1,470 matches
-
Membri LSR din alte filiale: Barbu Vasile - Uzdin, Serbia; Dârțu Constantin Toni - Iași, Menuț Maximinian - Bistrița, Țene Al. Florin - Cluj Napoca. Simpatizanți ai LSR Filiala Timișoara: Anucuța Lucia, Luca Viola, Constantin Strungă, Mariana Strungă din Timișoara și Traian Trifu Căta din Banatul sârbesc. Sperăm ca Anuarul nr. 2 al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Timișoara Banat să aducă un plus de cunoaștere, originalitate și creativitate, care să fie o reflectare obiectivă a activității noastre. Coordonatori, Prof. Doina DRĂGAN Prep.Univ. Andreia Elena ANUCUȚA Referință
FILIALA TIMIŞOARA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354750_a_356079]
-
aducă un plus de cunoaștere, originalitate și creativitate, care să fie o reflectare obiectivă a activității noastre. Coordonatori, Prof. Doina DRĂGAN Prep.Univ. Andreia Elena ANUCUȚA Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE prezintă: ANUARUL NR.2 AL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI - FILIALA TIMIȘOARA BANAT / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 430, Anul II, 05 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FILIALA TIMIŞOARA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354750_a_356079]
-
scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dictionarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin această eliminare voită sau nu. În același timp autori mai puțin cunoscuți
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354917_a_356246]
-
Iosip Broz Tito, care a fost la putere până la moartea sa, în 1980”, îmi relatează cu ușurință, nea Mitică, amintindu-și cu precizie toate aceste date istorice. De la Panciova, grupul lui a fost mutat la Kovacica, o localitate aparținând tot Banatului de Sud, Voivodina, (Serbia), și mai departe, la minele de cărbuni de la Banovici, în nord-estul provinciei Bosnia-Herțegovina. La Banovici au rămas câteva luni. Nea Mitică a lucrat la cantina lagărului. Perioada petrecută la Banovici a fost marcată de multe evenimente
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
a existat o „regiune autonomă maghiară” care cuprindea judetele Covasna, Harghita și Tg. Mures, iar după 1989 UDMR a făcut parte totdeauna din componența parlamentului și a guvernelor postdecembriste. Nu același tratament îl au românii din Ucraina, din fosta Jugoslavie ( Banatul sârbesc, respectiv Valea Timocului), românii sud-dunăreni din peninsula balcanică și cei din Ungaria. La noi s-a depășit cu mult sfera toleranței și a egalității de drepturi și s-a ajuns la ceea ce se numește privilegii. O paralelă interesantă, vizând
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
o murit om în putere, Doamne, multe lacrimi cere. De unde el o plecat, Iarbă nu s-o mai uscat . Doru-n inimi îi tot verde Și orbu doamne îl vede, Nu poate nici chiar credință S-ostoiască suferință. Doamne, vorbind cu banat Te-ntreb cum ai cugetat, La ce Te gandesti atunci Când lași fără tată prunci. Când lași pruncii fără mama Te-ntreb, Doamne, nu ți-i teamă, Plângi cu noi, ori ce-alta faci Când ni-i seceri pe cei
DOAMNE , CÂT ÎI DEAL DE-NALT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356760_a_358089]
-
din 1230, să se creeze, la hotarul de nord-vest al Țaratului Bulgar, Banatul Severinului 5. Această formațiune militară - adevărată marcă de graniță - avea menirea de a apăra căile de acces spre centrul regatului, împotriva atacurilor de la sud și est. Acest banat cuprindea regiunea de sud a Banatului, precum și partea din Oltenia, până la Jiu - respectiv județul Mehedinți, având ca element central cetatea Severinului. Aserțiunea după care Banatul de Severin a fost creat în jurul anului 1230, după victoria regelui cruciat Andrei al II
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
la descoperirea unor noi documente referitoare la această problemă (care vin să completeze pe cele deja publicate în colecția Hurmuzacki) însă nici cu ajutorul acestora nu se poate clarifica pe deplin identificarea primului ban de Severin, momentul exact al întemeierii acestui banat ca și continuitatea acestei formațiuni politico-militare până în anul 1247. Astfel, s-a remarcat că pentru perioada 1235-1245 în documente nu apar bani de Severin (excepție fac doar anii 1233, 1240, 1243), în timp ce Luca este menționat în documente din 1235-1237 și
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
importanță de vreme ce banul era egal n rang contelui palatin, făcând parte dintre marii demnitari ai curții regale maghiare, urmând în ierarhia administrativă imediat după rege. El era numit direct de rege pentru perioade de timp determinate, exercitând autoritate deplină în banat - concentrând puterea politică, judiciară și administativă, fiind în primul rând comandantul suprem al oștii din acest ținut. De asemenea, era ajutat de doi vicebani, unul cu atribuții administative și altul cu cele judiciare. Crearea Banatului de Severin, corespunzând unor cerințe
