592 matches
-
cu ce se obloji și mîngîia. Ele, singure, pot îndulci scurgerea lentă și rece a timpului pur" (N.S.). O variantă opusă torturii prin timp este tortura conviețuirii cu o sută de oameni într-o încăpere de 20 m.p. tortura prin balamuc. Denunță exigenții, cei care vigilenți stau cu ochii ațintiți asupra dreptăților și oamenilor de ispravă, pîndindu-le necruțători cea mai mică abatere. Totodată, cu generozitate, canaliilor sînt gata să le treacă orice cu vederea, să le găsească neîncetat scuze. Șase sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui A. Băeșu și sunt bucuros că pentru moment am putut să vă ajut cu ceva - foarte puțin - dar cu semnificație importantă. Noi suntem cu casa răscolită, parcă a intrat un puhoi - ne tragem Încălzire centrală. Cum voi scăpa de balamucul acesta și voi intra În făgașul meu de liniște și meditație, am să văd ce voi mai putea trimite. Petrecere bună și viață lungă și bucurii În munca D-stră nobilă. Nicolae Milord </citation> <citation author=”MILORD Nicolae” loc=”Piatra-Neamț” data
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de asemenea de Gheorghe Grigurcu: dacă Șerban Cioculescu n-a prea avut sensibilitate pentru Nichita Stănescu, problema nu e a poetului, ci a criticului. Cam așa pățise și Iorga, trimițându-i pe Blaga, pe Barbu, pe Arghezi, mai ales, la balamuc. Eu, în orice caz, dau credit poetului care o rupe întotdeauna cu clișeele, care se caută pe sine în ipostaze multiple, care încearcă să înțeleagă într-un fel care îl domină. Cred în criticul care se implică, fie în negare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
le !” N-a vrut să-mi spună și nici astăzi nu știu cine a dat dispoziție atunci să... cu muniție de război, să-i înarmăm pe oameni. Ai..., ce-am trecut atunci, în perioada aia. Până la urmă, după ce s-o terminat tot balamucul, s-împușcă unu’ la poartă... Eram acasă, mă pregăteam să vin la serviciu, de Bobotează, cum s-ar spune, de Sfântu’ Ion. Se terminase tot..., toată..., luasem muniția de război, lăsasem numai la poarta principală. Atunci era poarta principală aici
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
din motive de ordin fizic - de la cinci programe de pregătire a ofițerilor, am fost Încorporat În armată și declarat apt pentru serviciu nelimitat. Am hotărît că n-o să-mi placă armata și m-am fofilat pe baza antecedentelor mele de la balamuc - avusesem o dată o pornire gen Van Gogh și-mi retezasem o falangă de la un deget ca să impresionez pe cineva care mă interesa la vremea aia. Doctorii de la balamuc nu auziseră niciodată de Van Gogh. M-au luat de schizofrenic, adăugînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
-mi placă armata și m-am fofilat pe baza antecedentelor mele de la balamuc - avusesem o dată o pornire gen Van Gogh și-mi retezasem o falangă de la un deget ca să impresionez pe cineva care mă interesa la vremea aia. Doctorii de la balamuc nu auziseră niciodată de Van Gogh. M-au luat de schizofrenic, adăugînd la asta „tip paranoid” ca să justifice faptul deranjant că știam unde mă aflu și cine e președintele Statelor Unite. CÎnd armata a văzut diagnosticul acesta, m-au reformat, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de mătase pe care-o avea sub pardesiu - din cîte mi-aduc aminte, cineva ne plasase un pachet de haine de furat pentru două grame de morfină - și Întorcîndu-se spre soția doctorului, care coborîse să vadă ce e cu tot balamucul, a zis „M-am gîndit că ar putea să vă placă rochia asta”. Așa a reușit să vorbească cu doctorul, care i-a scris o ultimă rețetă. I-a luat trei ore să cumpere ceva cu ea. Farmacia noastră obișnuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
chipeș, bine făcut, la vreo patruzeci de ani, cu pielea bronzată și părul grizonat, povestea cum fata lui i-a băgat marfă pe șest Într-o Într-o portocală. - Deci eram la comisariat. Ne căcam amîndoi În pantaloni ca la balamuc. Mamă, și cînd am mușcat din portocala aia, era amară ca dracu’! Cre’ că erau undeva la un gram, un gram jumate, băgate cu o seringă. Nu știu cum a dus-o capu’ la așa ceva. - Gardianul Îmi zice „Dependent de droguri! Ticălos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
