703 matches
-
minoritate de romi (1,01%). Pentru 2,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,81%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (5,5%), penticostali (3,96%), baptiști (1,89%) și greco-catolici (1,32%). Pentru 3,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ilva Mare, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310229_a_311558]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,66%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (5,72%), reformați (5,2%), penticostali (1,67%), romano-catolici (1,5%), greco-catolici (1,29%) și baptiști (1,05%). Pentru 3,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Teaca, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310237_a_311566]
-
maghiari (1,8%) și slovaci (1,7%). Pentru 7,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,26%), dar există și minorități de romano-catolici (6,19%), penticostali (3,96%) și baptiști (2,03%). Pentru 7,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310313_a_311642]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,1%). Pentru 1,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%), cu o minoritate de baptiști (1,44%). Pentru 1,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
Israel cu o populație majoritar arabă. Până la instituirea mandatului britanic asupra Palestinei orașul era format preponderent din arabi creștini (predominant ortodocși), cu o minoritate musulmană. În prezent, creștinii constituie o parte semnificativă din populația orașului (maroniți, ortodocși, romano-catolici, melkiți, anglicani, baptiști, evangheliști și copți) însă sunt minoritari. Populația musulmană a crescut rapid, din mai multe considerente, însă mai ales din cauza că orașul a servit ca centru administrativ sub conducerea britanică, existând un flux mare de musulmani care se stabileau aici. În
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,92%). Pentru 5,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,94%), dar există și minorități de penticostali (3,56%) și baptiști (1,49%). Pentru 5,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Balșa, Hunedoara () [Corola-website/Science/310552_a_311881]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,85%). Pentru 3,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,46%), dar există și minorități de penticostali (11,02%) și baptiști (2,36%). Pentru 3,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Bătrâna, Hunedoara () [Corola-website/Science/310553_a_311882]
-
sunt români (89,85%), cu o minoritate de romi (5,11%). Pentru 4,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,36%), dar există și minorități de penticostali (8,15%), baptiști (7,69%), adventiști de ziua a șaptea (3,35%) și romano-catolici (1,54%). Pentru 4,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Sântămăria-Orlea, Hunedoara () [Corola-website/Science/310561_a_311890]
-
de romi (5,36%) și maghiari (2,61%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,07%), dar există și minorități de penticostali (3,9%), romano-catolici (3,69%), baptiști (2,3%) și reformați (1,04%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Culoarul Mureșului" și "Poiana Ruscă" au fost studiate sub aspect geografic și geontologic, din punct de vedere tectonic, unitatea de relief este una distinctă
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,33%). Pentru 3,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,26%), dar există și minorități de baptiști (6,19%), penticostali (2,41%) și greco-catolici (1,69%). Pentru 7,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/310640_a_311969]
-
fiind români (42,31%), romi (38,09%) și maghiari (15,69%). Pentru 3,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (45,22%), ortodocși (44,09%) și baptiști (3,15%). Pentru 4,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Fărăgău, Mureș () [Corola-website/Science/310655_a_311984]
-
cu minorități de români (32,74%) și maghiari (30,22%). Pentru 1,98% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (45,41%), cu minorități de reformați (29,21%), penticostali (17,87%), baptiști (2,01%) și greco-catolici (1,28%). Pentru 2,19% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bahnea, Mureș () [Corola-website/Science/310649_a_311978]
-
preoții Racoviței să fi fost pregătiți și pe lângă mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, unde a ființat o școală de pregătire a preoților. Alături de credincioșii ortodocși, în sat se întâlnesc și credincioși baptiști, cunoscuți mai ales sub numele de ""pocăiți "". Baptiștii își trag numele de la cuvintele grecești ""baptismos"" sau ""baptisis"", ceea ce înseamnă "cufundare" sau definește ori ce fel de spălare. Există diferite opinii cu privire la apariția cultului baptist pe plan mondial cât și pe teritoriul României. Istoricul Ioan Lupaș indică Anglia de la
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