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
de Severin, corespunzând unor cerințe de ordin militar în primul rând, avea însă și scopuri politice, urmărind consolidarea și extinderea stăpânirii maghiare la sud de Carpați, obiectiv major al politicii regalității maghiare din acea perioadă. În privința numelui de Severin dat banatului și cetății medievale, nume ce a dăinuit și după dispariția, în 1524, a cetății, trebuie spus că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
tătărăști credem că nu este lipsit de temei. Acest insucces anticipa dezastrul general al armatei maghiare, regele Bela al IV-lea fiind nevoit să se refugieze în Dalmația. Menționatul episod tragic a demonstrat însă și fragilitatea sistemului de apărare al Banatului de Severin, în cadrul căruia fortificațiile cetății Severinului, ca și a altor cetăți ce țineau de aceasta, au fost insuficiente pentru a face față chiar atacului unor oști cavalerești, neînzestrate cu arme și tehnică militară de asediu. Pentru remedierea acestei deficiențe
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
păstra sau ocupa această cetate. Dovada cea mai clară o constituie faptul că nici nu se uscase bine mortarul zidurilor cetății și în 1260, bulgarii, profitând de faptul că regele Ungariei era ocupat cu războiul din Bohemia atacă și pustiesc Banatul de Severin, punând capăt prezenței aici a Cavalerilor Ioaniți. Unii istorici au presupus chiar că, în lipsa ajutorului regal și chiar a unui ban de Severin, poate având împotrivă și populația românească autohtonă-ortodoxă, în cursul invaziei bulgare, Cavalerii Ioaniți să fi
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
o scrisoare că în sfârșit comitele Laurențiu, „primește demnitatea de Ban al Severinului, biruie pe bulgari, le ia spoliile și prăzile cu care i-a găsit încărcați mai spânzură din ei la malul Dunării și așa potolindu-le cutezanța redă Banatului poziția sa de odinioară și cu virtutea lui neasemuită îl redă majestării noastre”27. Se observă cu ușurință sentimentul de mulțumire și recunoștință manifestat de rege, conștient că pierderea Banatului de Severin, cu cetățile sale, în principal cu cea a
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
conștient că pierderea Banatului de Severin, cu cetățile sale, în principal cu cea a Severinului, reprezenta o primejdie gravă pentru securitatea întregului regat. Se mai evidențiază, de asemenea, fapta magistrului Laurențiu, Voievod al Transilvaniei, care în 1260 salvase nu numai Banatul de Severin dar și regatul, respingând și după 126028atacurile bulgare. Acesta, și apoi din 1263 banul Porith (care cucerește chiar Plevna bulgară), prin acțiunile lor consolidează poziția politico-militară a cetății Severinului nu numai în zona sa tradițională de influență, dar
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Poznan (Polonia), 1976, unde delegația română condusă de Ion Hobana, s-a bucurat de un real succes. - Cerul cuvântului, poezii - Editura Abadaba, Oradea 1997 - Eseuri, schițe, poezii, articole, reportaje, antologii (publicate în diferite reviste din țară și de peste hotare) Istorie: - Banatele - Formațiuni prefeudale românești - Migrația ungurilor - 31 de episoade în revista „Crișana Plus”, Oradea - Românii din Atelkuz în secolul IX - Revista „Noi Tracii”, Italia, 1989 - Continuitarea dacoromână în izvoare străine sec. VIII î.Hs. - Transnistria - Terra Blachorum - Revista Crișana Lingvistică: - Etnonimele
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
a poveștii, ci voi încerca să spicuiesc amintiri despre Moldova Nouă și oamenii care au trăit și muncit aici. Moldova Nouă a fost declarată oraș în 1954, fiind reședință de raion încă din 1950, în cadrul regiunii Banat. Zăcămintele din zona Banatului de sud-vest erau cunoscute, însă nu erau delimitate, necunoscându-se adevărata bogăție din adâncuri. Aceste zăcăminte erau cunoscute încă din antichitate. Prospecțiunile din zonă îmi erau cunoscute din anii școlii profesionale. Diverse șantiere de prospecțiuni funcționau pe aceste teritorii. Pe lângă
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > UZDIN DIN BANATUL ORFAN O CAPITALĂ A ROMÂNISMULUI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului La Ediția 21 a Simpozionului OAMENI DE SEAMĂ AI BANATULUI au fost prezenți iubitori de frumos din toate colțurile
