617 matches
-
Fengtai Handan Alloy Casting Co. Ltd 0,0 % Shanxi Jiaocheng Xinglong Casting Co. Ltd 0,0 % Tianjin Jinghai Chaoyue Industrial and Commercial Co. Ltd 0,0 % Shanxi Yuansheng Casting and Forging Industrial Co. Ltd 18,6 % Botou City Simencum Town Bai fo Tang Casting Factory 28,6 % Hebei Shunda Foundry Co. Ltd 28,6 % Changan Cast Limited Company of Yixian Hebei 31,8 % Shandong Huijin Stock Co. Ltd 37,9 % 7.2. Marja de dumping la nivel național (62) Pentru determinarea
32005R1212-ro () [Corola-website/Law/294279_a_295608]
-
Fengtai Handan Alloy Casting Co. Ltd 0,0 % Shanxi Jiaocheng Xinglong Casting Co. Ltd 0,0 % Tianjin Jinghai Chaoyue Industrial and Commercial Co. Ltd 0,0 % Shanxi Yuansheng Casting and Forging Industrial Co. Ltd 18,6 % Botou City Simencum Town Bai fo Tang Casting Factory 28,6 % Hebei Shunda Foundry Co. Ltd 28,6 % Changan Cast Limited Company of Yixian Hebei 31,8 % Shandong Huijin Stock Co. Ltd 37,9 % Toate celelalte societăți 47,8 % (151) Toate părțile au fost informate
32005R1212-ro () [Corola-website/Law/294279_a_295608]
-
Co. Ltd, Guan Pu Tou Village, Yang Cheng Zhuang Town, Jinghai District, 301617 Tianjin, RPC 0,0 A679 Shanxi Yuansheng Casting and Forging Industrial Co. Ltd, No. 8 DiZangAn, Taiyuan, Shanxi, 030002, RPC 18,6 A680 Botou City Simencum Town Bai fo Tang Casting Factory, Bai Fo Tang Village, Si Men Cum Town, Bo Tou City, 062159, Hebei Province, RPC 28,6 A681 Hebei Shunda Foundry Co. Ltd, Qufu Road, Quyang, 073100, RPC 28,6 A682 Changan Cast Limited Company of
32005R1212-ro () [Corola-website/Law/294279_a_295608]
-
Village, Yang Cheng Zhuang Town, Jinghai District, 301617 Tianjin, RPC 0,0 A679 Shanxi Yuansheng Casting and Forging Industrial Co. Ltd, No. 8 DiZangAn, Taiyuan, Shanxi, 030002, RPC 18,6 A680 Botou City Simencum Town Bai fo Tang Casting Factory, Bai Fo Tang Village, Si Men Cum Town, Bo Tou City, 062159, Hebei Province, RPC 28,6 A681 Hebei Shunda Foundry Co. Ltd, Qufu Road, Quyang, 073100, RPC 28,6 A682 Changan Cast Limited Company of Yixian Hebei, Taiyuan main street
32005R1212-ro () [Corola-website/Law/294279_a_295608]
-
precipitațiilor fiind de aproximativ 600 mm anual. Orașul Băicoi are încălzire bazată pe gaze naturale, este electrificat în întregime, iar rețeaua de apă și canalizare acoperă mai mult de 70% din suprafața sa. Numele localității se pare că derivă din "Bai" (de la "Baiu", un cioban coborât din Munții Baiului, aflați puțin mai la nord de Băicoi - probabil primul locuitor al satului) și "köy" (care în cumană și turcă înseamnă sat). Toponimul "Băicoi" poate avea deci semnificația „satul lui Baiu”. Baiu (ulterior
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
Băicoi are încălzire bazată pe gaze naturale, este electrificat în întregime, iar rețeaua de apă și canalizare acoperă mai mult de 70% din suprafața sa. Numele localității se pare că derivă din "Bai" (de la "Baiu", un cioban coborât din Munții Baiului, aflați puțin mai la nord de Băicoi - probabil primul locuitor al satului) și "köy" (care în cumană și turcă înseamnă sat). Toponimul "Băicoi" poate avea deci semnificația „satul lui Baiu”. Baiu (ulterior Baicu) a fost familia care a stăpânit cea
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
Valea Doftanei (în trecut, Teșila) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Teșila (reședința) și Trăisteni. Comuna îsi trage numele de la râul omonim care o traversează. Acesta izvorăște din munții Baiului de la o altitudine de 1260 m, din Pasul Predeluș, și străbate comuna în lungul acesteia, pe o direcție nord-sud, pe o distanță de 30 kilometri, pentru ca în partea de sud a ei să formeze lacul de acumulare Paltinu. Comuna Valea
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
lungul acesteia, pe o direcție nord-sud, pe o distanță de 30 kilometri, pentru ca în partea de sud a ei să formeze lacul de acumulare Paltinu. Comuna Valea Doftanei este situată în partea de nord-vest a județului Prahova, la poalele Munților Baiului și Grohotiș, în zona cursului superior al râului Doftana, de la care își trage și denumirea. Este deservită de șoseaua județeană DJ102I, care o leagă spre sud de comuna Șotrile și de municipiul Câmpina, unde se termină în DN1. La nord
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