teoretic în care să se stabilească coordonatele criteriului de evaluare, ținând seama de faptul că într-un fel a fost înțeles Eminescu în epoca sa și altfel în epocile succesive care au urmat. Privit oarecum din exterior, totul pare un "balamuc interpretativ" care însă, pe-ncetul, "începe să fie purtător de sens, dacă avem în vedere că apariția unui scriitor deopotrivă ireverențios și inovator cu normele poetice, cum a fost Eminescu, survenea la limita de contact a unor "falii tectonice". Adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de un program de partid. Eminescu, zice el mai departe, "și-a băgat piciorul în capcana naționalismului șovinist, neputincios și sforăitor, l-a slujit cu sinceritate în schimbul unei coaje de mămăligă, și pe când prietenii lui ajungeau miniștri, el ajungea la balamuc". Îngustă și simplistă înțelegere a operei și activității lui Eminescu! Iar tonul pe care se rostește, arogant și de aceea iritant se datora, poate, și faptului că el însuși se considera deja a fi cel mai de seamă scriitor român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spiritism. Este adevărat, am primit vești veridice și sfaturi care m-au tulburat adânc de la biata maică-mea, răposată cu mult Înainte. Dar proprietarul meu, medium cu această ocazie, a Înnebunit chiar a doua zi și a fost internat la balamuc, unde a și murit. Iar acuma, cineva de aproape, fost funcționar În subordinea lui Bucuța și care mi-a citit paginile de până acum, ne având, se vede, ce face, s-a Încumetat, fără știrea mea, să chestioneze spi ritul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unde am ajuns după ce am găsit o ocazie. Ajuns la 17,30 acasă, n-am mai fost În stare de nimic. 15 decembrie 2012 Gerul s-a Înăsprit, așa că am stat În casă, unde am Încercat să fac ordine În balamucul din sufragerie, sporit și mai mult de Ionuț, care s-a grăbit să transfere, claie peste grămadă, tot ce a considerat el că mi-ar fi de folos. N-am reușit decât să selectez cărțile pentru depozitul legal, să grupez
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
retras într-o ședință ca să decidă cum să procedeze cu nebunul de Toma: să-i dea doar o mamă de bătaie și atât, sau să-l aresteze și să-l trimită la dracu-n praznic, sau să-l bage la balamuc, sau să-l lichideze scurt ca pe un dușman al poporului ce se dovedea a fi, să-l lichideze dând astfel o lecție tuturor celor care, mă rog, ar fi îndrăznit să...? Îi treceau toate transpirațiile: și din pricina căldurii nemaipomenite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
se urca în mașină și de a porni împreună cu tovarășa Cameniță spre orașul C., capitala regiunii cu același nume, a hotărât soarta lui Tomiță: -Bă, voi nu vedeți, bă, că s-a scrântit? Luați-l, bă, și băgați-l la balamuc, dacă vreți să n-ajungeți voi acolo, bulău vă mănâncă! s-a răstit el către Gârmoci și Fanache, care ședeau în poziție de drepți, mai mult morți decât vii, gândindu-se că nenorocitul de cizmar le aruncase în aer tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sau spital? La ce vă trebuie, mă, atâta curățenie?“ S-a făcut chiar și o ședință, unde s-a vorbit despre o trimitere la psihiatru. Cine-i atât de tâmpit în România să muncească neplătit? Deci omul trebuie dus la balamuc. Totuși, locatarii n-au chemat doctorul și au îndurat încă vreo doi ani umilința, până ce pensionarul Popa a murit. I-a căzut în cap un cărucior de copil, aruncat de la zece. „Mie mi-a căzut în cap o oală cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
italianca era învățătoare la Livorno. O învățătoare știe istorie - dar ea trăia în secolul nostru rezonabil, în care minunile sunt în număr mai mare de 7, pompierii își perfecționează zilnic munca, orașele au milioane de stingătoare, mii de polițiști, câteva balamucuri și alte milioane de televizoare care sunt grădinile Semiramidei, templul din Efes și farul de la Alexandria la un loc. În asemenea condiții, ce mai poate face megalomanul exigent? Mai nimic. Anna Paola intră în catedrala din Milano și înfige cuțitul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu plinul și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e ca la balamuc, numai oale, ulcele și lighene, plus spirtiera cu care mama speră să încălzească aerul, să nu deger de tot. Mă înmoi pe bucățele cu un burete, fac apă pe jos, dar ce mai contează, miroase a săpun bun și a
