3,060 matches
-
împreună o slujbă pentru pomenirea măicuței Ana. I-am spus că nu suntem preoți și nu știm ce trebuie să facem la o slujbă religioasă. - Stați liniștiți, vă arăt eu ce să citiți. În paraclisul din chilia athonită a pustnicului basarabean am citit și am cântat pentru prima oară o slujbă pentru pomenirea morților. Mai întâi timid, îngânându-i pe cei doi, apoi cu voce din ce în ce mai puternică și mai sigur pe mine. Simțeam cum inima mi se înflăcărează și în fața ochilor
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_maicuta_ana_bruno_stefan_1376472771.html [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
străvechi și magic/ Numai dânsa ni-i stăpână:/ Limba neamului meu dacic,/ Limba noastră cea română.// În al limbilor tezaur/ Pururea o să rămână/ Limba doinelor de aur,/ Limba noastră cea română.” Considerându-ne, pe toți, profund îndatorați limbii românești, poetul basarabean Petru Cărare exclama: „În vârf de cer făr’ de prihană, / Ca neamul să te țină minte, / Te-am pus spre a ne fi icoană / De-a pururi, scump și sfânt părinte. Cobori un pic din slăvi albastre, / Cu chipul tău
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” by http://uzp.org.ro/vad-poeti-ce-au-scris-o-limba-ca-un-fagure-de-miere/ [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
cu o nouă lucrare, de această dată de anvergură, având în vedere faptul că același autor, cu câțiva ani în urmă, s-a impus cu aleasă competență și reputație prin publicarea lucrării, devenită de referință: „Istoria deschisă a literaturii române basarabene”.. Lucrarea de față a fost lansată, zilele acestea, în Aula Academiei Române, Filiala Iași, în prezența unui auditoriu elevat și avizat, reprezentând Comunitatea academică și universitară ieșeană, Uniunea Scriitorilor și alte medii intelectuale, la care s-au alăturat invitați ai autorului
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
acestei Opere inestimabile, la care a trudit ani la rând, cu discreție și perseverență, și pe care ne-o oferă acum, cu generozitate, fără emfază și orgolii. Pe bună dreptate, acad. Eugen Simion subliniază câteva particularități ale psihologiei, personalității creatorului basarabean, relevând mai cu seamă perseverența, tenacitatea, persistența realizării proiectelor sale, „a lucrului bine făcut”. „Ține drumul drept, pe la mijloc și, de-i pornit într-o direcție - relevă Acad, Eugen Simion - n-o schimba până nu ajunge la locul cuvenit”. Numai
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
ni se destăinuie cu privire la imensa, incomensurabila și dificila sa prestație științifică, creatoare în elaborarea Dicționarului, a acestei opere, de valoare inestimabilă, națională și universală. „Însuși eterogenitatea domeniilor, conturând un orizont intelectual deosebit de larg, aflat sub semnul absolutului cunoașterii - subliniază savantul basarabean - pune la grea încercare fenomenologul care e nevoit să aproprieze enormul material pe care l-a apropiat poetul”. Cititorul este informat că autorul a renunțat la viziunile exegetice tradiționale privind opera eminesciană, el considerând că se impune, în continuare, „o
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_dictionar_encic_pompiliu_comsa_1378444368.html [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SCRISOARE CĂTRE FRATELE BASARABEAN (ÎNDEMN LA UNIREA CEA NOUĂ) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 452 din 27 martie 2012 Toate Articolele Autorului Îți scriu cu dor de-aici, nu de departe, Din nou scrisoare lungă, dragă frate. * Îți scriu cu sârg, mereu
SCRISOARE CĂTRE FRATELE BASARABEAN (ÎNDEMN LA UNIREA CEA NOUĂ) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_fratele_basarabean_in_gheorghe_parlea_1332835970.html [Corola-blog/BlogPost/354715_a_356044]
-
de-l înfruntă grabnic pân’ la brâu! Căci iată eu pe mal abia aștept Să-mi strâng cu drag iar fratele la piept. * Și-aminte ia acuma, dragă frățioare, Adăst să fie asta ultima scrisoare! Referință Bibliografică: SCRISOARE CĂTRE FRATELE BASARABEAN (ÎNDEMN LA UNIREA CEA NOUĂ) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 452, Anul II, 27 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SCRISOARE CĂTRE FRATELE BASARABEAN (ÎNDEMN LA UNIREA CEA NOUĂ) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_fratele_basarabean_in_gheorghe_parlea_1332835970.html [Corola-blog/BlogPost/354715_a_356044]
-
răsădit în grădinile Muzeului Orașului Lisabona, florile cântecului folcloric românesc?! Incalculabil este glasul Zinaidei Bolboceanu, în ceea ce poate reprezenta apropierea dintre românii de pretutindeni, percepută în comuniune și armonie. La rândul lor, armonia și comuniunea însădite prin cântec de artista basarabeană sunt perceptibile într-un românism fără granițe, identificat în cea mai pură istoriografie pe care o relevă prin ascultare și trăire, cântecul popular românesc pe ansamblu! Ceea ce e un involuntar anacronism în legătură cu ea, e că ajungem să ne întrebăm cinic
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Grigore_lese_si_zinaida_bolb_aurel_v_zgheran_1375440746.html [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
