2,980 matches
-
ești filozof, chiar așezat într-o ambarcațiune, lîngă un harpon, nu vei simți în adîncul inimii tale mai multă spaimă decît aceea pe care ai încerca-o stînd în fața focului din cămin, lîngă un vătrai. Capitolul LX STUBB OMOARĂ O BALENĂ Dacă pentru Starbuck apariția sepiei era un semn rău, pentru Queequeg era cu totul altceva. Ă Cînd vezi pe sepie, vezi îndată și pe cașalot, zise sălbaticul ascuțindu-și harponul, la prova ambarcațiunii sale readuse la bord. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înăbușitor, oamenii de pe Pequod se luptau din greu cu somnul, la care îi îmbia o astfel de pustietate, mai ales că n-aveau nici o treabă de făcut. Căci zona din Oceanul Indian prin care navigam acum, nu este ceea ce vînătorii de balene numesc o „zonă vie“, ea oferind vederii lor mai puțini marsuini, delfini, pești zburători și alți asemenea locuitori sprinteni decît oferă apele mai zbuciumate din largul lui Rio de la Plata sau din largul coastelor peruviene. îmi venise rîndul să stau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aidoma unei oglinzi în razele soarelui. Legănîndu-se leneș în troaca dintre două talazuri și scuipîndu-și din cînd în cînd jetul aburos, cașalotul semăna c-un burjui pîntecos ce-și fumează pipa într-o după-amiază toridă. Numai că pipa asta, sărmană balenă, a fost cea din urmă pe care ai fumat-o! Parcă atinși de o baghetă magică, nava somnoroasă și toți cei ce dormeau la bordul ei, se treziră numaidecît; și peste douăzeci de glasuri din toate părțile vasului, laolaltă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încetineală și regularitate jetul sărat și strălucitor în văzduh. Ă Desprindeți ambarcațiunile! în vînt! răcni Ahab. Și, supunîndu-se propriului său ordin, orienta echea în vînt, înainte ca timonierul să poată manevra manelele. Strigătele neașteptate ale echipajului o alarmaseră desigur pe balenă, căci, înainte ca ambarcațiunile să fie lăsate la apă, ea vira cu o mișcare maiestuoasă și înotă spre partea de sub vînt, însă cu un calm atît de egal, tulburînd atît de puțin fața apei, încît, socotind că nu era, încă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ne porunci să nu vorbim decît în șoaptă și să nu folosim ramele. Așezați pe copastiile ambarcațiunilor, întocmai ca indienii din Ontario, lunecam în tăcere, cu ajutorul cîte unei vîsle scurte, marea calmă nepermițînd folosirea pînzelor. Deodată, în timp ce înaintam pe urmele balenei, aceasta își repezi coada drept în sus, la vreo patruzeci de picioare în văzduh, apoi dispăru ca un turn înghițit de ape. Ă S-a dat la fund! strigară cîțiva. Profitînd de acest răgaz, Stubb își aprinse pipa cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la vreo patruzeci de picioare în văzduh, apoi dispăru ca un turn înghițit de ape. Ă S-a dat la fund! strigară cîțiva. Profitînd de acest răgaz, Stubb își aprinse pipa cu un chibrit. După trecerea timpului necesar pentru scufundare, balena își făcu din nou apariția, însă chiar înaintea ambarcațiunii lui Stubb; fiind mai aproape de monstru decît celelalte ambarcațiuni, fumătorul socoti că tocmai lui îi va reveni onoarea de a-l captura. Acum era limpede că balena își dăduse în sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
timpului necesar pentru scufundare, balena își făcu din nou apariția, însă chiar înaintea ambarcațiunii lui Stubb; fiind mai aproape de monstru decît celelalte ambarcațiuni, fumătorul socoti că tocmai lui îi va reveni onoarea de a-l captura. Acum era limpede că balena își dăduse în sfîrșit seama că-i urmărită. De aceea, tăcerea și precauțiile nu-și mai aveau rostul. Vîslele scurte fură lăsate din mîini, fiind înlocuite numaidecît cu babaicile cele mari, care intrară zgomotos în acțiune. Pufăind mereu din pipă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
urmărită. De aceea, tăcerea și precauțiile nu-și mai aveau rostul. Vîslele scurte fură lăsate din mîini, fiind înlocuite numaidecît cu babaicile cele mari, care intrară zgomotos în acțiune. Pufăind mereu din pipă, Stubb își îndemnă oamenii la atac. Da, balena își schimbase brusc tactica. Pe deplin conștientă de primejdie, înota cu capul în afară, prin viitoarea de spumă pe care-o stîrnea. Ă Pe ea, băieți, pe ea! Nu vă grăbiți, însă, înaintați ușurel, dar n-o lăsați, prindeți-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de locul său, pentru a nu fi aruncat în valurile spumegînde; silueta înaltă a lui Tashtego era aproape frîntă în două peste vîsla-cîrmă, pentru a se putea ține în echilibru. Ambarcațiunile străbătură parcă întregi Atlanticuri și