1,114 matches
-
Proiecte din trecut), un roman (Sertarul cu aplauze), eseistică, memorialistică. În momentul debutului editorial (1964), cu Persoana întâia plural, Ana Blandiana avea douăzeci și doi de ani. Dintre partenerii de generație, câțiva, reprezentativi Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Cezar Baltag -, au părăsit între timp această lume. Remarcată imediat, diferențiată stilistic și nu doar, instaurând o simbolistică revelatoare, debutanta de atunci, sigură de sine, sfidând convențiile și solidară cu temerarii, punea în pagină un energetism juvenil, o gestică atașantă, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Dintr-un cer de metal / în care Dumnezeu șade singur pe tronul lui..." Din trecut răzbat mărturii de luat în seamă; i se adresează Antigona, Crimhilda, Isolda; o dată poeta se simte Ondină; altă dată trimite precum Ion Vinea și Cezar Baltag la biblicul Absalom. În cele din urmă, dimensiunea sa particularizantă nu ține de paradigma funerară, de vreo mistică a morții, ci de calitatea artei, de ceea ce ea înțelege prin Spațiul dintre cuvinte; e vorba de valorificarea expresivă a articulațiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o jordie, reuși să-i urnească, încet, spre unul din colțurile gospodăriei. Îi înhămă, iar din șoproneață scoase un plug de lemn pe care îl urcă în car. Nu uită nici de baltagul atât de drag lui de care nu se despărțea nicicând. Bărbatul își făcu cruce când părăsi poarta și se puse a mâna boii. Într-o grozavă huruială, carul se porni pe ulița satului, plină de hârtoape. Îl hurduca într-atât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
corpus pentru corp”, Viața românească, 12, 1992, pp. 83-103, traducere de Catrinel Pleșu; a fost inclus În Ioan Petru Culianu, Jocurile minții, Polirom, Iași, 2002, pp. 293-323 (n.ed.). * Ediția românească a cărții: Eliade/Culianu, Dicționar al religiilor, trad. de Cezar Baltag, Humanitas, 1993, 1996 (n.ed.). * Al doilea dintre ordinele monahale minore (n.ed.). * V. edițiile românești ale acestor două cărți: Psihanodia. trad. de Mariana Neț, Nemira, 1997; Experiențe ale extazului, trad. de Dan Petrescu, Nemira, 1998, Polirom, 20042 (n.ed.). * Tanakh - Scriptura sacră
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
slăbiciunea, grecilor - norocul la bani, leșilor - mândria, cerchezilor - frumusețea, moldovenilor - lăudăroșenia, muntenilor - invidia, evreilor - bogăția, țiganilor - sărăcia și goliciunea. Iar autorul unui text din secolul al XIX-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului - lucrul bun, ungurului - ghinionul, evreului - înșelătoria. În Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); curvă (2); femeie în negru (2); femeie singură (2); fericire (2); griji (2); jale (2); liberă (2); necăjită (2); nenorocire (2); de război (2); rea (2); regret (2); sărac (2); sărmană (2); singuratic (2); vecina (2); amar; fără autoritate; Baltagul; basma; bătrînețe; bătrîni; biată; biserică; bogată; bunică; căsătorit; căsătorită; în căutare; celibatară; chinuită; cimitir; compasiune; compătimire; copil; cumnată; deces, soț; depresie; despărțire; despărțită; divorțată; doamnă; dor; familie; farmece; femeie îndurerată; femeie liberă; frică; frustrată; gol; greu; greutate; grijă; împăcare; împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în care se așează pe masă "steagul", în spatele miresei stă o fetiță numită "svitūka" (luminătoarea) care ține o lumânare la umărul miresei, lipită de "baltagul" mirelui, simbolizând calea cea bună a vieții. c. Înmormântarea În ritualul înmormântării, focul era venerat din cele mai vechi timpuri: incinerația era considerată "înmormântarea în cuptor"302, conferindu-i, astfel, mortului sacralitatea zeilor, prin împărtășirea cu focul primordial.303 Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sémiotique et philosophie du langage, traduit de l`italien par Myriem Bouzeher, PUF, Paris. ELIADE, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, Ediția a II-a, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991. ELIADE, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