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mic copil pe lângă ea. Îți poți închipui că l-a obligat pe un portar să-și facă operație estetică la nas și a concediat toți florarii din New York?... Tipa care-i organizează nunta mai are un pic și intră la balamuc! Cine se ocupă de nunta ta? — Mama, răspund, și Erin cască ochii mari. — Mama ta organizează nunți? N-am știut! — Nu, prostano! chicotesc, începând să mă binedispun. Mama îmi organizează nunta mea. Are deja totul sub control. — Am înțeles. Erin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
oftăm noi, dacă ar mai trăi cenzorul Andrei și ar auzi la televizor că elevele anului 2013 de 13-15 ani fac sex ca să-și păstreze suplu și elastic abdomenul, s-ar oferi singur și de bunăvoie să bată la poarta balamucului! Tot pe aici și-a găsit locul și o altă remarcă acidă ce-i atingea la leucă pe profesori: „Unele materiale cuprinzînd probleme de filosofie și estetică generală, deși semnate de profesori ai școlii sau de colaboratori externi, sînt scrise
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ochii cu mâinile... Așa ochi mari și așa mânu- șițe mititeluțe !” (II) „- Și totuși, cu așa capete colosale, omenirea va sfârși prin a fi nebună. Nebunia va fi odinioară starea normală a minții omenești ! Planeta noastră va fi un vast balamuc ! Biata ome- nire ! După atâta prostie, frumos sfârșit ! În fine, alți înțelepți pretind că scurtimea vieții se datorește numai și numai sis- temei democratice, care tinde a egaliza, a nivela pe toți muri- torii : să trăiască toți, puțin, dar egal
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
politică și socială a tinereții mele, ar fi putut să nu se producă. Dacă în acea după-amiază de martie aș fi rămas acasă, așa cum, la un moment dat, plănuisem, și nu m-aș fi întors la ședința din sala „Dinamo” (balamucul zugrăvitului m-a proiectat însă în gura lupului), sau dacă acolo nu m-aș fi manifestat, aș fi terminat facultatea în anul următor, 1960 (în loc de 1962) și aș fi ajuns cu siguranță, prin repartiție, profesor în cu totul alt loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de pildă la moartea cumnatului meu (de am ajuns la spital). Cum a rămas în picioare atunci Doina, pe care am lăsat-o singură? Să luăm numai înmormântarea, care - după cum am reconstituit-o ulterior - s-a transformat într-un adevărat balamuc. Cât de supărat am fost pe ai mei, cât de mult m-a întristat comportarea lor! El deja băut, cerând de băut, ea preocupată mai mult să știe cu ce mașină se va întoarce la București... Cum a rezistat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o mulțime de alte perle risipite, ca aforisme, stimulând cercetarea unor mistere simptomatologice ca sadismul, masochismul, autodelațiunea, histrionismul, fantasmele și altele; o mulțime de descoperiri le datorăm acestui bolnav și totodată doctor sublim. Lumea lui Dostoievschi este considerată un imens balamuc unde colcăie personaje ciudate, criminali, fanatici, deliranți. Nu cred că acești oameni constituie un balamuc, chiar dacă reprezintă un imens depozit morbid. Mai presus de toate, se întrevede totuși o disperată sete de omenie, o altă treaptă a cunoașterii care urcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
masochismul, autodelațiunea, histrionismul, fantasmele și altele; o mulțime de descoperiri le datorăm acestui bolnav și totodată doctor sublim. Lumea lui Dostoievschi este considerată un imens balamuc unde colcăie personaje ciudate, criminali, fanatici, deliranți. Nu cred că acești oameni constituie un balamuc, chiar dacă reprezintă un imens depozit morbid. Mai presus de toate, se întrevede totuși o disperată sete de omenie, o altă treaptă a cunoașterii care urcă la nivel superior, care înseamnă o nostalgie morală, o etică încâlcită, având totuși un ideal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prilejuit serii nesfârșite de analize psihiatrice, s-au. făcut psihanalize peste psihanalize. La marginea dintre abjecție și sublim o margine indecisă, schimbătoare se întrevede dacă nu salvarea condiției umane, totuși încleștarea pătimașă cu care omul visează la această schimbare. Adevăratul balamuc nu are puterea de a dori o schimbare. Diploma de "psihiatru" a lui Dostoievschi se justifică, adăogându-i calitatea de filozof. De altfel, Dostoievschi nu a revoluționat psihiatria, nici un personaj nu este simplu, nici sistematizat; or, nebunii, dincolo de ornamentația de suprafață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]