Pacificuri, pînă cînd, deodată, balena își încetini în sfîrșit goana. Ă Vira! Vira! strigă Stubb către primul vîslaș. Și, întorcînd ambarcațiunea pentru a o aduce în fața balenei, toți marinarii începură să vîslească spre ea, deși ambarcațiunea era încă la remorca monstrului. Ajungînd în curînd în dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîsla-cîrmă, pentru a se putea ține în echilibru. Ambarcațiunile străbătură parcă întregi Atlanticuri și Pacificuri, pînă cînd, deodată, balena își încetini în sfîrșit goana. Ă Vira! Vira! strigă Stubb către primul vîslaș. Și, întorcînd ambarcațiunea pentru a o aduce în fața balenei, toți marinarii începură să vîslească spre ea, deși ambarcațiunea era încă la remorca monstrului. Ajungînd în curînd în dreptul acestuia, Stubb își propti genunchiul de tachetul rudimentar și începu să-și înfigă lancea în balena care fugea; la ordinele secundului, ambarcațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiunea pentru a o aduce în fața balenei, toți marinarii începură să vîslească spre ea, deși ambarcațiunea era încă la remorca monstrului. Ajungînd în curînd în dreptul acestuia, Stubb își propti genunchiul de tachetul rudimentar și începu să-și înfigă lancea în balena care fugea; la ordinele secundului, ambarcațiunea se trăgea înapoi din calea monstrului ce se zvîrcolea îngrozitor, apoi se apropia din nou de el, pentru a-l lovi din nou. Șuvoaie roșii curgeau acum din toate părțile balenei, întocmai ca pîraiele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfigă lancea în balena care fugea; la ordinele secundului, ambarcațiunea se trăgea înapoi din calea monstrului ce se zvîrcolea îngrozitor, apoi se apropia din nou de el, pentru a-l lovi din nou. Șuvoaie roșii curgeau acum din toate părțile balenei, întocmai ca pîraiele pe-o colină. Trupul chinuit nu i se mai rostogolea prin apă, ci prin sînge, care clocotea și bolborosea pe-o mare întindere în urma lor. Razele piezișe ale soarelui se jucau în această baltă roșcată, reflectîndu-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prin sînge, care clocotea și bolborosea pe-o mare întindere în urma lor. Razele piezișe ale soarelui se jucau în această baltă roșcată, reflectîndu-se pe fețele tuturor, încît se vedeau unii pe alții ca niște piei-roșii. în acest timp, prin răsuflătoarea balenei în agonie țîșnea jet după jet de abur alburiu, așa cum din gura ațîțatului secund ieșeau rotocoale de fum; pufăind de zor, Stubb își trăgea înapoi, după fiece lovitură, lancea îndoită și o îndrepta la loc, prin cîteva izbituri repezi în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alburiu, așa cum din gura ațîțatului secund ieșeau rotocoale de fum; pufăind de zor, Stubb își trăgea înapoi, după fiece lovitură, lancea îndoită și o îndrepta la loc, prin cîteva izbituri repezi în copastie, pentru a o înfige iar în trupul balenei. Ă Mai aproape, mai aproape! strigă el către primul vîslaș, în clipa cînd furia balenei epuizate păru să se domolească. Mai aproape și mai aproape! Iar ambarcațiunea se lipi de coasta balenei. Aplecîndu-se peste prova, Stubb își răsuci încet lancea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trăgea înapoi, după fiece lovitură, lancea îndoită și o îndrepta la loc, prin cîteva izbituri repezi în copastie, pentru a o înfige iar în trupul balenei. Ă Mai aproape, mai aproape! strigă el către primul vîslaș, în clipa cînd furia balenei epuizate păru să se domolească. Mai aproape și mai aproape! Iar ambarcațiunea se lipi de coasta balenei. Aplecîndu-se peste prova, Stubb își răsuci încet lancea lungă și ascuțită în trupul monstrului și o ținu acolo, scormonind cu mare grijă, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
copastie, pentru a o înfige iar în trupul balenei. Ă Mai aproape, mai aproape! strigă el către primul vîslaș, în clipa cînd furia balenei epuizate păru să se domolească. Mai aproape și mai aproape! Iar ambarcațiunea se lipi de coasta balenei. Aplecîndu-se peste prova, Stubb își răsuci încet lancea lungă și ascuțită în trupul monstrului și o ținu acolo, scormonind cu mare grijă, ca și cum ar fi căutat meticulos vreun ceas de aur, pe care balena ar fi putut să-l înghită