II-a, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991. ELIADE, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil, Traducere de Alexandra Beldescu, București, Editura Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Sacrul și profanul, traducere de Brândușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 1995. ELIADE, Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București,1997, p.33. 65 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, Ediția a II-a, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 51. 66 Ibidem, p. 52. 67 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 39. 68 Informator, Țaran Viorel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 51. 66 Ibidem, p. 52. 67 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 39. 68 Informator, Țaran Viorel, sat. Colacu, Comuna Fundu Moldovei, județul Suceava, 70 de ani. 69 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Ed. cit., p. 29. 70 Informator, Țaran Viorel, 70 de ani. 71 Viorica
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 20. 121 Ibidem, p. 16. 122 Ibidem, pp. 15-16. 123 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 35. 124 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 130. 125 Cf. Enciclopedie de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma, Editura ALL Educational
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
245 Ibidem, p. 302. 246 Nicolae Macovei, mss. 247 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ed. cit., p. 41. 248 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Buddha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 18. 249 Petru Caraman, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984, pp. 62-63. 250 Ibidem, pp. 114-115. 251 Ibidem, p. 112
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
276 Ibidem, pp. 216-217. 277 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, Ed. cit., p. 117. 278 Ibidem, p. 121. 279 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. III, De la Mahomed la epoca Reformelor, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 37. 280 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 19. 281 Ibidem, p. 43. 282 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 272. Numele "Svarog" se mai întâlnește azi în Bucovina: Când fânul cosit pe câmp
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Andrițoiu 68 Horia Zilieru 71 Tiberiu Utan 73 Radu Cârneci 74 Gheorghe Pituț 76 George Alboiu 79 Dumitru M. Ion 82 Mihai Negulescu 87 I. Zăinescu 88 Matei Gavril 91 Mircea Dinescu 93 Registre moderne unitate în diversitate 95 Cezar Baltag 99 Mircea Ciobanu 102 Leonid Dimov 106 Ovidiu Genaru 111 Emil Brumaru 113 Tudor George 115 Mircea Ivănescu 119 Cezar Ivănescu 125 Nicolae Prelipceanu 127 Marin Tarangul 129 Dan Laurențiu 131 Ion Drăgănoiu 133 Mihai Ursachi 136 Ion Nicolescu 138
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezia contemporană se dovedește valid și rămâne actual mai ales în micro-sinteze, în medalioanele consacrate mai tuturor poeților (inegali valoric, firește) activi înainte de 1975, majoritatea și după: de la Beniuc, Jebeleanu, Boureanu, Maria Banuș până la promoția anilor 60: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Mircea Ciobanu etc. Mulți dintre (și nu numai dintre) aceștia sunt prezentați succint, câtorva însă (Ion Gheorghe, Nina Cassian, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru) le sunt acordate spații ample. Perspectiva din care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
volumelor devenite relevante în epocă că ele anunțau deschideri spre universul tradiționalist 4: Ion Gheorghe ("Căile pământului"), Aurel Rău ("Unde apele vorbesc cu pământul"), Ion Brad ("Cântecele pământului natal"). Motivul astrelor 5 apare, între alții, la Horia Zilieru,"Alcor", Cezar Baltag, "Vis planetar", Aurel Rău, "Jocul de-a stelele", uneori metaforizat în invocații și meditații asupra unor evenimente esențiale nunta, nașterea, moartea 6. Blestemul, ca cele două astre al zilei și al nopții să nu se mai întâlnească, este preluat din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nașterea, moartea 6. Blestemul, ca cele două astre al zilei și al nopții să nu se mai întâlnească, este preluat din folclor de Mihai Beniuc în poemul "Dropia roșie"; aici răsăritul soarelui va destrăma vraja. Grigore Hagiu, Gheorghe Pituț, Cezar Baltag invocă soarele ca simbol