rolul de agent al acestuia și de regăsire a adevăratei misiuni, cea duhovnicească. Efervescența din cadrul societății ruse la începutul secolului al XX-lea a însemnat și o afirmare a românilor din Basarabia, inclusiv pe plan bisericesc. Tot mai mulți clerici basarabeni militează pentru utilizarea limbii române, limba poporului, în biserici. Este perioada de afirmare a unor mari clerici și patrioți români, precum Gurie Grosu, Dionisie Erhan sau Alexandru Baltaga. Lucrurile nu au trecut neobservate dincoace de Prut, unde începe să fie
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
prin care trecea întreaga Biserică Ortodoxă Rusă, din ale cărei coordonate amintim: refacerea patriarhatului, emanciparea de sub controlul statului, ideea unei biserici a "poporului", alegerea ierarhilor de organisme din care să facă parte și credincioșii, cu alte cuvinte, "democratizarea" bisericii, clerul basarabean a propus o serie de măsuri care se înscriau într-un proces de "naționalizare" (termenul este contemporan) a Bisericii dintre Prut și Nistru. Se afirma deocamdată păstrarea legăturilor canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă, însă alegerea ierarhilor basarabeni urma să fie
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
democratizarea" bisericii, clerul basarabean a propus o serie de măsuri care se înscriau într-un proces de "naționalizare" (termenul este contemporan) a Bisericii dintre Prut și Nistru. Se afirma deocamdată păstrarea legăturilor canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă, însă alegerea ierarhilor basarabeni urma să fie făcută de o adunare eparhială extraordinară, compusă din reprezentanți ai clerului și mirenilor. Basarabia urma să fie o mitropolie cu mai multe episcopii sufragane, toți episcopii trebuind să fie oameni ai locului, cunoscători ai limbii "moldovenești". În
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
la Iași cu delegația Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Argumentele invocate de partea română, pe baza canonului 17 al Sinodului al IV-lea ecumenic și canonului 38 al Sinodului al VI-lea ecumenic, care veneau în sprijinul revenirii bisericii basarabene în cadrul Sinodului românesc, au fost respinse. De asemenea, Atanasie nu a acceptat să-l pomenească la rugăciuni pe primatul României, să promoveze limba română în biserică și școlile teologice și să accepte o dezvoltare a bisericii basarabene în limitele impuse
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
sprijinul revenirii bisericii basarabene în cadrul Sinodului românesc, au fost respinse. De asemenea, Atanasie nu a acceptat să-l pomenească la rugăciuni pe primatul României, să promoveze limba română în biserică și școlile teologice și să accepte o dezvoltare a bisericii basarabene în limitele impuse de legile statului român. Plecând la Moscova, pentru a lua parte la lucrările Sinodului rus, Atanasie a cerut patriarhului Tihon să trimită o "scrisoare irenică" mitropolitului Pimen al Moldovei (datată 23 mai anul 1918). Prin această scrisoare
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
supună jurisdicției canonice a Bisericii Române". Din nou, patriarhul rus venea cu eternul argument al "Sfintei Rusii", invocând faptul că situația din anul 1918 nu poate fi comparată cu cea din anul 1812, deoarece atunci Rusia "a eliberat" pe creștinii basarabeni de sub oprimarea otomanilor musulmani, a refăcut provincia și a "civilizat-o", în timp ce se sugera că evenimentele din anul 1918 ar fi un gest neprietenesc la adresa unei Biserici-surori! În finalul mesajului, Patriarhul Tihon propunea totuși soluția ca soarta bisericii basarabene să
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
creștinii basarabeni de sub oprimarea otomanilor musulmani, a refăcut provincia și a "civilizat-o", în timp ce se sugera că evenimentele din anul 1918 ar fi un gest neprietenesc la adresa unei Biserici-surori! În finalul mesajului, Patriarhul Tihon propunea totuși soluția ca soarta bisericii basarabene să fie hotărâtă de basarabenii înșiși: Este cu totul natural și chiar necesar în momentul de față a întreba clerul și poporul basarabean cum și în ce formă ar dori ei să-și organizeze viața lăuntrică a Bisericii lor și
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
un gest neprietenesc la adresa unei Biserici-surori! În finalul mesajului, Patriarhul Tihon propunea totuși soluția ca soarta bisericii basarabene să fie hotărâtă de basarabenii înșiși: Este cu totul natural și chiar necesar în momentul de față a întreba clerul și poporul basarabean cum și în ce formă ar dori ei să-și organizeze viața lăuntrică a Bisericii lor și să stabilească relațiile ei cu Biserica Rusă și Biserica Română". "Poporul" trebuia să-și exprime voința prin Soborul local sau prin Adunarea Eparhială
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
bolșevicilor au împiedicat continuarea dialogului, fapt interpretat ulterior de Moscova drept o ocazie pentru români de a acționa fără a ține seama de Patriarhia moscovită. De fapt, în toți acești ani, au existat numeroase adunări și întâlniri prin care românii basarabeni și-au exprimat în mod limpede voința ca Biserica Ortodoxă a Basarabiei să devină parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române. La 14 și 16 iunie anul 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române emitea două documente istorice: o "hotărâre" privind
