1,481 matches
-
și sociologie ne conduce spre o societate științifică, bazată pe o civilizație a cunoașterii care le va urma societăților industriale...". Regăsim aici dominanta științifică a grupului și dorința de a se îndrepta spre o "societate științifică" ce amintește concepțiile lui Bacon sau Condorcet. Pe de altă parte, acest capitol constată că "cei care știu să vorbească" (filosofi și politicieni) s-au separat de "cei care știu să facă" (oameni de știință) și că "în timp ce politicienii și filosofii marxiști făceau în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o resursă sigură și constantă împotriva plictiselii, un fel de nenorocire ce pare legată în mod deosebit de puterea supremă"143. Legăturile dintre știință și politică sînt adesea foarte puternice: în utopia La Nouvelle Atlantide (Noua Atlantidă), publicată in 1627, Francis Bacon imaginează o societate al cărei principiu de organizare este cel al cercetării științifice. Bacon visează, în virtutea ca-lității sale de om politic, la o ordine socială nouă în care știința ar face obiectul unei dezvoltări siste-matice144. Utopia lui Bacon vizează recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în mod deosebit de puterea supremă"143. Legăturile dintre știință și politică sînt adesea foarte puternice: în utopia La Nouvelle Atlantide (Noua Atlantidă), publicată in 1627, Francis Bacon imaginează o societate al cărei principiu de organizare este cel al cercetării științifice. Bacon visează, în virtutea ca-lității sale de om politic, la o ordine socială nouă în care știința ar face obiectul unei dezvoltări siste-matice144. Utopia lui Bacon vizează recunoașterea legitimității științei moderne ca instrument de cu-noaștere și de acțiune în același timp. Cît
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1627, Francis Bacon imaginează o societate al cărei principiu de organizare este cel al cercetării științifice. Bacon visează, în virtutea ca-lității sale de om politic, la o ordine socială nouă în care știința ar face obiectul unei dezvoltări siste-matice144. Utopia lui Bacon vizează recunoașterea legitimității științei moderne ca instrument de cu-noaștere și de acțiune în același timp. Cît despre Condorcet, el se referă la ideea de progres: în spiritul secolului, care vede în progresul cunoașterii instrumentul progresului social și politic, "Condorcet imaginează
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
142 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op. cit. 143 Condorcet, Éloge des académiciens et de l'Académie royale des sciences (Elogiul academicienilor și al Acade-miei regale de științe), avertisment, ediția din 1773, p.1. 144 J.G.Crowther, Francis Bacon, the first Statesman of Science (Francis Bacon, primul om de stat și de știință), The Cresset Press, Londra, 1960. 145 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op. cit., p.47. 146 Condorcet, Esquisse d'un tableau historique des progrès
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și Politică), op. cit. 143 Condorcet, Éloge des académiciens et de l'Académie royale des sciences (Elogiul academicienilor și al Acade-miei regale de științe), avertisment, ediția din 1773, p.1. 144 J.G.Crowther, Francis Bacon, the first Statesman of Science (Francis Bacon, primul om de stat și de știință), The Cresset Press, Londra, 1960. 145 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op. cit., p.47. 146 Condorcet, Esquisse d'un tableau historique des progrès de l'esprit humain (Schiță de tablou
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
relațiilor sociale. Atunci când A. Comte se pronunța pentru o analiză a relațiilor din cadrul societății în reperarea așa-numitelor legi de manifestare sau constante, el nu a făcut decât să urmeze deviza Knowledge is Power a unor iluștri gânditori precum Fr. Bacon, Descartes. Aceeași idee, dintr-o cu totul altă perspectivă existențială și de gândire, este urmărită de Foucault. Dacă gândirea lui A. Comte este dincolo de vreo ideologie politică, în ciuda faptului că unii au văzut în el un soi de "radical socialist