al fertilității, el este sămânța zilei, esența primară a arderii 7. Motivul comorii și al lunii, cu sublinierea culorii albastre a flăcării malefice, este invocat de Nicolae Tăutu și de Tiberiu Utan8. Atmosfera sinistră nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Marin Tarangul exprimă emoții, stimulate de piatra prețioasă, magică, a șarpelui 17. Mihai Beniuc, prin imaginea șarpelui, sugerează decadența artei 18 și îndepărtarea ei de tradiție. Motivul ursitoarelor, ființe supranaturale care urzesc destinul oamenilor, se repetă în creația lui Cezar Baltag, Gh. Pituț, Ion Brad, A. E. Baconsky, după ce în literatura interbelică, la poeții citați în atâtea rânduri, s-a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața sufletului este dirijată de prezența stăruitoare și inefabilă a ursitoarelor 19, iar nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Motivul ursitoarelor, ființe supranaturale care urzesc destinul oamenilor, se repetă în creația lui Cezar Baltag, Gh. Pituț, Ion Brad, A. E. Baconsky, după ce în literatura interbelică, la poeții citați în atâtea rânduri, s-a constituit ca motiv frecvent. La Cezar Baltag, viața sufletului este dirijată de prezența stăruitoare și inefabilă a ursitoarelor 19, iar nașterea la Gh. Pituț stă sub semnul lor20 . Mihai Beniuc și Ion Brad cred că au fost hărăziți de ursitoare să rămână nemuritori, în timp ce pe A. E.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
N. Stănescu frecventează atât miticul cât și mitologicul, exploatându-le semnificațiile. Ion Gheorghe are ca punct de plecare în poezie cărțile populare, istoria națională, folclorul de copii, sperând să creeze o nouă mitologie și să îmbogățească substanțial limbajul poetic. Cezar Baltag, prin fantastica sa călătorie spre începutul existenței și spre sfârșitul ei, demonstrează că "Țărmul rămâne zadarnic" și "Tinerețea fără bătrânețe" este doar un pretext pentru a ne vorbi de taina nașterii și a morții. Ștefan Augustin Doinaș crede în unicitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fructe. Nu ne rămâne decât să-l cităm pe Cezar Ivănescu, la care poemul devine cântec, bocet, doină, după substanța senzorială și olfactivă a povestirii, însoțită de melodia a cărui ritm se transformă, ca la cei vechi, în melos. Cezar Baltag "Comuna de aur", E. S. P. L. A., 1960; "Vis planetar", E. P. L., 1964; "Răsfrângeri", E. P. L., 1966; "Monada", E. P. L., 1968, "Odihnă în țipăt", Editura Tineretului, 1969; "Șah orb", Editura Eminescu, 1971; "Madona din dud", Editura Eminescu, 1973. Poezia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de aur", E. S. P. L. A., 1960; "Vis planetar", E. P. L., 1964; "Răsfrângeri", E. P. L., 1966; "Monada", E. P. L., 1968, "Odihnă în țipăt", Editura Tineretului, 1969; "Șah orb", Editura Eminescu, 1971; "Madona din dud", Editura Eminescu, 1973. Poezia lui Cezar Baltag, concentrată în idei și imagini, oraculară, uneori excesiv intelectuală, alunecă uneori în plasma unor sentimente pe care nu le refuză, cum nu refuză nici "muzica" nici "vagul", ci le ascunde și le integrează organic: "Cel ce nu a venit,/ Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nici "muzica" nici "vagul", ci le ascunde și le integrează organic: "Cel ce nu a venit,/ Cel ce e s-a risipit/ Lângă tâmpla mea începe plus și minus infinit" ("Ceasornicul"). Ca toți poeții perioadei în care a debutat, Cezar Baltag e obsedat de timpul trecut, dar trăiește intens prezentul, nefiindu-i indiferent nici viitorul. El visează Comuna: "timpul ce va veni e cel mai vital și mai măreț"; "Vin zilele și nopțile Comunei", sau proclamă programatic forța noastră, oare va
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rime, cu formule din folclorul copiilor, sau procedee magice, termeni de astrologie și diverse arte divinatorii"2. Modelul ne trimite la Barbu, dar și la Miron Radu Paraschivescu: "Umblă mai iute, sfinte Leandre/ Me polo tute/ Ta, pala mande." Cezar Baltag e un poet al neliniștii existențiale, eul poetului se consumă în trăiri telurice și tentații contemplative, întru atingerea ultimei esențe. Poetul a asimilat experiențe care ne trimit la Ion Barbu, M. R. Paraschivescu, Emil Botta, Al. Philippide, conturându-și, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]