UZDIN DIN BANATUL ORFAN O CAPITALĂ A ROMÂNISMULUI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369018_a_370347]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > UZDIN DIN BANATUL ORFAN O CAPITALĂ A ROMÂNISMULUI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului La Ediția 21 a Simpozionului OAMENI DE SEAMĂ AI BANATULUI au fost prezenți iubitori de frumos din toate colțurile țării. Lucrările în plen și pe secțiuni au abordat o paletă demnă de respectul prezentului pentru u trecut care i-a consacrat,â.Au fost prezentate Volumele cu acest generic editate
UZDIN DIN BANATUL ORFAN O CAPITALĂ A ROMÂNISMULUI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369018_a_370347]
-
atmosferăde plăcut sentiment de Românism și Românitate iar prof.univ.dr.AntonIlica UAV Arad i-a fost conferit titlul de Membru de Onoare SLA TIBISCUS al cărei Patron Spiritual este poetul Vasile Barbu.Mulțumim de goștie cu felicitări! Referință Bibliografică: UZDIN DIN BANATUL ORFAN O CAPITALĂ A ROMÂNISMULUI / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
UZDIN DIN BANATUL ORFAN O CAPITALĂ A ROMÂNISMULUI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369018_a_370347]
-
DARLEA Cenaclul literar al Asociație Culturale, Constantin Brâncuși Lansare de carte: autoare Ana-Cristina Popescu, 30 mai 2015 1. „Rătăciri“ (roman) - Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014. 2. „Paradigme“ (teatru) - Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014. 3. „Antologia Micuții scriitori din Banatul Montan“ - Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2015. I. Romanul . „Rătăciri“ apărut la Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2014, autoare Ana-Cristina Popescu. Volumul „Rătăciri“ inserează douăzeci de capitole de la pagina 3 la pagina 148 în care prozatoarea (romanciera) derulează viața Edwinei
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
astăzi cartier al orașului Oțelu Roșu; 2. alte localități, cadrul geografic al acestora și locuitorii: Caransebeș, Oțelu Roșu, Cheglevici, Beba Veche, Cherestur, Variaș (Dănciulești) - Varia - corb (în limba maghiară), fiind asociat (simbolic) cu moartea, cu războiul. 3. scurt istoric al Banatului: stăpânit o vreme de turci, de Imperiul Austriac, de Austro-Ungaria. 4. descrierea unei gospodării din Ohaba Bistra 5. obiceiuri de sărbătorile Crăciunului, focul din Ajunul Crăciunului, pițărăii, Colindele. 6. obiceiuri de înmormântare (p. 125 - 126) Dacă ar fi să clasificăm
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
omenești. „Păstreayă cu scumpătate învățătura și nu o lăsa, păstreaz-o, căci ea este frumusețea cea aleasă, avere ascunsă și tăinuită“ spunea Mihail Sadoveanu. Cartea este ușa deschisă spre înțelepciune...“ (pag. 111 până la 114) ANTUZA-VALENTINA DARLEA III. „ANTOLOGIA - Micuții scriitori din Banatul montan,“ apărut la Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2015, autoare Ana-Cristina Popescu. Profesor de limba și literatura română, doamna Ana-Cristina Popescu, își onorează cu cinste profesia aleasă, deoparte pentru limba maternă - cea română - și totodată deoparte pentru elevii doamnei sale
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
de a-și exprima gândurile și sentimentele, alții deja trecuți prin focul primelor încercări literare ... cu speranța că munca lor va străluci și va birui timpul.“ Faptul că s-a ajuns la al 3 - lea volum „ANTOLOGIA - Micuții scriitori din Banatul montan,“ spune totul, speranța nu e în van, rodește. În volumul de față, în primele zece ce pagini își pun semnătura jurnaliști, profesori, care au dorit să-și spună cuvântul apreciativ la Antologie, prefața este semnată de scriitorul și jurnalistul
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011 Toate Articolele Autorului “O LACRIMĂ DE SAFIR” MENITĂ DE A MĂRTURISI ETERNITĂȚII VIBRAȚIILE UNUI SUFLET OMENESC CIRCUMSCRIS VREMELNICIEI. studiu de Prof. Mariana Strungă ANUARUL LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA FILIALA TIMIȘOARA BANAT NR.1. Coordonatori: Prof. DOINA DRĂGAN și Prep. Univ. ANDREIA-ELENA ANUCUȚA.- TIMIȘOARA 2011. Anuarul Nr. 1 al Filialei Timișoara Banat, a Ligii Scriitorilor din România, cuprinde 10 capitole, precedate de un Cuvânt înainte (prolog) intitulat ”ANUARUL FILIALEI BANAT AL LIGII
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
FILIALA TIMIȘOARA BANAT NR.1. Coordonatori: Prof. DOINA DRĂGAN și Prep. Univ. ANDREIA-ELENA ANUCUȚA.- TIMIȘOARA 2011. Anuarul Nr. 1 al Filialei Timișoara Banat, a Ligii Scriitorilor din România, cuprinde 10 capitole, precedate de un Cuvânt înainte (prolog) intitulat ”ANUARUL FILIALEI BANAT AL LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA- OGLINDA UNEI ACTIVITĂTI DĂRUITĂ CULTURII ROMÂNE“ semnat de președintele Ligii Scriitorilor din România Al. Florin Țene și un Argument aparținând coordonatorilor prof. Doina Drăgan și prep. univ. Andreia-Elena Anucuța. Coperta 1-rozalbă (în degrade) cu titlul
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]