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelectualului din viața socială. Altminteri, exemple de cărturari cu vocație pragmatică nu lipsesc și ele trebuie luate în seamă. Cum s-ar putea înțelege Anglia la începutul secolului XVII fără activitatea de filosof și om de stat a lui Francis Bacon? Scrisul istoric nu l-a împiedicat apoi pe Kogălniceanu să fie și un admirabil reformator, într-o epocă decisivă pentru destinul nostru. Idealul clasic ne îndeamnă să iubim frumosul cu simplitate și să gândim fără slăbiciune. Sunt, acestea, calități incompatibile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Andreescu, Ștefan, 16 Andropov, I., 162 Apostu, George, 263 Apuleius, 185 Aquino, Thomas d', 185 Arch, G.L., 200 Ariès, Ph., 187 Aristotel, 49, 81, 83 Aron, Raymond, 165, 166, 195 Atatürk, 80 Augier, Emile, 85 Azarie, 241 Babeș, Vicențiu, 105 Bacon, Francis, 111 Baconsky, A.E., 7 Bakunin, 202, 204 Balthasar, H. Urs von, 182 Barbusse, H., 30 Barițiu, G., 83, 100, 203, 253 Barnave, 201 Bălcescu, Nicolae, 38, 53, 75, 76, 77, 78, 136, 137, 192, 195, 203, 209, 242
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Elizabeth, a fost realizat în august 1912, în Franța. Regia: Henri Desfontaines, Louis Mercanton. Scenariul: Émile Moreau. Distribuția: Sarah Bernhardt (Regina Elisabeta), Lou Tellegen (Ducele de Essex), Mlle. Români (Contesă de Nottingham), M. Maxudian (Ducele de Nottingham), M. Chameroy (Lordul Bacon), M. Decoeur (Șir Francis Drake). 7 Henri Agel, Din tainele cinematografului, traducere de Aură Puran și Iordan Chimet, prefață de Iordan Chimet, Editura Meridiane, București, 1970, p. 127. 8 John H. Lawson, Film și creație, traducere de Lăură Costin și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
la Oslo, Ileana Cudalb, 280 pag., 100.000 lei • România și cele trei războaie mondiale, Alexandru Popescu, 376 pag., 180.000 lei Colecția OGLINZI PARALELE • Nicolae Iorga. O biografie, Nicholas Nagy-Talavera, 478 pag., 64.000 lei • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon, 320 pag., 52.000 lei • O istorie a istoriografiei române, Frederick Kellogg, 192 pag., 25.000 lei • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați, 42.000 lei Colecția ISTORIE ȘI DIPLOMAȚIE • Al doilea arbitraj de la Viena, Cornel Grad, 256
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ars demonstrandi”), ca „ars retinendi” (arta de a reține și de a expune în mod logic), ca „ars tradendi” (arta de a transmite, de a reprezenta sau comunica gândirea logica). Acestei din urmă componente i se subsumează, in concepția lui Bacon, gramatica, retorica, oratoria, critica și pedagogia (disciplina organizării învățământului)12. 9 Ibidem, op.citată, p.45. 10 Henri Wald, "Expresivitatea ideilor", Editura Cartea Românească, București* 1986 p.85. 11 Petru Ioan (coordonator), "Logică și educație", Editura Junimea, Iași, 1984, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
ars demonstrandi”), ca „ars retinendi” (arta de a reține și de a expune în mod logic), ca „ars tradendi” (arta de a transmite, de a reprezenta sau comunica gândirea logica). Acestei din urmă componente i se subsumează, in concepția lui Bacon, gramatica, retorica, oratoria, critica și pedagogia (disciplina organizării învățământului)12. 9 Ibidem, op.citată, p.45. 10 Henri Wald, "Expresivitatea ideilor", Editura Cartea Românească, București* 1986 p.85. 11 Petru Ioan (coordonator), "Logică și educație", Editura Junimea, Iași, 1984, p.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
a textelor grecești, mai ales ale lui Platon, avîntul științelor, dar și al metodelor cabalistice și hermetice. Descoperirea unui nou continent atrage cu sine și o lărgire a orizonturilor temporale. Cu personalități deosebite, precum Nicolas de Cues (cardinal roman), Francis Bacon (cancelar al Angliei), Pico de la Mirandola, Rabelais sau Marsilio Ficino, amestecul moștenirii platonice redescoperite cu elemente de astronomie, astrologie, cu alte forme de alchimie a spiritului, transformă profund civilizația europeană și legitimează această expresie celebră de Renaștere. Ciclurile astrale, căutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
slujba semenilor, respectând principii ce vin din filosofia umanismului renascentist. Cavalerul rătăcitor este considerat un european-model, aflat sub semnul rațiunii, al discuției temeinice și al căutării adevărului.188 În discursurile sale se regăsesc marile idei ale raționalismului renascentist: Shakespeare, Francis Bacon, Giordano Bruno etc. Eroul dorește să reinstaureze starea primordială a omului 189, eradicând nebunia unei lumi și reînviind înțelepciunea. Elogiul nebuniei, cartea lui Erasmus de Rotterdam, constituie o demonstrație filologică despre nebunia sau prostia ce guvernează acțiunile umane și instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