Basarab și ale artei românești a secolului al XVII-lea. Mănăstirea este amplasată în vatra localității Brebu Mânăstirii din actualul județ Prahova, în apropierea râului Doftana. Arealul geografic este încântător, situarea acestuia într-o depresiune a Sub-Carpaților, la poalele munților Baiului și Grohotișului, conferă o climă dulce și un aer curat cu calități terapeutice. Complexul arhitectural de la Brebu, conceput ca mănăstire și curte domnească, este păstrat în forma inițială, fiind unul dintre puținele monumente medievale românești atât de bine conservate. Acesta
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
vechi, dar aflate într-un stadiu primitiv de dezvoltare în privința tehnicii. Filosofia lui Thomas Aquino, Petrarca, Zhu Xi și Kabir, codul lui Iustinian, matematică lui Fibonacci, Oresme și Al-Khwarizmi, picturile lui Giotto, Behzad și Dong Yuan, poeziile lui Dante, Li Bai, Ruba'i și Chaucer, istoriografia lui Leonardo Bruni și Ibn Khaldun, călătoriile lui Marco Polo și Ibn Battuta, și arhitectura gotică a catedralelor precum Chartres sau minuni arhitectonice ca Mezuita, Angkor Wat sau Machu Picchu au fost realizările remarcabile ale
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Stațiune climaterică și turistică importantă, Azuga este situată pe Valea Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu. Azuga posedă prima pârtie de schi din România omologată de F.I.S. (Federația Internațională de Schi) - pârtia Sorica. Din acest motiv, dar și datorită investițiilor masive în infrastructura de turism care au avut loc în
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Apare prima dată în 1950 pe scena Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani. Debutează ca interpretă populară în 1954 cu romanța "La oglindă" (Timotei Popovici - George Coșbuc) și cântecele populare "Marioară de la munte" și "Nu-i bai", pe care le-a înregistrat la Radio Cluj cu Orchestra „Înfrățirea” (mai târziu Orchestra populară a Filarmonicii din Cluj) dirijată de Ilie Tetrade. Din motive strict familiale, solista a fost nevoită să se mute la București. În 1954 începe să
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
Li Tai-pe, sau "Li Bai" (chinez.: 李白, Lǐ Bái; n.* 701 - d.† 762) este împreună cu "Du Fu" unul dintre cei mai importanți poeții lirici din Dinastia Tang (618 - 907) din China. A excelat atât în poezia oficială, de curte, cât și în cea de inspirație
Li Po () [Corola-website/Science/306484_a_307813]
-
ani din motive necunoscute (se presupune că ar fi luat parte la intrigile unei concubine), poetul este trimis de la curte, hoinărind prin țară. În toamna anului 744 întâlnește pe poetul renumit chinez Dù Fǔ (杜甫) (712 - 770), care în contrast cu Li Bai compune versuri cu caracter de protest poltic descriind foametea, sărăcia și suferințele poporului chinez.In anul 755 Li Po (Li Bai) este implicat în revolta lui Ăn Lùshăn (安禄山) (703-757) revoltă care a durat între 755-763 și care a dus
Li Po () [Corola-website/Science/306484_a_307813]
-
prin țară. În toamna anului 744 întâlnește pe poetul renumit chinez Dù Fǔ (杜甫) (712 - 770), care în contrast cu Li Bai compune versuri cu caracter de protest poltic descriind foametea, sărăcia și suferințele poporului chinez.In anul 755 Li Po (Li Bai) este implicat în revolta lui Ăn Lùshăn (安禄山) (703-757) revoltă care a durat între 755-763 și care a dus în cele din urmă la sfârșitul dinastiei Tang. Li Po este exilat în Yelang de unde se poate reîntoarce în anul 759
Li Po () [Corola-website/Science/306484_a_307813]
-
realitate,Oba încearcă să se sinucidă de câteva ori dar supraviețuiește de fiecare dată.Narațiunea este de o manieră sumbră,Oba Yozo descriindu-se ca pe un ratat fără rost în viață. Primăvara lui 1948 l-a găsit scriind "Guddo Bai" (La revedere) dar în vara aceluiași an, Dazai și Tomie au reușit să se sinucidă înecându-se în canalul Tomagawa, apropiat de casa lor.Trupurile au fost găsite pe 19 Iunie, care coindidea cu cea de-a 39-a aniversare
Osamu Dazai () [Corola-website/Science/302544_a_303873]
-
După moartea lui Higashionna, Miyagi a studiat și el în China, întorcându-se la Naha în 1918. Folosirea de tehnici "tensho" sau "moi" în goju-ryu relevă o influență puternică a stilului chinezesc de "kung-fu" denumit stilul "Fukien Cocor Alb" ("Fujian Bai He" în limba chineză). Influența acestui stil se datorează probabil lui Miyagi Chojun, care se crede că a studiat acest stil în timpul șederii sale în China. Denumirea stilului a avut loc mai degrabă "prin accident": în 1930, numeroși maeștrii de