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Iar ambarcațiunea se lipi de coasta balenei. Aplecîndu-se peste prova, Stubb își răsuci încet lancea lungă și ascuțită în trupul monstrului și o ținu acolo, scormonind cu mare grijă, ca și cum ar fi căutat meticulos vreun ceas de aur, pe care balena ar fi putut să-l înghită și pe care el s-ar fi temut să nu-l spargă, înainte de a-l scoate de-acolo. Dar acel ceas de aur era însuși sîmburele vieții animalului; Stubb îl atinse, căci, ieșind din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nedescris a agoniei sale, monstrul se bălăci în propriu-i sînge și se înfășură într-o impenetrabilă spumă clocotitoare. Ambarcațiunea primejduită se trase numaidecît înapoi și ieși orbește, cu mare greutate, din acel amurg fantastic la lumina limpede a zilei. Balena, parcă mai potolită, se arătă din nou - tăvălindu-se cînd pe-o parte cînd pe alta, dilatîndu-și și contractîndu-și spasmodic răsuflătoarea, cu un soi de horcăit sacadat și șuierător. în cele din urmă, valuri de sînge închegat țîșniră, ca drojdia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
clipă să privească, gînditor, enormul cadavru din fața lui. Capitolul LXI ARUNCAREA HARPONULUI încă un cuvînt despre un incident din capitolul anterior. Potrivit unui obicei al vînătorilor, fiecare dintre ambarcațiunile unei baleniere are ca timonier provizoriu pe ataman, omul care omoară balenele, în timp ce harponistul sau „priponitorul de balene“, cum i se mai spune, trage la rama din față, cunoscută sub denumirea de „babaica harponistului“. Pentru a înfige primul fier într-un cetaceu e nevoie de un braț puternic și nervos, căci adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din fața lui. Capitolul LXI ARUNCAREA HARPONULUI încă un cuvînt despre un incident din capitolul anterior. Potrivit unui obicei al vînătorilor, fiecare dintre ambarcațiunile unei baleniere are ca timonier provizoriu pe ataman, omul care omoară balenele, în timp ce harponistul sau „priponitorul de balene“, cum i se mai spune, trage la rama din față, cunoscută sub denumirea de „babaica harponistului“. Pentru a înfige primul fier într-un cetaceu e nevoie de un braț puternic și nervos, căci adesea proiectilul acela greu trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-o!“ El trebuie atunci să lase din mînă babaica și s-o fixeze, apoi să se întoarcă pe jumătate, să-și ia harponul din cavalet și, cu puterea ce i-a mai rămas, să încerce a-l înfige în trupul balenei. Nu-i de mirare că, făcînd socoteala pe întreaga flotă de baleniere, din cincizeci de lovituri, cel mult cinci nimeresc la țintă; nu-i de mirare că atîția harponiști nenorocoși sînt înjurați cu furie și retrogradați; nu-i de mirare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îi lovește damblaua chiar în ambarcațiune; nu-i de mirare că unii vînători de cașaloți se întorc, după patru ani pe mare, cu tot atîtea butoaie de ulei; nu-i de mirare, în sfîrșit, că, pentru mulți armatori, vînătoarea de balene e o întreprindere care lucrează în pierdere; căci reușita unei expediții stă în mîinile harponistului, iar dacă-i scoateți sufletul, cum ați vrea să-l mai aibă în clipa cînd îi trebuie cel mai mult? Dacă lovitura nimerește, intervine un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pierdere; căci reușita unei expediții stă în mîinile harponistului, iar dacă-i scoateți sufletul, cum ați vrea să-l mai aibă în clipa cînd îi trebuie cel mai mult? Dacă lovitura nimerește, intervine un al doilea moment critic, momentul cînd balena începe să fugă; atunci atamanul și harponistul aleargă de la un capăt la altul al ambarcațiunii, primejduindu-și nu numai propria viață, dar și pe a celorlalți. Atunci abia, își schimbă ei locurile, iar atamanul, adică șeful ambarcațiunii, își ocupă locul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că asta ar putea duce uneori la o micșorare a vitezei în urmărirea vînatului, dar o îndelungată experiență pe mai multe baleniere, de diferite naționalități, m-a convins că, în covîrșitoarea lor majoritate, eșecurile au drept cauză nu atît viteza balenelor, cît epuizarea harponistului. Pentru ca loviturile lor să nimerească din plin, harponiștii ar trebui să sară în picioare dintr-o stare de repaos, nu dintr-o stare de muncă încordată. Capitolul LXII CAVALETUL Ramurile cresc din trunchiul copacului, mlădițele cresc din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în cavalet - harpoane numite „primul“ și, respectiv, „al doilea fier“. Dar aceste două harpoane sînt legate de aceeași saulă, fiecare prin propria-i parîmă; scopul urmărit este de a le azvîrli pe amîndouă, dacă se poate, aproape simultan, în aceeași balenă, astfel încît, dacă unul dintre ele ar ieși din trupul ei, celălalt să rămînă înfipt. în felul acesta, șansele se dublează. Se întîmplă însă foarte adesea ca, din pricina fugii năprasnice, instantanee a balenei lovite de primul fier, harponistul să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]