greșeli și confuzii logice, care sunt, pentru a spune așa, „încorporate“ în limbajul comun. Tocmai prin purificarea logică a limbajului putem accede spre puncte de vedere mai nepartizane, mai obiective, libere de acele înclinații și idei preconcepute pe care Francis Bacon le numea „idoli“. Ne putem astfel ridica deasupra a ceea ce desparte indivizi, grupuri sectare, mari colectivități sau epoci istorice, în imperiul rațiunii universale. Menirea „noii filozofii“ este să promoveze ascensiunea din lumea gândirii comune - o lume a erorii și a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1988. Aulard, A., Histoire politique de la Révolution française. Origines et Dévelopement de la Démocratie et de la République (1789-1804), Librairie Armand Colin, Paris, 1905. Baker, J. H., An Introduction to English Legal History (Third edition), Butterworths, 1990. Bacon, Morus, Hobbes, Locke, (cu studii introductive de C. I. Gulian și I. Banu), București, 1951. Balamber, N., Essai compare sur les institutions et les lois de la Roumanie depuis les temps les puls recules jusqu'à nos jours, 1885. Barker, Ernest
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
70 66 P. Malaurie, op. cit., pp. 115-116, 141. Pentru o analiză a contradicțiilor teoriei sale, ibidem, pp. 142-143. 67 Gh. Bichicean, op. cit., p. 84. 68 John Locke, Du gouvernement civil, Paris, MDCCLXXXIII, passim. 69 M. Senellart, op. cit., pp. 27-29. 70 BACON, MORUS, HOBBES, LOCKE, București, 1951, p. 93, 118-120 71 Ibidem, p. 93. 72 Op. cit., p. 31. 73 J.J. Rousseau, op. cit., p. 135. 74 E. Lousse, La formation des ordres dans la société médiévale, "Etudes", II, p. 81; Idem, Parlementarisme, p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
două ca fiind reprezentative și pentru problemele mai generale cu care se confruntă conștiința noastră istorică, și anume "eroarea mimetică" sau "eroarea jocului de puzzle" (după formula lui Michael Oakeshott) și "eroarea teatrală" (pornind de la valoroasele sugestii ale lui Francis Bacon atunci când discuta despre idola theatri). "Eroarea mimetică" conduce în mod fals interpretul la a căuta corespondențe între etichetele, denumirile și diagnozele istoricului și evenimentele sau faptele din realitate, ignorând că de cele mai multe ori există diferențe sensibile între prezentarea de manual
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
legate de cele ale consensului" (Condiția postmodernă, p. 97). Pentru Rorty, teoriile au nevoie de "autocertificare", de "auto-întemeiere" și tocmai de aceea intervine în această problemă "acțiunea socială" ("social praxis"), situație care îl determină pe Rorty să îl reabiliteze pe Bacon în pofida lui Descartes: "Păstrarea ideii platonice potrivit căreia facultatea umană specifică este mai degrabă aceea de a mânui "idei clare și distincte", decât de a face fapte de inginerie socială, a fost contribuția cea mai importantă și mai regretabilă a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
specifică este mai degrabă aceea de a mânui "idei clare și distincte", decât de a face fapte de inginerie socială, a fost contribuția cea mai importantă și mai regretabilă a lui Descartes la ceea ce noi numim acum "filosofia modernă". Dacă Bacon profetul autoafirmării, opusul auto-întemeierii ar fi fost luat mai în serios, poate că nu am fi fost afectați de canonul "marilor filosofi moderni" care și-au ales drept temă "subiectivitatea"" (Richard Rorty, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
politic și economic -, precum și a noțiunii de "stat de drept". Declarația americană de independență a preluat ideile sale republicane și liberalismul. Reflecțiile despre educație includeau și opinii despre rolul religiei în viața oamenilor. Locke a dezvoltat empirismul, lansat anterior de Bacon și Hobbes. Francezii Etienne Bonnot de Condillac (1715-1780) și Ideologii secolului al XVIII-lea, apoi Hipollyte Taine (1828-1893) vor rafina în secolul următor empirismul. În Eseu asupra intelectului omenesc, din 1690 (17), Locke susținea ferm că senzația este singura demnă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nevoile lor intelectuale, îi ajuta să se civilizeze. Mișcările din deceniul următor însă au zdruncinat puternic credința în progres, în piața liberă și în competițiile ideilor. În anii '50 încă se mai susțineau în universitate concepții ca cele ale lui Bacon, Milton, Locke și J. St. Mill. Din anii '60 s-a diminuat continuu nevoia de a argumenta sau de a dovedi ceva în numele unei libertăți anarhice. Părerile alternative nu existau decât ca "sperietori", iar studenții, nu adulții ori profesorii, erau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]