Gōjū-Ryū () [Corola-website/Science/302916_a_304245]
-
sud spre Capul Bunei Speranțe. Navigând spre est și neîntâlnind uscat (pământ), navighează spre nord descoperind golful "Angra dos Vaqueiros" numită la vederea unei turme de vaci (se presupune că ar fi fost Moselbai). Mai departe, pe parcurs întâlnește Algoa Bai, Kap Padrone (12 martie 1488), unde are loc o revoltă la bord. Cu toate acestea, continuă să navigheze spre est. Asfel ajunge la vărsarea fluviului (Groot Vis) unde poate constata faptul că țărmul african are direcția nord, fiind sigur de
Bartolomeu Diaz () [Corola-website/Science/303949_a_305278]
-
1981), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Stat din Baia Mare. "DANUBIUS EXPRESS" (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați. "STELA, STELELE SI BOEMA" (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "NU-I BAI" (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Stat din Baia Mare. "UN SHERIF LA BOEMA" (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "CONSTELAȚIA BOEMA" (1984), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "BOEMA, BUCURIA
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
din blană de urs brun (trompetiștii purtau bonete albe) lipsite de placa aurie decorativă care orna bonetele Grenadierilor pedeștri, cămăși albe cu albastru, epoleți aurii, pantaloni albi și cizme negre. Călareau cai masivi, de rasă, de regulă de culoare neagră (bai brun) sau maron (alezan foncé). Arma principală a grenadierilor călare era o sabie cu gardă lată, ușor curbată. Aceasta era diferită de sabia scurtă curbată, cu lama lată, pe care o foloseau Vânătorii Călare. Armamentul grenadierilor mai cuprindea o pereche
Regimentul de grenadieri călare din Garda Imperială () [Corola-website/Science/309459_a_310788]
-
așezat ca pe o peninsulă, "Rîpa lui moș Manole" aici erau hotarele cu satul vecin Cocieri, actualmente este construit sanatoriul "Struguraș". "Capul dealului", de acolo de pe malul rîului începea satul. "La Bairac", o casă din afara satului, cîndva locuise vre-un bai. În stinca din sat este un loc pe care-l numim "La uneri" acolo în toate timpurile istorice s-au dus lupte. La lunci" se numea locul unde aveau oamenii grădinele în satul vechi. "La răni" unde apa Nistrului nu
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
atât de mult în unele particularități ale peisajului. Spre sud sînt despărțiți de Masivul Bucegi prin cursul superior al Pârâului Mare (Valea Ghimbavului), iar în sud-est valea largă a Râșnoavei (afluent al Prahovei) îi separă de culmea prelungă a Clăbucetului Baiului. Între aceste limite Munții Postăvaru au o suprafață de aproximativ 173 km. Denumirea lor provine de la numele unui proprietar de oi - Stoica Postăvarul din Schei (vechi cartier românesc al Brașovului), de la începutul secolului al XVIII-lea. În arhive a fost
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
(denumiți și Munții Baiului, denumire mai frecvent folosită) fac parte din Carpații de Curbură, fiind situați în partea vestică a acestora. Ei ocupă o suprafață de circa 300 kmp, în cea mai mare măsură cuprinsă în bazinele superioare ale văilor Prahova și Doftana. În
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
evidente, deosebiri în fizionomia culmilor etc. În vest, limita este dată de valea Prahovei; ea poate fi ușor urmărită privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe vârful Furnica. Aceasta separă Munții Baiului de Munții Bucegi între localitățile Sinaia și Bușteni. Aici s-a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferențială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi și marno-calcarele și gresiile din Munții Baiului. Versantul estic al Munților Bucegi se impune în
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
Jepilor sau de pe vârful Furnica. Aceasta separă Munții Baiului de Munții Bucegi între localitățile Sinaia și Bușteni. Aici s-a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferențială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi și marno-calcarele și gresiile din Munții Baiului. Versantul estic al Munților Bucegi se impune în peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stîncărie, văi înguste și bogate păduri de conifere care-l îmbracă în jumătatea înferioară. De partea cealaltă a culoarului depresionar, în est, culmile Munților
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]