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
La 14 și 16 iunie anul 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române emitea două documente istorice: o "hotărâre" privind afacerile bisericești ale Basarabiei și o "carte pastorală" către "clerul și norodul Basarabiei", consfințind, pe de-o parte, revenirea bisericii basarabene în sânul Bisericii-mamă și constatând, pe de altă parte, părăsirea scaunelor episcopale de către episcopii ruși, care au refuzat să recunoască autoritatea Sinodului român, plecând în exil. Pentru o perioadă, treburile bisericii din Basarabia au fost girate de Episcopul de Huși
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Consideratii_istorice_despre_mitropolia_ortodoxa_romana_a_basarabiei.html [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
facebook.com/burlacu.mari Poezia de mai jos, mi-a veni acuma.... nu știu dacă e bună la ceva.... o redau exact ca din pripă: Să vă spun cine sunt Eu? Maricica din Chișinău Sunt născută la Ungheni Cu părinți basarabeni Studii, am de toate Liceu, colegiu, facultate După treapta masterat Am urcat la doctorat Am un job, am un nume Parcă totul merge bine Dar departe undeva Mă frămîntă inima Și în suflețel sunt tristă Eu visam să fiu artistă
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1423083573.html [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
și visarea, artistul pentru care destinul a făurit o misiune sublimă, aceea de a înmiresma rațiunea cu vocea sa parfumată, FUEGO. Pe 9 și pe 10 octombrie Fuego a sărbătorit alături de publicul din Republica Moldova 10 ani de cântec pe scena basarabeană, oferindu-i acestuia, în doze rafinate, emoții intense, clipe unice de artă și un dor necuprins de imensitatea aplauzelor sincere . Atât în prima seară, cât și în cea de a doua, spectacolele s-au desfășurat cu casa închisă, iar sala
CE SERI MINUNATE! – CONCERTE, FUEGO LA CHIŞINĂU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_seri_minunate_concerte_fuego_la_rodica_elena_lupu_1350023498.html [Corola-blog/BlogPost/359420_a_360749]
-
comuna noastră, dar mai ales de prietenul drag și prețuit, profesorul de matematică Sandu Popa, cu toții figuri de dascăli luminați și dăruiți catedrei, trecuți prin situații care le-au pus uneori viața în cumpănă. Așa am ajuns și la învățătorul basarabean Vasile Guja din comuna Cotiugenii Mari din sudul judetului Soroca. El a trăit o perioada de timp în Alexandria, din județul Teleorman și este autorul unei cărți care va rămâne drept mărturie a unui timp potrivnic în care oamenii au
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_vasile_guja_un_autor_iesit_din_comun_none_1327658115.html [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
ocupate. Deportarea s-a făcut după planuri elaborate înainte de ocuparea Basarabiei în vara anului 1940 și completate pe parcurs". Mult mai tarziu, când autorul se stabilise în Alexandria, a aflat întâmplările prin care a trecut cumnatul său Alexandru Rusneac, tot basarabean și el, din comuna Moara-Nouă, din nordul judetului Soroca, pentru a evada din Siberia. Acest caz e relatat cu multe detalii pe aproape 20 de pagini pe care le citești cu răsuflarea tăiată. Sunt pagini care se pot detașa din
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_vasile_guja_un_autor_iesit_din_comun_none_1327658115.html [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
al României, Imnul de Stat al Republicii Moldova, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, a rostit o alocuțiune entuziasmantă în care a evocat personalitatea scriitorului și patriotului român Constantin Stere, a recitat fragmente de poezii patriotice scrise de poeți români și basarabeni, a adresat repetat îndemnul la Unire. Reprezentanților ansamblurilor participante le-au fost conferite diplome de excelență și machete pe care se află busturile domnitorilor români întregitori de țară: Mihai Viteazul, Al.I. Cuza, Ferdinand I. A urmat un spectacol folcloric
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
carte în cadrul Cenaclului ”Muntele Măslinilor”, care își desfășoară întâlnirile în ampla sală de la subsolul frumoasei biserici ortodoxe române „Sf.Ioan Botezătorul” din Kitchiner, păstorită de preotul-poet Dumitru Ichim, întemeietorul și coordonatorul cenaclului respectiv. Invitatul acestei manifestări literare a fost poetul basarabean Iacob Cazacu-Istrati, stabilit de mai mulți ani în Toronto, autorul recentului volum memorialistic ” Adevăruri pe frunze de arțar”, apărut în excelente condiții grafice în cadrul Editurii „ Prometeu” din Chișinău. Prezentându-și cartea, o adevărată suită de eseuri, tablete, cronici, interviuri și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/marturii-pe-frunze-de-artar/ [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre milenare... Dintre surprinzătoarele și emoționantele întâmplări petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește, muncește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul gazetar și editorialis/eseist Dumitru Puiu Popescu. Hm...Și eu sunt basarabean, dragul meu, din comuna Vărzărești, județul Lăpușna - consemnează autorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/marturii-pe-frunze-de-artar/ [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]