinți, apocrife, apocalipse, datini bătrânești. Iată însă ce scria însuși gazetarul Eminescu într-un articol din "Timpul": "Dar o adevărată literatură trainică, care să ne placă nouă, și să fie originală și pentru alții, nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
reacționari îndârjiți, oameni cari oftau după toate libertățile, cât și apostoli ai ordinii prin constrângere, patrioți ireductibili și internaționaliști, toți aceia cari vedeau în zare viitorul de aur cât și cei cari jeleau trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea bătrânească, cu moravurile austere, cu ordinea socială serioasă și așezată. Această diversitate a componenților curentului care a răsturnat regimul conservator explică repedea dezagregare a coaliției, o lună sau două după venirea la cârmă a cabinetului Ion Brătianu. Dar, afară de asta, trebuia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ieșirea cău tată, o deschise cu hotărâre și păși Într-adevăr pe câteva trepte de marmură, spre pajiștea aurită de razele soarelui. Doamnă, doamnă, vă rog să vă opriți. Nu e voie să intrați În grădină, auzi ea o voce bătrânească, plină de Îngrijorare. E grădina domnului nostru și a familiei sale, nimeni nu are voie să intre În afara Înălțimilor lor. Era un servitor bătrân, cărunt, rumen de trai bun și care gâfâia ușor. Cicatricea de pe obraz și mâna stângă cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Nu. Nu cred. Totul a fost gândit, calculat, planificat. După ultimele tresăriri ale câinelui, i-a scos lanțul de la gât și, apucându-l de coada zdrențuită, plină de praf și năclăită de sânge, l-a târât cu zvâcnituri și opinteli bătrânești, spre una din multele gropi de scos lut. Dar, după câțiva pașii, s-a oprit. Era vlăguită, nu mai putea. A dat drumul cozii din mână și s-a așezat pe o moviliță de pământ amestecat cu prundiș din albia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
zgomotul și rumoarea străzii erau cât se poate de deranjante pentru niște începători ce voiau să învețe atingerea stării fără gânduri. Așa că... geamurile rămâneau mai tot timpul închise. Întunericul sălii și bezna culoarului, aerul închis și stătut (ca de casă bătrânească și neaerisită de multă vreme), zgomotele stridente ce penetrau dinspre exterior... nimic din toate acestea nu te-ar fi determinat să staționezi prea mult în incinta respectivă. Dacă aș mai fi ținut cont de mulțimea planșelor tehnice de pe pereți și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]