în sat se întâlnesc și credincioși baptiști, cunoscuți mai ales sub numele de ""pocăiți "". Baptiștii își trag numele de la cuvintele grecești ""baptismos"" sau ""baptisis"", ceea ce înseamnă "cufundare" sau definește ori ce fel de spălare. Există diferite opinii cu privire la apariția cultului baptist pe plan mondial cât și pe teritoriul României. Istoricul Ioan Lupaș indică Anglia de la începutul secolului al XVII-lea, în timp ce S.Stanca face trimitere în Elveția la Samuel Henric Frölich. G.Krauss menționează prezența baptiștilor pe teritoriul Transilvaniei, la Vinț
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
diferite opinii cu privire la apariția cultului baptist pe plan mondial cât și pe teritoriul României. Istoricul Ioan Lupaș indică Anglia de la începutul secolului al XVII-lea, în timp ce S.Stanca face trimitere în Elveția la Samuel Henric Frölich. G.Krauss menționează prezența baptiștilor pe teritoriul Transilvaniei, la Vinț, încă din anul 1623, pe cât timp alți autori indică anul 1865 sau 1888. Organizați în comunități religioase proprii și recunoscuți prin Ordinul nr. 77092 din 2 noiembrie 1905 al Ministerului de culte și instrucțiune publică
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
teritoriul Transilvaniei, la Vinț, încă din anul 1623, pe cât timp alți autori indică anul 1865 sau 1888. Organizați în comunități religioase proprii și recunoscuți prin Ordinul nr. 77092 din 2 noiembrie 1905 al Ministerului de culte și instrucțiune publică maghiar, baptiștii ardeleni s-au afiliat în anul 1920 la "Uniunea comunităților baptiste", cu sediul în București. Un document oficial din anul 1942, consemnează că în Racovița, prima "Asociație baptistă" a luat ființă în anul 1918 cu aproximativ 10 membri, numărul acestora
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
1921 se înregistrează la Oficiul parohial Racovița primele declarații de trecere de la religia greco-catolică la cea baptistă a următorilor: Ana și Gheorghe Foarcoș, Iosif și Ana Foarcoș, Ana și Gheorghe Crișan, Maria Bobanga, Eva Stoica. Doi ani mai târziu, "Premergătorul baptiștilor din Arad", comunică Oficiului parohial primirea celor opt în sânul noii comunități religioase. Potrivit tradiției orale, Gheorghe Foarcoș, ca fost emigrant în America, întreținea legături strânse cu "Misiunea baptistă americană", fapt reflectat și în presa vremii. Începând cu anul 1923
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
celor opt în sânul noii comunități religioase. Potrivit tradiției orale, Gheorghe Foarcoș, ca fost emigrant în America, întreținea legături strânse cu "Misiunea baptistă americană", fapt reflectat și în presa vremii. Începând cu anul 1923, printr-un ordin ministerial, practicarea cultului baptist în sat a fost interzisă, pe considerentul că adepții acestuia nu posedau autorizația legală de funcționare. La data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
vremii. Începând cu anul 1923, printr-un ordin ministerial, practicarea cultului baptist în sat a fost interzisă, pe considerentul că adepții acestuia nu posedau autorizația legală de funcționare. La data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
nu posedau autorizația legală de funcționare. La data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de 68 iar în 1940 aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de 68 iar în 1940 aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis din nou practicarea cultului baptist pe întreg cuprinsul țării, comunităților baptiste confiscându
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de 68 iar în 1940 aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis din nou practicarea cultului baptist pe întreg cuprinsul țării, comunităților baptiste confiscându-li-se averile și sigilându-li-se bisericile. Ca urmare, baptiștilor racoviceni li s-au confiscat și înstrăinat toate instrumentele muzicale care formau fanfara comunității, înființată și condusă de către Iosif Stoica. Monografii: Lucrări
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis din nou practicarea cultului baptist pe întreg cuprinsul țării, comunităților baptiste confiscându-li-se averile și sigilându-li-se bisericile. Ca urmare, baptiștilor racoviceni li s-au confiscat și înstrăinat toate instrumentele muzicale care formau fanfara comunității, înființată și condusă de către Iosif Stoica. Monografii: Lucrări speciale și generale: Arhive:
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
locuitorii fiind maghiari (43,23%), romi (26,85%) și români (26,81%). Pentru 2,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,06%), ortodocși (27,1%), baptiști (9,37%), penticostali (5,38%), fără religie (3,93%), romano-catolici (3,4%) și martori ai lui Iehova (1,27%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
82,48%). Principalele minorități sunt cele de romi (10,04%) și maghiari (4,96%). Pentru 2,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,69%), dar există și minorități de baptiști (5,41%), penticostali (5,08%) și reformați (4,05%). Pentru 2,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Chieșd, Sălaj () [Corola-website/Science/310737_a_312066]